Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

George Macovescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
George Macovescu
Date personale
Născut[3]Modificați la Wikidata
Joseni,RomâniaModificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)Modificați la Wikidata
Valencia,Comunitatea Valenciană,SpaniaModificați la Wikidata
Căsătorit cuTereza (Teri) Macovescu șiEmilia Marinela Macovescu
Copii1. Sandra Macovescu fosta iubită a luiGabi Balint și mai apoi soția luiMiodrag Belodedici[1]
2. Vali Macovescu
Cetățenie RomâniaModificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
scriitor
politician
jurnalistModificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba românăModificați la Wikidata
Deputat în Marea Adunare NaționalăModificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaVălenii de Munte
În funcție
 – 
CircumscripțiaBrăila
În funcție
 – 
CircumscripțiaGemenele
Ministru al Afacerilor ExterneModificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deCorneliu Mănescu
Succedat deȘtefan Andrei
Ambasador al României în Statele Unite ale AmericiiModificați la Wikidata
În funcție
 – 
Ambasador al României în Regatul UnitModificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deRichard Franasovici
Succedat deNicolae Cioroiu[*]

PremiiOrdinul Apărarea Patriei clasa a II-a[*]
Ordinul Steaua Republicii Populare Române clasa a III-a[*] ()
Ordinul Muncii clasa I[*] ()
Ordinul Tudor Vladimirescu clasa I[*] ()
Partid politicPCR (prezent)Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din București
Colegiul Național „Sfântul Sava” din București ()[2]
Președinte alUniunii Scriitorilor din România între 1978-1982
Modificădate / text Consultați documentația formatului

George Macovescu (n.,Joseni,România – d.,Valencia,Comunitatea Valenciană,Spania)[4] a fost un politician comunist,ministru de externe și scriitorromân.

Biografie

[modificare |modificare sursă]

A debutat în anii 1930 în ziareleAdevărul șiDimineața, iar în 1936 se înscrie înPartidul Comunist Român, care era în ilegalitate. A absolvit Facultatea de Drept din București în 1939.

Între 1947-1949 este membru al Legației României la Londra, după care este director laMinisterul Afacerilor Externe până în 1952, când este exclus din corpul diplomatic. Lucrează ca redactor-șef adjunct la „Gazeta literară”[5] și predă la Facultatea de Litere a Universității București.[6] În 1959 revine în diplomație, fiind trimis ambasador extraordinar și plenipotențiar alRPR în SUA. Între 1961-1967 este adjunct al ministrului de externe, iar între 1967-1972 prim-adjunct. Între 1972-1978 este ministru de externe. George Macovescu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1969 - 1985.

În 1979 a sărit în sprijinul luiNicolae Ceaușescu, atacat deConstantin Pârvulescu la Congresul PCR.[7]

Președinte alUniunii Scriitorilor din România între 1978-1982.[8]

Prima sa soție a fost Tereza, iar a doua a fost Emilia.[9]

Tereza Macovescu, o evreică maghiarofonă fostă ilegalistă, a devenit o activistă a Partidului Comunist Român. Ea a fost exclusă din partid în 1952, pe motivul că „are atitudine ușuratică și neprincipialitate în ceea ce privește raporturile cu unii mici burghezi”. Tereza a devenit ulterior traducătoare angajată de diverse edituri, așa cum a fost de exempluEditura pentru Literatură Universală.[10]

Scrieri

[modificare |modificare sursă]
  • Contradicții în Imperiul Britanic, București, 1950;
  • Viața și opera lui Al. Sahia, București, 1950;
  • Gheorghe Lazăr, București, 1954;
  • Unele probleme ale reportajului literar, București, 1956;
  • Oameni și fapte, București, 1957;
  • Introducere în știința literaturii, București, 1962;
  • Vârstele timpului, București, 1971;
  • Catargele înalte, București, 1972;
  • Farmecul pământului. Jurnal la marginea dintre vis și viață, București, 1977; ediția (Parfumul amar al pelinului verde), București, 1982;
  • Semnul dintre ochi, București, 1983;
  • Undeva, cândva, București, 1985;
  • Trecânde anotimpuri, București, 1988.
  • Jurnal, Vol. I, Domino, București, 2006[11]

Distincții

[modificare |modificare sursă]
  • Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”[12]
  • Ordinul „23 August” clasa a III-a (6 mai 1961) „cu prilejul celei de-a 40-a aniversări de la înființarea Partidului Comunist din Romînia, pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[13]
  • Ordinul „Apărarea Patriei” clasa a II-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[14]

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^Maria Marinescu il inseala pe Chivu - Arhiva noiembrie 2007 - HotNews.ro
  2. ^(PDF)http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/romlit/1982/06/romania_literara_1982_06_25.pdf Lipsește sau este vid:|title= (ajutor)
  3. ^Gheorghe Macovescu,Munzinger Personen, accesat în 
  4. ^roMembrii CC al PCR
  5. ^„Literatură scrisă la comandă - Fundatia Romania Literara”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  6. ^Facultatea de filologie in anii ‘50 | Romania Libera[nefuncțională]
  7. ^A fost George Macovescu un oportunist?, 8 iulie 2016, Nicolae Manolescu,Adevărul, accesat la 8 iulie 2016
  8. ^„copie arhivă”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  9. ^Ceartă între soții Ceaușescu: "Nicule, ia vezi, că acum schimb foaia, unde te trezești tu?" | adevarul.ro
  10. ^roEvreii și comunismul
  11. ^SENATUL EVZ: PCR si fascismul stalinist, 1 august 2007,Evenimentul zilei, accesat la 8 iulie 2016
  12. ^Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat înBuletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 392.
  13. ^Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 121 din 6 mai 1961 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat înBuletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 15, 24 iunie 1961, p. 213.
  14. ^Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat înBuletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 18, 9 decembrie 1964, p. 134.

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Principatele Unite Române
Regatul României
Brătianu (Dimitrie) · Stătescu · Sturdza · Câmpineanu · Ion C. Brătianu · Pherekyde · Carp · Lahovari (Alexandru) · Esarcu · Lahovari (Alexandru) · Sturdza · Stoicescu · Sturdza · Lahovari (Ion) · Marghiloman · Sturdza · Ion I. C. Brătianu · Sturdza · Lahovari (Iacob) · Lahovari (Ion) · Sturdza · Ion I. C. Brătianu · Djuvara · Maiorescu · Porumbaru · Ion I. C. Brătianu · Averescu · Arion · Coandă · Ion I. C. Brătianu · Văitoianu · Mișu · Vaida Voievod · Cicio Pop · Zamfirescu · Take Ionescu · Derussi · Gh. Duca · Mitilineu · Știrbei · Ion I. C. Brătianu · Titulescu · Mironescu · Mihalache · Argetoianu · I. Ghica · Vaida Voievod · Titulescu · Tătărescu · Titulescu · Antonescu · Micescu · Tătărescu · Petrescu-Comnen · Gafencu · Manoilescu · Sturdza · Antonescu · Mihai A. Antonescu · Niculescu-Buzești · Vișoianu · Tătărescu
Republica Populară Română
Republica Socialistă România
România după1989
Societatea Scriitorilor Români
Uniunea Scriitorilor din România
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=George_Macovescu&oldid=16993562
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp