Giuseppe Verdi s-a născut la10 octombrie1813 în mica localitate Le Roncole[15], în apropiereaParmei,Italia. La data nașterii sale localitatea aparținea deDepartamentul Taro(d) dinImperiul Francez. Acesta a fost motivul pentru care prenumele sale au fost (temporar) francizate în Joseph Fortunin François Verdi. Dominația franceză a dăinuit doar între anii 1808-1814.
Părinții săi, Carlo Giuseppe Verdi și Luigia Uttini, dețineau acolo o mică fermă,Osteria Vecchia.
Încă de copil, Giuseppe ia lecții de muzică de la organistul din comună, făcând exerciții acasă la ospinetta dezacordată (un fel declavecin). Continuă în felul acesta până când Antonio Barezzi, un comerciant dinBusseto iubitor de muzică, prieten al familiei Verdi, îl ia la el în casă și-i plătește lecții de muzică la un nivel mai ridicat. În1832 se prezintă la conservatorul dinMilano, dar este respins pentru că depășise limita de vârstă pentru un student de conservator. Reîntors laBusseto primește postul de maestru de muzică al comunei și se căsătorește în1836 cu fiica lui Barezzi, Margherita, de la care are doi copii, Virginia și Icilio. Între timp, Verdi începe să compună, orientat încă de acum în direcția muzicii de operă. În1839 debutează laTeatro alla Scala dinMilano cu operaOberto, conte di San Bonifacio, obținând un oarecare succes, umbrit însă în1840 de moartea Margheritei, apoi și a celor doi copii. Îndurerat de aceste pierderi, Verdi se reculege și își continuă activitatea componistică cu operaUn giorno di regno, care înregistrează însă un total fiasco. Descurajat, se gândea deja să abandoneze muzica, dar numai doi ani mai târziu, în1842, obține la Scala un succes triumfal cu operaNabucco, datorat în parte și interpretării magnifice a sopraneiGiuseppina Strepponi, care avea să-l însoțească până către sfârșitul vieții.
În1848 se mută laParis. Forța lui creativă este tot mai fecundă, în așa măsură că, din1851 până în1853, compune una după alta trei capodopere, cunoscute sub numele de "Trilogia populară", și anume:Rigoletto,Il Trovatore șiLa Traviata, la care se mai adaugă șiI vespri siciliani (Vecerniile siciliene). Succesul acestor opere a fost de nedescris. Împodobit cu faima dobândită, Verdi se stabilește împreună cu Giuseppina Strepponi la proprietatea"Sant'Agata" dinBusseto, unde va locui cea mai mare parte a timpului. În1857 se pune în scenă operaSimon Boccanegra iar în1859 se reprezintăBal mascat (Un ballo in maschera). În același an se căsătorește cuGiuseppina Strepponi.
Din1861, Verdi ia parte și la activitatea politică înItalia, numele lui devenise simbolul mișcării de eliberare a norduluiItaliei de sub dominația austriacă, sub conducerea dinastiei de Savoia (V.E.R.D.I. =VittorioEmanueleReD 'Italia =Victor Emanuel, regele Italiei). În1874 este numit senator în parlamentul italian. Nu-și întrerupe activitatea muzicală și dă la iveală operaLa forza del destino („Forța destinului”) șiMessa di Requiem, celebrată în1873 la moartea scriitoruluiAlessandro Manzoni. Pentru festivitățile prilejuite de deschidereaCanalului de Suez în1869 compune operaAida. În1887, este reprezentată capodopera saOtello iar în1893, la vârsta de 80 de ani, se inspiră din nou dinShakespeare pentru a compune opera buffăFalstaff, după care se retrage la "Sant'Agata" și își ia adio de la activitatea componistică. După ce în1897 moare Giuseppina, Verdi se stinge și el din viață laMilano, la27 ianuarie1901.
Opere lirice (titluri originale, locul și data premierei)