| Gara feroviară din Chișinău | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Adresă | |
| Linii | Chișinău –Căinari Chișinău –Tighina Chișinău –Ungheni |
| Operatori | Trenul nr. 351 Chișinău – Kiev[*] |
| Gări adiacente | Visterniceni[*] |
| Peroane | 3 |
| Linii | 8 |
| Parcare | Da |
| Istoric | |
| Deschisă | 1871 |
| Electrificată | Nu |
| Alte informații | |
| Proprietar | Calea Ferată din Moldova |
| Modificădate / text | |
Gara feroviară din Chișinău este principalăgară care deservește capitalaRepublicii Moldova, orașulChișinău.
Edificiul inițial al gării a fost construită în1870. Potrivit unor date, era o clădire temporară, care a fost inițial construită din lemn, similară cu gările obișnuite degubernie. Clădirea nouă a gării a fost construită spre sfârșitulanilor 1870, după planul arhitectural al luiGhenrih Lonski. Potrivit unei surse, primul tren a sosit la gara Chișinău pe15 august1871 . Potrivit altora, circulația trenurilor pe traseulTiraspol –Chișinău a fost deschisă pe28 august1871. Primul tren sosit de laOdesa (timp de 7 ore), a marcat începutul operațiunilor feroviare înBasarabia.
În1873, de asemenea a fost dată în exploatare linia decale ferată: Chișinău —Cornești, apoi prelungită până laUngheni.
Îniunie1878 tronsonulRazdelinaia — Chișinău — Ungheni a trecut în gestiunea Căilor Ferate (Rusești) de Sud-Vest. Peste un an în subordinea acesteia a fost transmisă calea feratăTighina —Galați.
In1918, calea feratǎ era utilizatǎ din plin de membriiSfatului Țǎrii, indeosebi pentru legǎtura cuIașiul, unde in acel moment se aflaGuvernul României siCasa Regalǎ, evacuați dinBucurești in urmaocupației germane. Tot cu trenul se deplasau acei membri ai primuluiparlament basarabean care erau mobilizați inarmata rusǎ și luptau peFrontul Romanesc.
La 6 ianuarie1918,Secția de Front bolșevicǎ aresteazǎ la gara dinChișinǎ undetașament de soldați ardeleni, care, potrivit unei ințelegeri preliminare, sosise dinKiev la dispozițiaSfatului Țării. În urma altercației au fost omorâți câțiva soldați ardeleni. La 26martie1918, sosește laChișinǎuprim-ministru alRomâniei,Alexandru Marghiloman, insoțit deministrul de Rǎzboi,Constantin Hârjeu si de alți demnitari.Prim-ministrul român duce tratative cu membriiguvernului basarabean, cu reprezentanții fracțiunilor dinSfatul Țǎrii, cu reprezentanți ai clerului, ai marilor proprietari, ai altor pǎturi sociale, pentru a se edifica asupra atitudinii acestora fațǎ de problemaunirii Basarabiei cu România.
Înperioada interbelică, sub administrația românească, gara a fost modernizată, iar infrastructura feroviară extinsă. După alDoilea Război Mondial, în urma distrugerilor provocate deconflict, gara a fost reconstruită în stilstalinist, păstrându-se însă unele elemente arhitecturale originale. Reconstrucția a fost finalizată în anii1950, iar clădirea a devenit un simbol al orașului.
În 6/19 ianuarie 1918, gara a fost teatrul unui conflict între trupele bolșevice ale „Filialei Frontului” – organizație subordonatăRUMCEROD dinOdesa și un eșalon devoluntari ardeleni aiArmatei Române.
Construirea Gării Feroviare dinChișinău a fost motivată de necesitatea dezvoltării infrastructurii de transport înBasarabia. Rețeaua feroviară a permis o conexiune mai rapidă și mai eficientă cu porturile de laMarea Neagră și cu piețele dinEuropa de Est.
Gara a fost proiectată pentru a sprijini dezvoltarea economică și transportul mărfurilor agricole din regiune către piețele dinEuropa de Est și dinRusia. Gara a fost distrusǎ in timpul celui de-alDoilea Rǎzboi Mondial, fiind supusǎbombardamentelor din1941 si1944. A fost reproiectatǎ si actuala garǎ nu mai are asemǎnare cu cea veche.
La sfârșitul luniiseptembrie2015 a fost pus în circulație trenulChișinău –Ungheni –Iași (Socola). Ministrul Transporturilor,Iurie Chirinciuc, și omologul său român,Iulian Matache, au ajuns la o înțelegere în această privință care a avut pe 08 septembrie 2015 la Iași. Trenul care merge spre Iași oprește în patru gări; prima este laCălărași, cea de-a doua la Ungheni, după traversareafrontierei trenul staționează laCristești și destinația finală estegara Socola din Iași, deoarece până aici ajungecalea ferată cuecartament de tiplarg. Autoritățile au examinat ideea de a prelungi linia cuecartament lat până lagara Nicolina. Până acum această porțiune era o linie moartă, însă a fost reabilitată. Prin urmare, garnitura nu va staționa ore în șir pentru a-i fi schimbateosiile, cum se întâmplă în prezent. Biletul până la Iași costă 150 delei moldovenești. Se planifică faptul ca formalitățile de control la frontieră să fie efectuate printr-un punct vamal comun.CFM a primit deja autorizație de laAutoritatea Feroviară Română pentru a putea transporta călători. O cursă spre Iași va costabugetul Căii Ferate din Moldova aproape 50.000 de lei moldovenești.
În 2021 au fost suspendate temporar toate cursele locale și suburbane, din cauza numărului redus de pasageri în transportul feroviar.