Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Galiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Galiu

ZincGaliuGermaniu
Aluminiu
  
69,72
31
Ga
 
        
        
                  
                  
                                
                                
Ga
Indiu
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume,Simbol,NumărGaliu, Ga, 31
Serie chimicămetal de post-tranziție
Grupă,Perioadă,Bloc13, 4, p
Densitate5904kg/m³
Culoarealb-argintiu
Număr CAS7440-55-3
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomicău
Rază atomică141pm
Rază de covalență126pm
Rază van der Waals187pm
Configurație electronică[Ar]4s2 3d10 4p1
Electroni penivelul de energie2, 8, 18, 3
Număr de oxidare3, 2, 1
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinarăsolid
Punct de topire29.7646°C ; 303 K
Punct de fierbere2400°C ; 2673[1] K
Energie de fuziune5,59kJ/mol
Energie de evaporarekJ/mol
Temperatură critică254 K
Presiune critică Pa
Volum molar25,86m³/kmol
Presiune de vapori1310
Viteza sunetuluim/s la 20°C
Forțămagnetică
Informații diverse
Electronegativitate(Pauling)1,81
Capacitate termică masicăJ/(kg·K)
Conductivitate electrică270S/m
Conductivitate termică40,6W/(m·K)
Primaenergie de ionizare578,8kJ/mol
A 2-aenergie de ionizare1979,3kJ/mol
A 3-aenergie de ionizare2963kJ/mol
A 4-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_4}}}kJ/mol
A 5-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_5}}}kJ/mol
A 6-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_6}}}kJ/mol
A 7-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_7}}}kJ/mol
A 8-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_8}}}kJ/mol
A 9-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_9}}}kJ/mol
A 10-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_10}}}kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
SimbolANT1/2MDEdPD
MeV
69Ga60,11 %stabil---stabil cu 38neutroni
71Ga39,89 %stabil---stabil cu 40neutroni
Precauții
NFPA 704
UnitățileSI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modificătext Consultați documentația formatului

Galiul esteelementul chimic care aresimbol chimicGa șinumărul atomic 31. Galiul nu se găsește, în natură, în forma sa elementară, dar se găsește, sub formă de săruri de galiu (III), în minereurile debauxită sau în cele dezinc.

Istoric

[modificare |modificare sursă]

În1871, chimistul rusDimitri Mendeleev a prezis existența galiului, elementul situat însistemul periodic subaluminiu, element numit de acestaeka-aluminiu. De asemeni, Mendeleev a prezis și o parte din proprietățile acestuia, și anume:densitatea, punctul de topire, caracterul de oxid etc., proprietăți ce nu diferă cu mult față de realitate.Galiul a fost descoperit dePaul Emile Lecoq de Boisbaudran în1875, cu ajutorulspectroscopiei, analizând o mostră desfalerit. Acesta a observat două linii violete, caracteristicile spectrale ale galiului.

Numele elementului vine de la provincia romanăGalia.

Obținere

[modificare |modificare sursă]

Tipic (galiu topit) galiu cristalizat

Proprietăți fizice

[modificare |modificare sursă]

Galiul foarte pur are o culoare argintie, iar metalul solid se frânge concoidal, ca sticla.

Galiul se dilată cu 3,1% când se solidifică, prin urmare stocarea în recipiente din sticlă sau metal este evitată din cauza posibilității ruperii containerului. Punctul de topire al galiului la 29,7646 °C, este peste temperatura normală a unei camere și este aproximativ la aceeași temperatură cu cea a unei zile de vară la latitudini mijlocii ale Pământului; prin urmare galiul nu este marcat calichid înTabelul periodic, singurele elemente lichide la temperatura camerei cunoscute fiindmercurul (metal) șibromul (nemetal).

Galiul este unul dintremetalele care este lichid la temperaturi apropiate de cea normală a unei camere, împreună cucesiul,rubidiul, mercurul șifranciul. Galiul are unul dintre cele mai mari intervale de temperatură în care se menține lichid (pentru un metal) și, de asemenea, are opresiune de vapori scăzută la temperaturi mari (spre deosebire de mercur). Punctul de fierbere al galiului, 2400 °C, este de peste optzeci de ori mai mare decât punctul său de topire, 29,7646 °C, având cel mai mare raport dintre valoarea punctului de fierbere și cea a punctului de topire dintre elementele chimice.[1]

Proprietăți chimice

[modificare |modificare sursă]

Utilizări

[modificare |modificare sursă]

Compuși importanți ai galiului

[modificare |modificare sursă]

GaAs, compus folosit în fabricarea celulelor fotovoltaice.

Referințe

[modificare |modificare sursă]
  1. ^abYiming Zhang, Julian R. G. Evans, Shoufeng Yang:Corrected Values for Boiling Points and Enthalpies of Vaporization of Elements in Handbooks. In:Journal of Chemical & Engineering Data. 56, 2011, pp. 328–337,doi:10.1021/je1011086.

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • D. Marian,Metale de înaltă puritate, Editura Tehnică, 1988

Legături externe

[modificare |modificare sursă]

Vezi și

[modificare |modificare sursă]
Metale alcaline
Litiu (3) •Sodiu (11) •Potasiu (19) •Rubidiu (37) •Cesiu (55) •Franciu (87) •Ununenniu (119)
Metale alcalino-pământoase
Beriliu (4) •Magneziu (12) •Calciu (20) •Stronțiu (38) •Bariu (56) •Radiu (88) •Unbinilium (120)
Metale tranziționale
Scandiu (21) •Titan (22) •Vanadiu (23) •Crom (24) •Mangan (25) •Fier (26) •Cobalt (27) •Nichel (28) •Cupru (29) •Zinc (30) •Ytriu (39) •Zirconiu (40) •Niobiu (41) •Molibden (42) •Technețiu (43) •Ruteniu (44) •Rodiu (45) •Paladiu (46) •Argint (47) •Cadmiu (48) •Hafniu (72) •Tantal (73) •Wolfram (74) •Reniu (75) •Osmiu (76) •Iridiu (77) •Platină (78) •Aur (79) •Mercur (80) •Rutherfordiu (104) •Dubniu (105) •Seaborgiu (106) •Bohriu (107) •Hassiu (108) •Meitneriu (109) •Darmstadtiu (110) •Roentgeniu (111) •Coperniciu (112) •Nihoniu (113) •Fleroviu (114) •Moscoviu (115) •Livermoriu (116)
Metale post-tranziționale
Aluminiu (13) •Galiu (31) •Indiu (49) •Staniu (50) •Taliu (81) •Plumb (82) •Bismut (83) •Poloniu (84)
Metaloizi
Bor (5) •Siliciu (14) •Germaniu (32) •Arsen (33) •Stibiu (51) •Telur (52)
Nemetale
Hidrogen (1) •Carbon (6) •Azot (7) •Oxigen (8) •Fosfor (15) •Sulf (16) •Seleniu (34)
Halogeni
Fluor (9) •Clor (17) •Brom (35) •Iod (53) •Astatin (85) •Tennessin (117)
Gaze nobile
Heliu (2) •Neon (10) •Argon (18) •Kripton (36) •Xenon (54) •Radon (86) •Oganesson (118)
Lantanide
Lantan (57) •Ceriu (58) •Praseodim (59) •Neodim (60) •Promețiu (61) •Samariu (62) •Europiu (63) •Gadoliniu (64)Terbiu (65) •Disprosiu (66) •Holmiu (67) •Erbiu (68) •Tuliu (69) •Yterbiu (70) •Lutețiu (71)
Actinide
Actiniu (89) •Thoriu (90) •Protactiniu (91) •Uraniu (92) •Neptuniu (93) •Plutoniu (94) •Americiu (95) •Curiu (96) •Berkeliu (97) •Californiu (98) •Einsteiniu (99) •Fermiu (100) •Mendeleviu (101) •Nobeliu (102) •Lawrenciu (103)
Superactinide
Unbiunium (121) •Unbibium (122) •Unbitrium (123) •Unbiquadium (124) •Unbipentium (125) •Unbihexium (126) •Unbiseptium (127) •Unbioctium (128) •Unbiennium (129) •Untrinilium (130) •Untriunium (131) •Untribium (132) •Untritrium (133) •Untriquadium (134) •Untripentium (135) •Untrihexium (136) •Untriseptium (137) •Untrioctium (138) •Untriennium (139) •Unquadnilium (140) •Unquadunium (141) •Unquadbium (142) •Unquadtrium (143) •Unquadquadium (144) •Unquadpentium (145) •Unquadhexium (146) •Unquadseptium (147) •Unquadoctium (148) •Unquadennium (149) •Unpentnilium (150) •Unpentunium (151) •Unpentbium (152) •Unpenttrium (153) •Unpentquadium (154) •Unpentpentium (155)
Control de autoritate
 Acest articol despre unelement chimic este unciot. Putețiajuta Wikipedia princompletarea sa !
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Galiu&oldid=16260514
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp