Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Istoria Galaților a fost marcată de amplasarea lui peDunăre, o importantă arteră comercial-fluvială europeană. Viața economică modernă s-a dezvoltat în jurul Șantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic și a Portului Mineralier, în jurul aeroportului și-al consulatelor. Situația socio-economică a Galaților, poate fi divizată în trei etape: prima este afirmarea orașului, între 1445 și 1830, a doua este epoca apogeului între 1830 și 1990, iar ultima, cea din prezent, este una de decădere.
Originea numelui de "Galați" dă mari bătăi de cap cercetătorilor. Descoperirea tezaurului de laBarboși, format din 3.700 de monede deargint cu inscripționărilegreceștiGallati șiKallatiasy, ar înclina balanța către teoria susținută deVasile Pârvan șiCarl Petsch, care are la bază numele provinciei romaneGalatia dinAsia Mică.Kallatiasy ar aduce mai degrabă cuCallatis (Mangalia), colonia greacă dinDobrogea care a fost centru de emisii monetare. În privința provinciei romane Galatia din Asia Mică, este valabilă aceeași remarcă. Totuși, etimologia toponimului nu poate fi legată de circulația monetară[necesită citare]. Însă de aici au plecat misionarii creștini care au participat la convertirea la creștinism a populației din fosta Dacie. Astfel, în anul 313, împăratulConstantin cel Mare a înființat un vicariat condus de vicarul Cocceius Galatus. A luat ființă și o colonie numităGalati.[necesită citare] Evenimentul este confirmat de o piatră funerară a unui cetățeanroman dinHistria datând din anul 157 d.Hr. O altă ipoteză, mai puțin plauzibilă, este legată de numelecelțilorgali, care în antichitate ar fi trecut prin zonă în drumul spre Galatia din Asia Mică.
Potrivit unei alte ipoteze, toponimul Galați (împreună cu toponimulCalafat) reprezintă o adaptare a denumiriiturcești pe filieră dialectalăpecenegă saucumană a cuvântuluiarabkala'at "cetate, fortăreață"[4] (vezi comparativ cuvintelekala,kale șikula "culă" dinlimbile turcice contemporane).
O altă ipoteză ar fi cuvântul grecescγαλάζιο (galázio) "azur"; întemeietorii așezării ar fi putut fi coloniști greci antici originari proveniți din coloniile situate înDobrogea.
Având în vedere că denumirea de Galați este puțin răspândită în România (pe lângă municipiu, mai există cu aceeași denumire un cartier al orașului Făgăraș și un sat din județul Hunedoara), ipoteza cea mai plauzibilă este cea a lui Ioan Bogdan. Caracterul comun al acestei denumiri se putea forma doar pe baza unui onomastic slavo-român „Gal” căruia i s-a adăugat sufixul „aț”, formă destul de răspândită în slava meridională. Rădăcina „Gal” aparține fondului de cuvinte slave, având sensul de „murdar” sau „noroi”, care, ulterior, a suferit o transformare semantică, căpătând înțelesul de „negru”. Astfel, adjectivul „Gal”, prin sufixul „aț” s-a substantivizat.[5]
Galații mai sunt cunoscuți drept Kalas în turcă, Γαλατσι în greacă.
Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în vestul municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip Stoicani-Aldeni, unelte confecționate din silex și os, datând din neolitic. Tot în această zonă, de data aceasta pe malul sudic s-a descoperit un sceptru de piatră aparținând culturii Coșlogeni din perioada de sfârșit aEpocii Bronzului.
Cele mai vechi urme arheologice datează din neolitic, mai precis din epoca fierului. În vatra orașului s-au găsit vârfuri de săgeți din fier provenite dintr-un mormânt tumular datând din secolul IV î.Hr. La Barboși au fost descoperite vase grecești, datând din secolul V î.Hr. Barboși au fost o importantă davă dacică, cetate fortificată ce a durat aproape 500 de ani. Aici s-a descoperit și un sanctuar asemănător celui de laSarmizegetusa.[necesită citare]
Calada (Galați) localizată pe teritoriul Țaratului Vlaho-Bulgar
Orașul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi așezări dacice (numita dava), existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării care, începând cu perioada celor două războaie cu romani purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența civilizației romane, devenind dependentă, probabil, decastrul roman învecinat de la Barboși, ca și în multe alte cazuri întâlnite în provincia romană Dacia. Descoperirile făcute în ultimii ani dovedesc continuitatea așezării din Vadul Dunării în secolele VII-XI: tezaurul de la Galați format din 12 monede de argint bizantine emise între anii 613-685, mormântul cuman din partea vestică a Bisericii Precista precum și o monedă bizantină din vremea împăratuluiMihail IV Paflagonianul (1034-1041). Aceste descoperiri demonstrează că Galații datează din perioada anterioară întemeierii statului moldovean. Totodată, în Tabula Peutingeriană, apare denumirea de „GALATIE”, ca oraș sau ținut (marcată cu roșu).
Prima menționare documentară sub numele de Galați (pe atunci târg) datează din1445 (într-un act semnat de domnitorulȘtefan al II-lea). Galații au crescut în importanță după ce turcii au cucerit cetățileChilia șiCetatea Albă, în iulie-august 1484, orașul rămânând singurul port al Moldovei cu rol important în comerțul intern, dar și în cel polono-turc. Odată cu creșterea comerțului, orașul a primit prima descriere, "cumplit oraș de negustori". În Cracovia, geograful Eduard Wapowski, desenează o hartă a Dobrogei, în anul 1526, pe care târgul este menționat cu numele de Galatz.
HatmanulMazepa a fost înmormântat la Galați la bisericaSf. Gheorghe, care era închinată laIerusalim. BisericaSf. Gheorghe din Galați a fost ridicată„prin osârdia dumnealui Hagi Mihalache în timpul luiIstrate DabijaVoievod, în anul 7172, deci 1664, aprilie 1”, așa cum reiese din inscripția bisericii. HatmanulMazepa a fost înmormântat în biserică, în mijlocul navei, într-un mormânt cu boltă construit din cărămizi. După înfrângerea lui Dimitrie Cantemir de laStănilești, tătarii jefuiesc și incendiază Galații iar bisericaSf. Gheorghe este prădată.[6] Se pare că mormântul lui Mazepa a fost refăcut și deranjat de mai multe ori până când i s-a pierdut urma, odată cu demolarea Bisericii Sf. Gheorghe în 1962.[7] În zilele noastre două cartiere (Mazepa I și II) din municipiu poartă numele hatmanuluiMazepa, iar într-un parc de pe strada Basarabiei i s-a ridicat o statuie, deși hatmanul nu este reprezentativ pentru oraș, necontribuind în niciun fel.
Galații în 1826
În1789, în timpulrăzboiului ruso-turc din 1789 - 1791, Târgul Galaților a fost incendiat de către armatele generaluluirusMihail Kamensky, aceasta fiind una dintre numeroasele pustiiri îndurate de oraș înrăzboaiele ruso-turce din sec. XVIII și începutul secolului al XIX-lea. În ciuda acestor perioade grele, comerțul și navigația se dezvoltă în așa fel încâtImperiul Țarist înființează, în anul 1775 primul consulat local, iarFranța șiAnglia organizează vice-consulate, în anul 1805. În 1850,SUA își deschide un viceconsulat, ridicat la rangul de consulat în 1858, prin decizia președintelui americanJames Buchanan de a-și numi un consul în Galați. Începând cu anul 1834, vapoare cu aburi austriece fac deja curse regulate din Galați. Mai mult decât atât aici se făcea un important comerț de tranzit cu țările germane. Construcția de nave militare de mari dimensiuni era o importantă activitate economică a orașului, în acest sens un călător prinȚările Române, abatele Bošković, afirmă că:„Am văzut acolo o corabie foarte mare, de felul acelora cărora turcii le spuncaravele, care se află pe șantier, gata să fie lansată la apă. Fusese comandată de Isaac-aga, vameșul cel mare alConstantinopolului. Vasul era foarte mare, șaptezeci de pași pe șaptesprezece și încărcată cu optzeci și patru de tunuri de bronz.”
În anul 1793, Merkelius face primul plan al târgului, cu 21 de repere. Apare un plan al Moșiei Târgului Galaților, realizat în anul 1819, care conține câteva denumiri ale unor zone, alături de o micuță hartă. Spre exemplu, actuala vale a orașului, se numea Gârla lui Broscoiu, cartierul Vadul Ungurului apare menționat ca sat separat, în actuala Țiglină 1, este menționată cariera de piatră a orașului și totodată, se mai observă patru cimitire parohiale. Începuturilesecolului XIX găsește Galații total implicați în evenimentele deosebit de importante ale vremii. Astfel, numele orașului este strâns legat de începuturile mișcăriieteriste înȚările Române.Acțiunea de la Galați, așa cum este cunoscută de istorici, reprezintă un șir de evenimente petrecute în portul dunărean, de la înființarea primei eforii din Principate în acest oraș, culminând, în februarie 1821, cu măcelărirea supușilor otomani din Galați.Acțiunea de la Galați trebuie considerată și plasată în rândul momentelor importante care au determinat evoluția mișcărilor anului 1821. Masacrul din Galați, repetat curând în alte orașe aleMoldovei, avea să deschidă, în fapt, un lung deceniu de confruntări greco-otomane. Continuarea acțiunii va demonstra din plin temeinicia motivelor care impuseseră alegerea portului dunărean printre centrele principale ale insurecțieieteriste.[8]
În 1837, Galații dobândesc statutul de port liber, iar după războiulCrimeei din 1854 - 1856 se constituie în oraș sediu Comisiei Europene a Dunării. PrealabilUnirii Principatelor din 1859, orașul este condus de pârcălabulAlexandru Ioan Cuza, născut laBârlad, ales ulterior ca domnitor înMoldova și înȚara Românească. Reședința sa, situată pe Strada Al. I. Cuza, în apropierea gării orașului, găzduiește în prezent un muzeu. Galații au fost luați în calcul pentru a fi noua capitală a Principatelor Unite.
DupăUnirea Principatelor, dezvoltarea orașului s-a accelerat. Totodată, Alexandru Ioan Cuza și Costache Negruzzi, s-au gândit la orașul Galați ca noua capitală a Principateor Unite. O altă propunere a venit din partea Imperiului Țarist, prin anii 1830, care suna simplu și sec:„vom face Galații capitală și peste Valahia”. Evident, Imperiul Țarist avea alte planuri ascunse, dar flutura inclusiv ideea înființării unei Dacii noi.
S-au înființat noi școli primare și s-a deschis, la 26 octombrie 1864, Școala superioară de comerț "Alexandru Ioan I", iar în anul 1867 s-a înființat una dintre cele mai vechi instituții de studiu liceal din țară, Liceul „Vasile Alecsandri”. De la câteva fabrici în 1870, s-a ajuns la 41 în 1908. Ștefan Zeletin, în lucrarea saBurghezia română, nota că:„În procesul de naștere a Românei moderne trebuie să se deosebească două mari curente: unul zgomotos dar superficial, anume al ideilor liberale care pleacă de laParis spreBucurești șiIași; altul tăcut dar adânc, care pleacă de laLondra spre Galați șiBrăila: e curentul economiei capitaliste engleze.” Activitatea comercială s-a dezvoltat și din cauza exportului masiv de cereale, poziția importantă pe care o avea portul Galați în exportul țării fiind remarcată și de consululFranței din oraș care, la 8 aprilie 1870, nota că:„portul Galați a devenit antreprenorul general al cerealelor pe careMoldova le exportă peDunăre șiMarea Neagră înAnglia,Franța șiItalia”. Se recunoștea că înflorirea orașului se datora regimului de oraș „porto-franco”, însă la 22 decembrie 1882 acest statut a fost înlăturat.
Totuși, între anii 1900-1914, orașul desfășura un considerabil comerț de cereale și cherestea, în care se implicau și reprezentanții celor 16 consulate străine din oraș. O revoltă țărănească a izbucnit în regiune în1907, aceasta fiind înăbușită de armata română. În1911, în Galați se dezvelește prima statuie din țară a poetuluiMihai Eminescu.
În perioada interbelică, (dar și înainte), Galații a fost reședințajudețului Covurlui, mai apoi a Ținutului Dunării odată cu reorganizarea administrativă a lui Carol al 2-lea. Orașul a cunoscut o înflorire deosebită, devenind al treilea oraș al țării în clasamentul produsului intern brut, fiind depășit de capitală și de Cernăuți. Deși la recensământul din anul 1930, cifrele oficiale indică puțin peste 100.000 de locuitori, Gh. N. Munteanu-Bârlad spune că în anul 1927, populația depășea 150.000 de locuitori. Afirmația aceasta ar situa orașul pe locul II în clasamentul celor mai populate localități din cadrul României Mari. Orașul merită și distincția de cel mai mare centru diplomatic al României interbelice, de-a lungul anilor existând 26 de consulate.
În timpul celui de-al 2-lea război mondial, orașul a fost bombardat de aviația rusă, anglo-americană și apoi de cea germană, centrul istoric fiind distrus aproape în întregime, alături de o parte a Șantierului Naval și de gară. Ulterior războiului, clădirea stației c. f. de călători s-a mutat într-o anexă, aceasta fiind folosită până în anul 2006.
În 1952 devine reședința regiunii Galați, ca mai apoi să devină reședința actualului județ Galați. Din1965 cunoaște o nouă înflorire, o dată cu începutul funcționării combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare dinEuropa de Est. Trebuie spus că autoritățile comuniste aleg să distrugă 90% din clădirile rămase nebombardate după război și schimbă complet trama stradală, cu precădere în Centrul Vechi.
După căderea comunismului, începe și căderea orașului Galați. Din 40 de mari întreprinderi, mai funcționează în prezent, numai cinci. Din cele cinci, numai una a fost înființată după Revoluție. Populația stabilă scade cu aproximativ 150.000 de locuitori, la fel cum scade și importanța orașului la nivel național și european. Nu se vehiculează niciun proiect de mare anvergură pentru zona Dunării de Jos. Guvernele de după 1990 nu au inclus orașul Galați nici la capitolul „Spital Regional”, nici la capitolul „căi ferate de viteză”, nici la capitolul „stadion nou”. Absolut nimic nu figurează în dreptul Galaților.
Municipiul Galați este situat în partea de sud aMoldovei, în ValeaSiretului, străbătut deDunărea. Este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45° 27'latitudine nordică și 28° 02'longitudine estică. Situat pe malul nordic al Dunării, ocupă o suprafață de 246,4 km2, la confluența râurilorSiret (la vest) șiPrut (la est), lângăLacul Brateș, la circa. 80 de kilometri deMarea Neagră. Cel mai apropiat oraș esteBrăila, la doar 15 kilometri spre sud. Galații se află la întâlnirea celor 3 provincii istorice ale României:Muntenia,Moldova șiDobrogea. Orașul și portul se desfășoară ca un vast amfiteatru cu diferențe de nivel de la 3 până la 55 de metri. Orașul se întinde pe trei terase: Valea orașului, cu altitudine între 3 – 7 m și altele două, trasate aproape în formă deevantai: prima cu o altitudine între 20 – 25 m (nucleul orașului medieval, actualmente centrul orașului) și a doua cu altitudini care depășesc 40 m (orașul modern). Viața comunităților umane a fost influențată în mod direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu dinEuropa ca lungime (2.850 km), cu un debit mediu pe acest sector de 6.199 mc/s, după ce primește în amonte apele râuluiSiret cu un debit mediu de 225 mc/s (cel mai mare afluent de pe teritoriul românesc). Fluviul își continua drumul spreMarea Neagră după ce primește, în avalul porturilor din Galați, apele râului Prut, cu un debit mediu de 86 mc/s. Insula Ostrovul Prut, care este pe Dunăre la revărsarea Prutului, împarte Dunărea în două brațe - brațul nordic e navigabil. Debitele Dunării au o variație importantă, în funcție de anotimp și an, cu valori maximale în luna mai (18.000 - 19.000 mc/s) și minimale in cursulverii (2.000 - 2.450 mc/s). Datorită șenalului adânc până în zona orașului Brăila, Dunărea este declarată maritimă. Conform publicației „Galații cu 35 de vederi în text” a lui Gh. N. Munteanu-Bârlad, în anul 1918, suprafața orașului era de 15 km2. În prezent, suprafața totală este de aproape 250 km2 din care aproximativ 66 sunt parte a intravilanului, restul fiind extravilan.
Dunărea și Palatul Navigației cu unghi de vedere către Combinatul Siderurgic Galați
În 1927, conform monografiei dedicate orașului Galați de profesorul Gh. N. Munteanu Bârlad, forma acestuia era de triunghi, având la sud Dunărea, la răsăritlacul Brateș șirâul Prut, la apus Siretul și lacul Cătușa. La Galați se găsesc două mari forme de relief ale țării: Câmpia Română și Podișul Moldovei ce oferă o priveliște cu înălțimi domolite, cuprinse între 310 metri la nord și 5 metri la sud. Zona corespunde punctului de întâlnire a provinciilor fizico-geografice est, sud și central-europeană. Cea mai importantă unitate este Lunca Dunării ce se întretaie aici cu Lunca Prutului și Lunca Siretului. Lunca Siretului este alcătuită din brațe despletite ale cursului Siretului, din brațe părăsite sub formă de belciuge, ostroave incipiente și ostroave vechi sau grinduri.
Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord-est și spre sud-vest, el se găsește sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influența aerului vestic care este oprit de paravanul munțilorCarpați. Temperatura medie anuală, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra județului Galați vin din nord și nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. Cea mai mare temperatură înregistrată a fost atinsă în august 1904 când termometrele arătau 39,4 grade Celsius, iar minima a fost atinsă în februarie 1927 când termometrele au coborât la -28,6 grade Celsius. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este Austrul, cel din sud, cu o frecvență de 16%, bate mai mult vara și este destul de uscat. Pe teritoriul județului mai bate un vânt mai puțin cunoscut care aduce ploi și se numește Băltărețul. Mai puțin cunoscut este Coșava. Clima, așa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Conform unui memoriu de prezentare a județului Galați, mediile multianuale în municipiul Galați sunt:
Poziția Galațiului este peninsulară deoarece este înconjurat de ape din 3 părți. Toate aceste artere hidrografice prin caracteristicile lor deosebite au contribuit la dezvoltarea portului care a fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României.
Dunărea la GalațiDunărea, al doilea mare fluviu al Europei, primul fiindVolga, a constituit unul dintre cele mai traficate drumuri ale Europei încă din antichitate cândDunărea se numea Ister. Dunărea produce o deosebită impresie asupra călătorului mai ales asupra celui care o vede pentru prima dată. Prezența Dunării reprezintă fără îndoială atracția specifică Galați. Însuși marele Kogălniceanu când a văzut pentru prima dată Dunărea a rămas uimit și de atunci a avut un interes măreț pentru portul și ținutul Covurluiului. În 1927 se putea urca din Valea Orașului către orașul modern prin 14 vaduri. Dunărea este un fluviu cu un curs unic, având adâncimi între 20 și 36 de metri. Lățimea albiei minore este de 776 metri. Cota cea mai ridicată a Dunării a fost atinsă în 2010 când digul de protecție din Valea Orașului a început să crape, măsurând 768 de cm, iar cea mai scăzută în 1921 când a măsurat 48 de cm.
Siretul, care izvorăște din Carpații Păduroși ai Ucrainei, este cel mai mare râu interior al țării care străbate Moldova de la nord la Sud. Cursul Siretului, "apă cu toane", cum o numește poporul este caracterizat de numeroase meandre și o luncă largă acoperită cu zăvoaie. În albie care uneori depășește lățimea de 100 de metri apar insule atunci când apele sunt scăzute. Cel mai important afluent al Siretului este Bistrița care, la rândul ei, mai colectează alte râuri și pârâuri.
Prutul, celălalt râu de lângă municipiul Galați, are un debit mediu de 85,5 m/s curgând printre maluri asimetrice. Prutul are afluenți mici, cel mai important fiind Horincea, cu afluenții săi Oarba și Lișcov.
Chineja, un pârâu care curge pe un braț părăsit al Prutul adună apele văilor Băneasa, Covurlui, Frumușița, Ijdileni, Slivna, etc. Apele Chinejei se varsă în Lacul Brateș.
Lacul Cătușa este în vestul orașului, în valea dintre oraș și Combinatul Siderurgic. Împreună cu fosta pădure de la marginea Galați, care acum a devenit Cimitirul Sfântul Lazăr forma Centura Verde a Orașului, care avea rolul de curățire a aerului. Lacul este folosit pentru deversarea deșeurilor Combinatului Siderurgic, dar și pentru antrenamentele kaiaciștilor. În nordul lacului se varsă un mic pârâu. La sud este mărginit de calea ferată ce duce spre nodul feroviar Barboși.
Lacul Brateș se află în zona de nord-este a municipiului Galați. Legătura cu râul Prut s-a realizat prin amenajarea văii Ghimia. Trebuie amintit că pâna în 1964 lacul Brateș avea 72 de kilometri pătrați, dar prin lucrări suprafața a fost redusă la 24 de kilometri pătrați.
Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc.
Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia deDunăre. Orașul totodată, poate fi denumit „orașul pisicilor” asemenea Istanbulului, dar și „orașul aricilor”, aceștia fiind o prezență abundentă în toate zonele Galaților.
Conform datelor Recensământului locuințelor și populației din 2021, orașul avea o populație stabilă de 217.432 locuitori. Institutul Național de Statistică, oferă în anul 2024 un comunicat privind populația după domiciliu a orașelor din România, municipiul Galați având în jurul a 311.000 de locuitori. Dacă vom considera spre înființare, Zona Metropolitană Dunărea de Jos, populația urbană adunată a municipiilor Brăila și Galați, alături de orașele Ianca, Măcin și Isaccea + a altor 50 de comune, ar fi de 785.000 de locuitori. Zona Metropolitană Dunărea de Jos, ar fi a doua din țară ca populație și cea mai mare ca suprafață. Totodată trebuie să se știe faptul că cifrele populației stabile vor fi mereu diferite față de cifrele populației după domiciliu (aceasta fiind cea oficială).
Primii armeni s-au așezat în portul Galați prin veacul al XV-lea creștin.[necesită citare]
În timp, numărul lor a crescut, fiind cunoscuți drept buni comercianți și renumiți artizani în prelucratul bijuteriilor. În toate timpurile, armenii din țările române au avut libertatea de a-și exercita cultul, scrie Dimitrie Cantemir.[necesită citare]De reținut că diferențele dintre ortodoxia românească și cea armeană nu sunt mari și ele țin de hristologie.[judecată de valoare] "Bisericile armenești nu sunt nici mai mici, nici mai puțin ornamentate decât cele ortodoxe și ei sunt liberi (armenii) să-și practice cultul".[necesită citare]
VoievodulAlexandru cel Bun (1400-1430) aduce în țară, prin anul 1418, primele familii de armeni, pe care le stabilește în șapte orașe din Moldova, printre care și Galațiul, pe atunci, comunitatea armeană fiind foarte numeroasă.[necesită citare] Primele mențiuni despre o biserică armenească în oraș vin din veacul al XVII-lea, de la misionarul catolic Maria Luigi Bidu (1669), care menționa între altele că o biserică armeană din Galați era păstorită de Episcopul armean Sahag.[necesită citare] În 1821, se știe că revoluționarii greci (în vremea Eteriei) au găsit adăpost în acest sfânt locaș, dar fiind incendiat de turci, se înțelege că și biserica a ars. A fost ridicată alta cu hramul "Născătoarei de Dumnezeu", din lemn, pe locul pe care la 1858, a fost ridicată actuala biserică, resfințită de Înalt Prea Sfințitul Mardichian în 2008. Strada pe care s-a așezat biserica cu un veac și jumătate în urmă are un nume sugestiv: "Armenească". Astăzi, la Galați, mai trăiesc aproximativ 60 de familii armenești care conviețuiesc în bună înțelegere cu gălățenii.[necesită citare]Adeseori, doar numele îi diferențiază de etnicii români.
În Galați au mai rămas câțiva urmași ai turcilor ce erau așezați prin zonele Dunării, dar majoritatea care alcătuiește astăzi comunitatea turcă din Galați sunt veniți de după revoluție, mulți dintre ei afaceriști. Mărturie a unei comunități numeroase stă parcela musulmană din cimitirul Eternitatea și fosta djamie Mehide de pe actuala stradă Ghecet din Port.
Comunitatea elenă din Galați care, alături de cele dinBucurești,Constanța șiBrăila, se numără printre cele mai vechi și mai reprezentative din țară, număra în perioada interbelică peste 10.000 de membri.[necesită citare]Dupa ce în anii 1947-1948 organizația grecilor și-a întrerupt activitatea pentru o lungă perioadă de timp, în urma schimbării din decembrie 1989, în luna aprilie 1990 Comunitatea elenă din Galati (C.E.Gl.) a fost reînființată, ea fiind continuatoare a vechii comunități grecești și, prin urmare, moștenitoarea de drept a bunurilor pe care le-a deținut aceasta. Plecările masive ale grecilor din perioada anilor '48-'50 și repatrierea din anii '75-'80 a partizanilor au făcut ca organizația grecilor din Galați, care este afiliată la Uniunea elenă din București, să numere în prezent doar aproximativ 1000 de membri, dintre care 78 sunt simpatizanți.[necesită citare] Comunitatea grecilor revendică în acest moment[când?]Biserica Metamorphosis din Galați (actuala Biserică Greacă), precum și toate imobilele comunității din jurul acesteia, practic, pe lângă biserică, grecii din Galați mai dețineau actualul restaurant Olimpic, cinematograful Central, clădirea Stării Civile, o școală demolată în primăvara anului 1989 pe locul căreia s-a construit sediul Bancii Transilvania, o Cantină a Săracilor, de asemenea demolată, situată între Banca Transilvania și Starea Civilă plus câteva imobile situate pe străzile Portului, Sfântul Nicolae și Basarabiei.Restaurantul Olimpic și Cinematograful Central au fost retrocedate către Comunitate în anul 2000, iar Oficiul Stării Civile în toamna anului 2009.
Istoricul I.B. Brociner, președinte al Comunității evreilor din Galați între 1875 - 1898, considera că israeliții au venit la malurile Dunării încă de pe vremeahazarilor, popor de origine turcă trecut la iudaism în secolul 8 după Hristos. Evreii erau principalii comercianți în singurul port al Moldovei din timpul luiAlexandru cel Bun și al luiȘtefan cel Mare, ei întreținând intense legături comerciale cu coreligionarii din Bizanț și lumea musulmană. DomnitorulȘtefan Tomșa (1611 - 1623), printr-o proclamație, i-a invitat pe negustorii evrei dinLiov să practice nestingherit comerțul în Moldova. Așezați în valea orașului, evreii ocupau cea mai mare parte a străzii Dogarilor (astăzi Dogăriei) și străzile învecinate (Elicei, Chihan Vodă, Piata Moruzzi, Ceres, Griviței) până în cartierul Bădălan. Primul Cimitir Evreiesc este atestat documentar în 1590, iar un altul în 1629. Începând cu 1769, părăsesc zona și primesc autorizație pentru a se muta pe deal. Construcțiile sinagogale au început târziu în Galați, abia în 1730 fiind atestată o casă de rugăciuni a evreilor și doar peste 50 de ani se menționează în documente Sinagoga Mare de pe strada Podul de Piatră. S-au mai construit, între 1800 și 1848 două sinagogi, apoi alte 14 în a doua jumătate a secolului 19. Evreii din Galați, în 1859 au înființat o școală primară, apoi încă una superioară, iar în 1877 a fost constituit primul comitet școlar al comunității, anii următori înregistrând deschiderea altor școli Școala de fete "Silvya Schmierer", Școala populară de menaj "Lumina", o școală comercială pentru fete evreice, o grădiniță de copii, o școală profesională etc.). În 1919 ia ființă Liceul Comunității Evreilor (în prezent Liceul "Alexandru Ioan Cuza"). Astăzi, clădirea zace în paragină, deși a fost retrocedată.
În perioada 1850—1940, municipiul Galați a găzduit o numeroasă comunitate elvețiană. Gazeta Laussane notează într-un articol faptul că la 15.09.1923, elvețienii din Galați, serbează 60 de ani de la înființarea coloniei. În anul 1881, se deschide consulatul Elveției, situat pe Str. Mihai Bravu, în zona fostei închisori militare, actuala zonă a Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Este avansat numărul aproximativ de 1000 de elvețieni la apogeul comunității. Mulți au venit odată cu șantierul liniilor de cale ferată.
O altă comunitate importantă din jurul Galaților a fost comunitatea italiană. Unul dintre cei mai mari antreprenori care au venit prin părțile acestea ale lumii, a fost Francesco Cirio, care avea un conac pe malul bălții Cătușa și două fabrici, una de conserve iar alta de spirt.
Primele persoane din Orientul Îndepărtat au sosit relativ recent în Galați, fiind aduși de marile firme de construcție și de autorități pentru diverse lucrări edilitare.[necesită citare] Din anul 2002, de când SIDEX Galați a fost vândut patronuluiLakshmi Mittal la Galați, în centrul orașului și-a făcut apariția comunitatea indiană. Comunități importante de muncitori au sosit din anul 2018 în Galați. Aceștia provin din Sri Lanka, Nepal, Bangladesh, Pakistan, Vietnam etc.
Orașul Galați are și un centru național pentru refugiați, unde sunt cazate persoane preponderent din Siria și Africa Centrală.
În prezent, municipiul Galați are multe cartiere, dar din pricina unor informații conflictuale, mai multe denumiri sunt pentru același cartier (spre exemplu Micro 16 cu Țiglina 3, Micro 17 cu Țiglina 4, Aviației cu IC Frimu ș.a.m.d.), iar altele nu sunt oficiale. Harta cartierelor a fost realizată deUtilizator:Baditastefan din informațiile obținute cu prilejul cercetărilor făcute în arhivele orașului.
Orașul Galați are și cartiere cu nume specifice orașului, inspirate din istoria locală. Barboși, Țiglina, Filești, Mazepa, Bădălan sunt denumiri pe care le întâlnim numai în Galați. Alte denumiri ale unor vechi cartiere sunt Demobilizaților, Cărămidărie, Râpa Văduvoiului și Gârla lui Broscoiu.
Precursorul secțiilor de poliție din zilele noastre era "Despărțirea". Orașul Galați avea conform planului detaliat din 1915, cinci secții de poliție, ce purtau numele de Despărțire. De remarcat și faptul că acestea aveau și sedii. Despărțirea 1-a (zona Gării-Docuri și Valea Orașului), Despărțirea 2-a (Centrul Vechi), Despărțirea 3-a (zona cuprinsă între Cimitirul Eternitatea, Str. A. Cernat, Str. Bucureștii Noi și actualul Liceu Pedagogic), Despărțirea 4-a (zona Pieței Centrale actuale) și Despărțirea 5-a (actuala zonă a Barierei Traian).
Cartierele componente ale municipiului Galați
Denumire
Localizare
Observații
Dimitrie Cantemir
Sudul orașului
Cel mai nou cartier, aflat în județul Brăila
Barboși
Sudul și sud-vestul orașului
Sat antic, devenit cartier prin absorbție
Micro 19
Sud-vestul orașului
Aici se află Spitalul Județean. Cartier comunist.
Micro 20
Sud-vestul orașului
Cartier comunist. Aici este cimitirul cătușa.
Micro 21
Sud-vestul orașului
Cartier comunist. Aici sunt Turnul TV și Plaja Dunărea.
Valea Cătușei
Între Sidex și Drumul de Centură
Fost cătun, încorporat după 1948 în Galați.
Filești
Nord-vestul orașului
Fostă moșie boierească. Aici se află cavoul Aristide Serfioti.
Micro 17
Vestul orașului
Cartier comunist, construit pe locul unei foste păduri.
Micro 18
Vestul orașului
Cartier comunist. Compune Țiglina IV, alături de Micro 17.
Micro 16a și 16b
Vestul orașului
Cartiere extinse pe ruina cartierului Demobilizaților. Aici este Stadionul Oțelul
Siderurgiștilor
Estul orașului
Cartier comunist. Formează Țiglina III, alături de Micro 16.
Țiglina I
Centrul Nou
Cartier extins de comuniști pe locul fostului câmp de instrucție.
Țiglina II
Centrul Nou
Cartier extins de comuniști, pe locul fostelor cazarme.
I.C. Frimu
Zonă semi-centrală
Cartier reconfigurat de comuniști pe ruina cartierului Demobilizaților.
Micro 14
Vestul orașului
Cartier complet comunist, cu o formă triunghiulară.
Aurel Vlaicu
Zonă semi-centrală
Cartier construit de comuniști pe locul fostului aeroport.
Micro 13
Vestul orașului
Cartier comunist. Aici au fost mutați majoritatea locuitorilor cătunului Cătușa.
Micro 39a, 39b, 39c
Nord-vestul orașului
Cartiere muncitorești, mărginite de centură și Bd. George Coșbuc.
Micro 38
Nord-vestul orașului
Unul dintre cele mai mici cartiere.
Micro 40
Zonă semi-centrală
Cartier ridicat pe fostul câmp de aviație. Aici se află centrul comercial Shopping City.
Zona Veche - Lozoveni
Zonă semi-centrală
Cartier vechi de case, cuprins între Bd. Traian și Bd. G. Coșbuc.
Arcașilor
Nordul orașului
Cartier nou, de case, extins cu predilecție după anul 2000.
Bariera Traian
Nordul orașului
Cartier vechi, de case, extins după Revoluție. Aici a fost satul Vadul Ungurului.
Vadul Ungurului
Zonă semi-centrală
Fost sat alipit Galaților în jurul anului 1860. Aici se află Parcul Carol I.
Petru Rareș
Orașul Vechi
Cartier predominant de case, cuprins între Bd. Basarabiei, Bd. Traian și str. Prundului.
Centrul Vechi
Centrul Vechi al orașului vechi
Vatra Orașului extinsă în perioada 1445 - 1832.
Piața Centrală
Orașul Vechi
Cartier predominant de case, reconfigurat parțial de comuniști.
Mazepa 1 și 2
Centrul Vechi
Cartiere vechi, reconfigurat total de comuniști. Aici se află majoritatea Falezei.
Gara Mare
Centrul Vechi
Cartier vechi, aflat în Valea Orașului, cuprinde zona adiacentă gării Galați.
Port
Centrul Vechi
Cartier vechi, aflat în Valea Orașului. Aici a fost Laminorul Titan.
Bădălan
Estul orașului
Cartier vechi, ce pentru câteva zeci de ani a fost inima orașului.
Organizarea modernă a administrațiilor comunelor urbane a fost introdusă prin aplicarea Regulamentului Organic pe13 ianuarie1832. Premergător noii legiuiri, din6 iunie1830, orașul a fost administrat de o Comisie Orășănească formată din spătarul Dumitrache Codreanu, paharnicul Paraschiv Șerban și paharnicul A Oaprișan. Se mai numea și Comisia Poliției. În decembrie1831, comisia a fost înlocuită de Sfatul Municipal, alcătuit din 3 membri. Primul sfat la Galați a fost alcătuit din Petrache Altântovici, Iordachi Mantu, Ioan Siminovici (aleși în1832). Prima lege comunală, privind organizarea și administrarea comunelor urbane, cu adevărat modernă, a fost promulgată în1864. În baza acestei legi, au fost aleși primarii și președinții de comisii interimare în fruntea urbei gălățene.
Multe vorbe și proiecte, dar nimic concret nu s-a realizat pentru înființarea acestei zone. Din punct de vedere socio-cultural și economic, această zonă ar fi singura din țară care ar putea rivaliza cu capitala.
O propunere a lui Raabis-Ștefan Bădiță, înglobează în zonă, 55 de comune și orașe din județele Brăila, Galați și Tulcea. Totuși, conform Legii, singurul oraș care poate alcătui o zonă metropolitană peste granița județului său, este numai București. Pentru ca zona metropolitană Dunărea de Jos să ia ființă, legea trebuie schimbată pentru anumite municipii și orașe, întrucât pe lângă exemplul nostru, mai pot fi înființate zone metropolitane pe două sau mai multe județe, cum ar fi Timișoara-Arad, Botoșani-Suceava sau Brașov-Predeal.
Conform propunerii lui Bădiță, Zona Metropolitană ar avea o populație de 785.000 de locuitori (după nr. persoanelor domiciliate) și-o suprafață de 4.469 de km2.
Cele 55 de UAT-uri componente, sunt de următoarele ranguri: două municipii (Galați și Brăila), trei orașe (Ianca, Măcin și Isaccea) și 50 de comune. Propunerea a avut în vedere înglobarea UAT-urilor aflate pe o rază de aproximativ 30 de km în jurul celor două centre municipale. De asemenea, nordul Insulei Mari a Brăilei poate fi încorporat Zonei Metropolitane Dunărea de Jos, în următoarea fază de extindere.
Stema orașului Galați este un scut tăiat de un brâu ondulat de argint; în partea superioară, pe fond albastru, este o corabie neagră cu două catarge având pânzele și flamurile din argint, navigând pe o apă; câmpul inferior, despicat; în dreapta pe fond roșu, doi pești de argint, ridicați cu capetele întoarse spre flancurile scutului; în cartierul secund, pe fond auriu, un caduceu negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri. Ambarcațiunea din partea superioară a scutului amintește că acest oraș este un important port la Dunăre, atestarea lui documentară port, datând din secolul al XV-lea; peștii scot în evidență faptul că acest port a avut un rol definitoriu în dezvoltarea pescuitului; caduceul este atribuit zeului Mercur, zeu al comerțului. Acesta simbolizează intensa activitate comercială practicată la Galați.
Vezi și articolul:[[]]Vezi și articolele[[]]și[[]]Vezi și articolelePortul Galați,Podul rutier Galați–GiurgiuleștișiPodul feroviar Galați–GiurgiuleștiVezi și articolele[[{{{7}}}]],[[{{{8}}}]],[[{{{9}}}]]și[[{{{10}}}]]Vezi și articolele[[{{{11}}}]],[[{{{12}}}]],[[{{{13}}}]],[[{{{14}}}]]și[[{{{15}}}]]Vezi și articolele[[{{{16}}}]],[[{{{17}}}]],[[{{{18}}}]],[[{{{19}}}]],[[{{{20}}}]]și[[{{{21}}}]].
Poziția geo-strategică a județului Galați, aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care traverseazăEuropa, de la Est la Vest și de la Nord către Sud, existența celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forței de muncă reprezintă atuuri demne de atenția potențialilor investitori străini. Procesul de restructurare și de privatizare al marilor întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunități investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de capacitatea acestora de a-și fi menținut și chiar lărgit piața.Zona Liberă Galați, înființată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de orașul Galați constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentulZonei Libere Galați (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalulRin -Main -Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și Republica Moldova. În Galați se găsește singurulparc de software dinRomânia. Parcul de software de la Galați a fost inaugurat în martie 2004 și a avut de la bun început un grad de ocupare de 100%. În prezent, în parcul de software Galati lucreaza 500 de angajați permanenți plus înca aproape 100 de colaboratori, la un număr de 31 de firme, dintre care patru, Oracle, HP, Microsoft și Sun Microsystems, au deschis, împreuna cuUniversitatea „Dunărea de Jos”, centre de cercetare și dezvoltare.Universitatea „Dunărea de Jos” este singura instituție din regiune care are o facultate de calculatoare.
Industria metalurgică din Galați realiza 55,6% din producția de oțel a României, 55% din cea a producției de laminate și 90,4% din producția de tablă și benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate din producția metalurgică este exportată. În luna Iulie a anului 2025, Combinatul Liberty Galați este în pragul falimentului.
Industria navală, ramură de mare tradiție în oraș, furnizează flotei fluviale și maritime nave de până la 65.000 tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) și platforme de foraj marin. Galațiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de comunicație europeană: pe cale fluvială laCanalul Main-Dunăre care leagăMarea Nordului deMarea Neagră; prin căile ferate se asigură transferul de la ecartamentul european către cel folosit în țările ex-sovietice;
Zona Liberă Galați este un punct strategic în zona de est a orașului, pe teritoriul acesteia întâlnindu-se toate căile de comunicație enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-european și naval; arestație de triajBarboși Triaj în satul Movileni. Transportul rutier se realizează printr-o rețea densă de șosele naționale și județene. Orașul Galați, amplasat pe malul stâng al Dunării, la 80 km deDelta Dunării, are patru porturi, un port pentru transportul de persoane și trei pentru transportul de mărfuri. Galațiul este al doilea port al României, cu posibilitate de conectare la Marea Neagră, de la Galați Dunărea fiind maritimă. Prin porturile sale se realizează cea mai importantă parte a exportului de cherestea a României. Cel mai important port la Dunăre, construit acum 12 decenii, Port Bazinul Nou oferă o serie de servicii: facilități de încărcare, descărcare, legare, depozitare pentru bunuri, rulouri, oțel, aluminiu, cherestea, bușteni, cereale, mașini și alte încărcături.
Prin poziția sa geografică, Zona Liberă Galați continuă tradiția statutului de Porto Franco pe care Galațiul l-a obținut în perioada 1837 - 1883, având acces la Dunare. Prin infrastructura modernă, în conjuncție cu avantajele naturale oferite de canalul de navigație al Dunarii, Zona Liberă Galați oferă avantaje speciale pentru investitori, deopotrivă români sau străini. Exonerările de taxe, garanțiile de stat pentru investițiile realizate, operațiile financiare realizate în monedă straină convertibilă sunt măsuri pentru a atrage investitorii.Municipiul Galați este cel mai important centru român de industrie maritimă. Șantierul Naval DAMEN SA ansamblează și repară nave de până la 65.000 tdw.În Galați se află de asemeni cel mai mare combinat siderurgic din România, Arcelor Mittal S.A., care împreună cu alte unități specializate, formează un sector metalurgic și siderurgic puternic.[14]Din anul 2001 pâna în prezent, combinatul siderurgic din Galați a cunoscut mai multe denumiri: LNM Holdings, Mittal Steelși în prezent Arcelor Mittal. Parte a celui mai mare grup mondial din industria de profil, combinatul asigură jumătate din necesarul de oțel al României. Cu investiții ce depăsesc 600 de milioane de dolari, în peste 7 ani Arcelor Mittal Galația depășit o cifra anuală de afaceri de 6 miliarde RON. Din 27000 de angajați câți erau în 2001, s-a ajuns în 2006 la 16000,iar în 2009 la 11000. Investițiile în tehnologie modernă au accelerat transformarea combinatului.Ținta administrației este cresterea eficienței de la nivelul de 280 tone de oțel anual pe angajat la 600 tone de oțel anual pe angajat cât reprezintă media europeană.Din anul 2009 combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galați a devenit centrul Diviziei Produse Plate Europa de Sud-Est, care va încorpora activitatea altor doua unități, din Macedonia și din Turcia.[15]Zece companii din Galați sunt prezente în top 30 al Regiunii de SE în funcție de cifra de afaceri: Arcelor Mittal SA, Arabesque SRL, Electrocentrale SA, Damen SA, Mairon SA, Vega 93 SRL, Euro-P.E.C SA, Mairon Holding Ltd. SRL, Navrom SA, Prutul SA.Indicii producției industriale au fost în anul 2007 realizați în procent de 102,1% , comparat cu aceeași perioadă a anului 2006.Creșteri semnificative ale producției s-au înregistrat în: industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (120,4) ; producția de mobilier ( 111,5) ; industria metalurgică (102,7%) ; captarea, tratarea și distribuția apei (101,1%).Scăderi ale producției s-au remarcat în: industria de mașini și echipamente (72,9%) ; edituri , poligrafie și reproducerea înregistrărilor pe suporți (92,6%) ; industria alimentară și a băuturilor (98,4%).[16]
Din totalul de 23.715 de operatori economici activi înregistrați la Registrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură din Galați la sfârșitul anului 2008, 150 de mari companii asigură locuri de muncă pentru majoritatea salariaților din județ. Firmele private reprezintă 97,5% din numărul total al întreprinderilor. Structura firmelor după forma de proprietate: dintre cei 23.715 agenți economici, 5678 sunt asociații familiale și persoane fizice și 18.037 sunt societăți comerciale. Totalul operatorilor economici activi din Galați reprezintă 2.1% din totalul operatorilor economici activi din întreaga țară.[17]
Municipiul Galați are o rețea bine dezvoltată de agenți comerciali. Numeroaselor centre comerciale deja existente, li se mai adaugă încă trei, ce se află în diferite stadii și unul posibil la nivel de proiect. Merită amintit faptul că două centre comerciale se află pe ruinele a două fabrici mari, cea de tablă Cristea Nicolae și I.S.C.L. Ambele terenuri au fost cumpărate de dezvoltatorul Nepi Rockcastle, iar cel de-al doilea centru comercial, va fi construit împreună cu 30 de blocuri nou-nouțe.
Lista centrelor comerciale mari din municipiul Galați:
Centrul Comercial Shopping City cu Carrefour, se află pe Bd. Coșbuc;
Centrul Comercial Atac, se află pe Bd. Galați;
Centrul Comercial Kaufland 1, se află în cartierul Micro 21;
Centrul Comercial Kaufland 2, se află în cartierul Micro 17;
Centrul Comercial Kaufland 3, se află în cartierul Micro 40;
Centrul Comercial Selgros, se află pe Bd. Galați;
Centrul Comercial Metro, se afllă pe DN 26, km 5;
Centrul Comercial Supeco, se află pe Bd. Milcov;
Centrul Comercial Brico, se află pe Str. Domnească;
Centrul Comercial Dedeman, se află pe Str. Prelungirea Brăilei;
Centrul Comercial Winmarkt Modern (deschis de pe timpul comuniștilor);
Centrul Comercial Dunărea, se află pe Bd. Brăilei;
Centrul Comercial Panda, se află pe Str. Saturn;
Centrul Comercial Altex Megastore, se află în cartierul Micro 21;
Centrul Comercial Mere, se află pe Bd. Traian;
Diferite magazine cu specific chinezesc.
De asemenea, în construcție se află:
Centrul Comercial Shopping City 2 cu Carrefour, pe Str. Ana Ipătescu;
Centrul Comercial Leroy Merlin, pe Str. Dr. C-tin Levaditi);
Cenrtul Comercial Kaufland 4, pe Magistrala CSG, în zona blocurilor de nefamiliști;
Centrul Comercial Decathlon, încă se află la stadiul de prospectare.
Lidl Levaditi, lângă Leroy Merlin).
Totodată, orașul are o rețea densă de diferite lanțuri de magazine:
Profi Super;
Noi Market;
Penny (cinci locații);
Lidl (cinci locații);
Aurora.
La capitolul alimentație, următoarele lanțuri sunt prezente în Galați:
Full House (șapte restaurante) - este un lanț autohton;
Mc Donald's (două restaurante);
KFC (două restaurante);
Hesburger (un restaurant);
Fryday (un restaurant);
Burger King (un restaurant);
Pizza Hut (un restaurant);
Simigeria Luca (12 locații);
Mesopotamia (un restaurant);
Spartan (un restaurant).
Pe lista de magazine specializate în vânzarea de electronice & electrocasnice, în oraș sunt prezente:
Municipiul Galați are șase intrări: cu bacul, dinsprejudețul Tulcea, pe dig, dinspreJudețul Brăila, dinspre Șendreni, pe lângă Sidex, dinspreSmârdan, în nord, dinspreBârlad și în est dinspreRepublica Moldova. Sunt trei autogări dispuse în zone diferite: Autogara Dumitru lângă Gara Mare, Autogara Dunărea la ieșirea spre Tecuci și Autogara Traian în Bariera Traian, la ieșirea spre Bârlad. Centura veche a Galațiului a devenit o stradă locuită pe ambele părți, așadar există un proiect pentru noua centură a Galațiului, ce va avea o lungime de 33 de kilometri, va ocoli Galațiul de la Șendreni până dincolo de lacul Brateș și va trece pe lângă noul aeroport.
Un aspect interesant al municipiului Galați, este acela că pe teritoriul acestuia, există 14 podețe, poduri și viaducte, rutiere și feroviare. Poate fi o nouă poreclă modernă, „Galați - Orașul Podurilor”. Lungimea acestora variază de la 20 de metri (podețul Filești) până la 1.800 de metri (noul viaduct aflat în construcție pe Drumul Expres). Sunt două poduri feroviare, restul fiind rutiere. Lungimea totală a acestora, este în jurul a 4.500 de metrii. Drumul Expres ce trece prin sud-vestul orașului Galați, va avea legătură directă cu orașul Brăila, cu podul peste Dunăre și cu noua centură gălățeană.
Harta traseelor din Galați, valabilă din 15.09.2025
Transportul în comun este asigurat de societatea "S.C. Transurb S.A. Galați", care din data de 9 mai 2016 a redevenit operator unic. Galații sunt unul dintre puținele orașe ale țării noastre în care se mai găsesc toate cele trei mijloace de transport în comun, clasice: troleibuz, autobuz și tramvai. În prezent se refac ultimele două părți din rețeaua de tramvaie, anume linia de pe Bulevardul Ștefan cel Mare, respectiv Depoul Siderurgiștilor cu liniile de pe Magistrala CSG. Pe 1 Aprilie 2020, a fost introdus Sistemul Electronic de Taxare și Informare (SETI) în transportul public.
Totodată, începând cu aducerea troleibuzelor noi, s-a stabilit culoarea turcoaz ca standard în transportul public. Pe 15 Septembrie 2025, reintră în vigoare, traseele metropolitane spre satele Costi, Vânători și Odaia Manolache, după o propunere din anul 2011 a activistului civicRaabis-Ștefan Bădiță. Traseele metropolitane sau preurbane, fuseseră desființate dupăRevoluție. Parcul rulant de care dispune Transurb Galați în anul 2025, este format numai din unități de transport nou-nouțe, achiziționate începând cu anul 2017, după cum urmează:
10 minibuze Karsan E-Jest,
20 de minibuze Karsan Jest
22 de autobuze Solaris Urbino 9E
20 de autobuze Solaris Urbino 12E
20 de autobuze Solaris Urbino 12H
40 de autobuze BMC Procity 12
17 troleibuze Solaris Trollino 12
18 tramvaie Astra Autentic
Autobuz Solaris Urbino 12
Autobuz BMC Procity 12
Minibuz Karsan Jest+
Cartelă Transurb Galați
Autobuz Rocar U 412 (retras în 2017)
Tramvai KT-4D (retras în 2020)
Troleibuz MAZ 203T (retras în 2021)
Autobuz MAZ 203 (retras în 2020)
Autobuze Isuzu casate
Autobuz Cobra Gyuleruz retras
Autobuz DAF B96 (retras în 2020)
Tramvai ZGT-6 (retras în 2024)
Autobuz DAB 15-1200C
Troleu Ikarus 415T (retras în 2017)
Cititor de cartele
Automat de cartele
S.C. Transurb S.A. Galați operează mai multe categorii de trasee, în funcție de mijloacele de transport folosite sau de ruta ori programul acestora. În prezent există două trasee speciale pentru elevi, trei trasee folosite în caz de avarii (40 pentru tramvaie, 101 și 105L pentru troleibuze și autobuze), două trasee metropolitane (50 pentru satele Odaia și Vânători, respectiv 55 pentru satul Costi), trei trasee de tramvai (7, 39 și 44), un traseu de troleibuz (102) și încă 21 de trasee de autobuz. În timpul sezonului estival, traseele pentru elevi, sunt înlocuite de două trasee estivale.
Complexul Feroviar Galați este unul dintre cele mai mari din țară. Acesta are în prezent 15 stații de cale ferată. Lista stațiilor poate fi consultată mai jos:
Stații C. F. componente ale Complexului Feroviar Galați
Denumire
Localizare
Categorie
Situație
actuală
Rang și/sau rol actual
Galați
Strada Gării în partea centrală-estică a orașului
de călători
În folosință
capăt de linie
Filești
Strada Constantin Nottara, în partea vestică a orașului
de călători
În folosință
haltă
Barboși
Strada Lunca Siretului, în partea sud-vestică a orașului
de călători
În folosință
nod feroviar
Barboși -Triaj Gr. A
Strada Prelungirea Nicolae Labiș, în partea sud-vestică
mixtă
În folosință
revizie de vagoane de marfă
Galați - Triaj
Strada Alexandru Davilla, mai la nord de stația Galați
de triere
În folosință
revizie de vagoane de călători
Galați - Marfă
Strada Gării nr. 8, în sudul stației de călători
de marfă
În conservare
stație pentru mărfuri
P. O. Brateș
Calea Prutului, în partea estică a orașului
de marfă
În folosință
haltă
Galați - Transbordare
Calea Prutului, în partea estică a orașului
de marfă
În folosință
zonă de schimbare a boghiurilor
Galați - Docuri
Strada Șalupei, în partea estică a orașului
de marfă
În folosință
stație pentru descărcarea cerealelor
Galați - Șantier Naval
Strada Damen, în partea estică a orașului
de marfă
În folosință
stație în incinta Șantierului Naval
Galați - Bazinul Nou
Strada Bazinul Nou, în partea estică a orașului
de marfă
În folosință
stație aflată în incinta Portului
Galați - Larga
Calea Prutului, în partea estică a orașului
de marfă
În folosință
stație pentru material rulant cu ecartament rus
Larga - Prut
Calea Prutului, în partea estică a orașului
frontieră
În folosință
stație de frontieră către Rep. Moldova
Cătușa
Strada Garofiței, în partea vestică, pe platforma SIDEX
de marfă
În folosință
stație pe platforma Sidex, pentru marfă
Mălina
Pe platforma Sidex
de marfă
În folosință
stație pe platforma Sidex, pentru marfă
Barboși - Triaj Gr. B
Strada Prelungirea Nicolae Labiș, în partea sud-vestică
de marfă
În folosință
revizie de vagoane de marfă
Filești Nord
în sudul Cimitirului Ștefan cel Mare
de marfă
Desființată
desființată, șine demontate, pod demontat
Fabrica de bere
Strada Grigore Ventura, în incinta fabricii
de marfă
Desființată
desființată, șine demontate, fabrică demolată
ISCL
Bulevardul George Cobșuc
de marfă
Desființată
desființată, azi este centrul comercial
Complexul Feroviar Galați (totalitatea stațiilor c.f. de călători, marfă și triere din jurul Galaților)
Se poate ajunge în Galați, cu trenul, din direcția Tecuci (M703), Brăila (M700) și Bârlad (M704). După revoluție, a fost stopat orice plan privind continuarea magistralei 700 de la Galați - către Tulcea, cu pod feroviar peste Dunăre. Stațiile Galațiului se află pe magistrala700 și aparțin de Regionala T.C.F. Galați.
Clădirea principală a gării de călători din Galați oferă facilități diverse publicului călător: restaurant, farmacie, consignații, bar, dar și bibliotecă publică. Din anul 2011, C.F.R. a concesionat linia Galați-Berești-Bârlad operatorului privat din Cluj, Transferoviar Grup care efectuează curse regulate pe această rută cu automotoare de tip Carravele. Legături directe din Galați sunt cătreBucurești Nord prin Mizil, cătreBrașov prin Mizil, cătreCluj-Napoca (prin Iași - Suceava Nord) și către Constanța - Mangalia doar vara, din stația Barboși, precum și numeroase alte trenuri regionale cu destinația Buzău, Mărășești (via Tecuci sau Buzău), Făurei etc. Odată cu mersul trenurilor pentru 2025/2026, se anunță noutăți la capitolul legăturilor directe, cu trenuri private. Transferoviar Călători va introduce pe tot parcursul anului un tren pe relația Galați - Constanța iar Ferotrans va introduce un tren pe tot parcursul anului, pe relația Galați - Adjud - Suceava.
La Galați a existat până în anul 1965 un aeroport. Prima cursă aeriană din țara noastră a fost efectuată de la București la Galați. Puțini oameni știu că în perioada interbelică, în orașul port la Dunăre, aveai ocazia să întâlnești mai mulți piloți decât marinari. Merită amintit faptul că aeroportul gălățean a fost construit la propriu cu forța, deoarece conducătorii orașului din vremea respectivă se opuneau, neînțelegând de ce trebuie avion, când avem tren și vapor. Aeroportul Galați a fost bombardat puternic de către americani pe 6 iunie 1944, de către 104 avioane de bombardament protejate de 54 de avioane de vânătoare de tip Mustang. După război, aeroportul din Galați a mai funcționat câțiva ani. În anii 60, sub pretextul că acesta nu este eficient și merge pe pierdere (motivul real fiind presiunile din partea Uniunii Sovietice), aeroportul a fost mutat la Suceaeva. Pe amplasamentul său, după sistematizarea orașului, s-a construit Fabrica de Sârmă, Cuie și Lanțuri, care azi este Centrul Comercial Careffour.
Aeroportul Internațional „Dunărea de Jos” Galați, este varianta nouă a vechiului aeroport. Aceasta momentan este doar o promisiune electorală, întrucât autoritățile au mutat de trei ori amplasamentul exact al noului aeroport. Totuși este limpede că amplasamentul va fi între satele Smârdan, Braniștea și Șendreni, în vestul Combinatului Siderurgic. Acest aeroport va avea trei funcții: civil, militar și de marfă.
Sigla propusa de Raabis Stefan Badita
Totodată, este și limpede că acest aeroport este necesar dar și că va fi profitabil. Studiile Băncii Mondiale de Investiții și ale Guvernului României, dovedesc acest lucru. Cele mai apropiate aeroporturi actuale, sunt cele din Bacău (180 de km), Iași (225 de km), Chișinău (230 de km), Odesa (330 de km), Tulcea (160 de km), Constanța (170 de km), Băneasa (245 de km) și Otopeni (240 de km). Deși aeroportul „Delta” Tulcea este apropiat, acesta este subdimensionat și nu poate primi aeronave mari. Totodată, nici drumurile din zonă, nu permit trafic aglomerat și greu. Orașul Galați fiind deservit de cale ferată, porturi și un nou drum expres, ar putea deveni centru pentru întreținerea, inspecția și reparația aeronavelor.
Cursele regulate din noul aeroport, ar putea fi deservite și de companii de linie, cum sunt TAROM sau Turkish Airlines, dar și de companii cu „costuri reduse”, cum sunt AnimaWings, HiSky, WizzAir etc. Un studiu personal al cetățeanuluiRaabis-Ștefan Bădiță, studiu pe care voia să-l includă în lucrarea de disertație, arată că cele mai potrivite rute pentru inaugurarea noului aeroport, ar fi cele către Elveția, Germania, Benelux și Marea Britanie. Pentru profitabilitate maximă, aceste curse trebuie să deservească aeroporturi ușor accesibile din mai multe țări, respectiv aeroporturi care oferă legături directe cu mari orașe ale lumii. Aeroporturile aflate la confluența mai multor țări sau care oferă prețuri avantajoase sunt: Basel-Mulhouse-Freiburg (Elveția - Franța - Germania), Maastricht (Olanda - Belgia - Germania), Istanbul (aeroportul cu cele mai multe destinații directe din lume), Frankfurt (locul doi mondial ca număr de destinații directe), Dubai (locul patru mondial ca număr de destinații directe). Pentru alte legături spre restul lumii, dar la prețuri mai mici, ar fi necesare curse din Galați către Madrid (care oferă legături directe cu orașe din America Centrală și de Sud), Atena (care prinScoot Airlines oferă legături directe cu orașele din Asia de Sud-Est și Oceania) și Budapesta (care oferă legături directe la prețuri avantajoase, cu Asia de Est prinChina Eastern Airlines șiChina Southern Airlines).
Tot în studiul lui Bădiță, apare ipoteza „aeroportului-satelit”. Ipoteza aceasta propune ca aeroportul gălățean să fie conectat în principal de Aeroportul Nou din Istanbul (IST) și de Aeroportul Sabiha Gokgen (SAW), prin operatorul naționalTurkish Airlines și subsidiarele acesteia. Compania turcă a fost aleasă din trei motive prioritare: oferă conectivitate către cele mai multe destinații din lume, este o companie serioasă și cu tradiție, iar baza ei principală este situată relativ aproape, la o distanță de 700 de kilometri (cu mașina), respectiv 500 de kilometri (prin aer), pe noul Aeroport Istanbul. Evident, acest concept nu ar rezerva aeroportul doar companiilor turcești și doar legăturilor prin Turcia, ci ar oferi călătorilor prețuri avantajoase cu deplasare din Galați către restul lumii, cu escală prin Istanbul. Așadar, o concurență serioasă zborurilor din Odesa, Chișinău, Iași, Constanța și Otopeni.
Cursele interne ce pot fi operate din aeroportul Galați, ar putea fi către Cluj Napoca și Timișoara. Curse către Otopeni nu s-ar justifica, decât în cazul unor zboruri promoționale sau în cazul în careTarom alege să înființeze linii de zbor care să lege mai multe mari orașe din țară, cu escale. Astfel de curse ar putea fi Iași - Galați - București - Satu Mare, Constanța - Galați - Brașov - Timișoara, Iași - Galați - Constanța - Otopeni - Cluj Napoca. Ar fi o soluție, întrucât compania polonezăLOT Polish Airlines operează astfel de zboruri în interiorul Poloniei, cu aeronave mai micuțe. Cursele Chișinău - București, ar putea fi operate cu escală prin Galați.
Nu au fost identificate pentru moment, curse de lung parcurs între Galați și alte aeroporturi. Cu siguranță, curse promoționale, de test, s-ar putea introduce spre Asia Centrală, cuPegasus Airlines, fără escale.
Curse sezoniere din orașul de la malul Dunării, ar avea succes deplin. Acestea pot fi diverse, către Grecia, Cipru, Egipt, Maroc, Oman, Tunisia, Turcia, Muntenegru, Albania etc.
Nu în ultimul rând, deschiderea aeroportului Galați, ar însemna reducerea traficului pe aeroporturile Otopeni, Bacău și Iași. Călătorii ce ar urma să vină să zboare din sau prin aeroportul Galați, ar veni în principal din Dobrogea, sudul Basarabiei, sudul Moldovei și nordul Munteniei.
Un alt efect ulterior inaugurării aeroportului, ar fi schimbarea fluxului de călători și a curselor auto efectuate de firmele de transfer aeroportuar. Dacă în prezent, pleacă sute de curse de la zeci de firme, dinspre Galați și Brăila, către Otopeni și/sau Iași, fluxul s-ar putea diversifica și schimba, aeroportul Galați fiind noua destinație. InclusivCăile Ferate Române ar putea introduce automotoare pe ruta Galați - Barboși - Aeroport (și retur), respectiv Brăila - Barboși - Aeroport (și retur). Avantajul ar fi că la drumul dinspre aeroport spre cele două orașe, automotoarele pot pleca împreună, stația de despărțire fiind Barboși. Din păcate, amplasamentul aeroportului nu poate fi situat în apropierea magistralei 700 sau a magistralei 704, acesta fiind singurul dezavantaj. Pentru a conecta aeroportul la rețeaua căilor ferate române, ar fi necesară construirea unei magistrale 704A, de cca. 10 kilometri lungime, care să se desprindă din magistrala 704 între stațiile Barboși Triaj și Șendreni. Parțial, liniile există, la fel și ramurile, datorită rețelei de cale ferată ce leagă combinatul siderurgic.
Arhitectura noului aeroport se poate inspira din planurile și arhitecturile moderniste și funcționale.
Orașul Galați are un număr mare de intersecții, cunoscute sub numele de piețe. Totodată, multe au fost distruse în perioada 1940-1944, cum ar fi Piața Victoriei, Piața Veche, Piața Bursei, Piața Cuza, Piața Cerealelor etc, acestea nefiind reconstruite ulterior, comuniștii alegând să modifice trama stradală. Astăzi, în Galați, mai există Piața Coventry, Piața Gării, Piața Falezei, Piața Libertății, Piața Regală, Piața Energiei, Piața Siderurgiștilor, Piața General Berthelot, Piața Moruzzi, Piața Eroilor, Piața Universității și Piața Oțelarilor. A se înțelege conceptul de „piață” ca intersecție și platou pietonal ori rutier, nicidecum piață cu sens de târg.
În prezent, arterele principale ale orașului sunt Bulevardele Brăilei, Marea Unirea, Ștefan cel Mare, Coșbuc, Traian, Siderurgiștilor, 1 Decembrie 1918, Basarabiei, Henri Coandă, Oțelarilor, Dunărea, Galați, Traian Vuia, Magistrala CSG, alături de Calea Prutului, Strada Macului, Strada Domnească și Centura.
Orașul Galați este unul dintre orașele care și-au schimbat cel mai mult planul după anul 1945. Reconstrucția comunistă a avut în vedere eliminarea cât mai multor străduțe, vaduri și pasaje înguste, și întortocheate. Noul plan adoptat de comuniști, a avut ca scop ștergerea cât mai multor străzi ce aminteau de perioada „burgheză”. Un bun exemplu este Centrul Vechi al Galaților, pe care dacă-l comparăm cu Centrul Vechi ante și interbelic, vom observa că se mai aseamănă aproximativ 5-10%.
De-a lungul istoriei, multe străzi din Galați, au purtat două sau chiar trei nume, primele schimbări fiind în perioada interbelică, iar următoarele în perioada comunistă și mai apoi după Revoluție. Schimbările acestea au avut la bază schimbările regimurilor trecute, sau chiar schimbarea tramei stradale, întrucât, unele străzi unite, lărgite sau deviate, au fost botezate ca fiind o singură stradă spre exemplu. O scurtă listă a unor străzi principale cu denumiri schimbate, poate fi consultată mai jos:
Străzi gălățene ce au suferit diverse schimbări ale numelui
Denumire actuală
Denumire alternativă (antebelică sau interbelică)
Denumire comunistă
Bulevardul Basarabiei
Strada Zimbrului
Strada 6 Martie
Strada Anghel Saligny
Strada România Mare
Strada Scânteii
Strada Tecuci
Bulevardul Regele Ferdinand
Strada Tecuci
Bulevardul Brăilei
Bulevardul Regina Maria (secțiunea dintre actuala Piață a Siderurgiștilor și Str. Frunzei)
Bulevardul Brăilei
Bulevardul George Coșbuc
Bulevardul Take Ionescu, Strada Covurlui + Strada Șanțului
Localizarea cimitirelor în cadrul municipiului Galați
În vremea lui A. I. Cuza, s-a dat o lege la nivelul Principatelor Unite, ce prevedea scoaterea cimitirelor din interiorul orașelor. Așadar, autoritățile gălățene au fost nevoite să mute o sumedenie de cimitire. Printre acestea putem aminti Cimitirul vechi din Filești, Cimitirul din Barboși, Cimitirul Calvin, Cimitirul din Cărămidărie, Cimitirele de boli infecțioase etc.
Azi are șapte cimitire: Eternitatea, Cătușa, Filești, Sf. Lazăr, Ștefan cel Mare, Sfânta Treime de Rit Vechi și Cimitirul Evreiesc. Un cimitir nou este în discuție și totodată un cimitir pentru animale.
Cel mai nou și totodată cel mai întins esteCimitirul Sf. Lazăr, construit și extins între 1999 și 2023, astăzi deja plin. Construirea lui a stârnit scandal deoarece în locul celui mai întins cimitir din Galați exista o pădure, special făcută pentru a proteja cât de cât orașul de poluarea din Combinatul Siderurgic.
Cel mai îndepărtatCimitirul Filești, acolo Primăria Municipiului Galați îngropând persoanele fără aparținători. Acest cimitir se află în grija preotului paroh al bisericii din Filești.
CimitirulEternitatea este monument istoric și a intrat în Ruta Culturală a Cimitirelor Europene. Acesta este un cimitir multietnic și multiconfesional, fiind parcele pentru ortodocși, catolici, protestanți și musulmani. Totodată, găsim și multe monumente, dar și parcele militare ale revoluționarilor români, ale soldaților români, ale aviatorilor români, ale soldaților nemți, francezi, algerieni, ruși, italieni.
Cimitirul Ștefan cel Mare este considerat cel mai ordonat din punct de vedere al organizării sale. Parcele delimitate clar, morminte simple. Acesta a fost înființat în vremea comunismului.
Cel mai mic cimitir esteSf. Treime, aflat în incinta mănăstirii de taici „Dunărea de Jos”.
CimitirulCătușa este un cimitir privat, ce aparține de biserica ce se află în incinta lui.
Cimitirul Evreiesc este în grija comunității mozaice din Galați. Acesta a fost înființat pe teritoriul comunei rurale Filești, cam în același timp cu Cimitirul Eternitatea. Astăzi, o bună parte a cimitirului este goală, primăria orașului dorind extinderea cimitirului Ștefan cel Mare peste golul cimitirului evreiesc. Momentan sunt discuții cu comunitatea lor.
Cimitirul Nou, este un proiect vehiculat de autorități, care încă încearcă depistarea unui loc prielnic.
Cimitirul pentru animale este un cimitir propus deRaabis-Ștefan Bădiță, cetățean (hiper)activ civic. Acest proiect a fost preluat de președintele CJ Galați,Costel Fotea.
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, denumit și Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic, conține planetariul cu diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecții ("Sistemul Solar", "Giganții Sistemului Solar", "Nebuloase și Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și foarte multe programe educaționale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar și Programul Educațional "Să cunoaștem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafață de 18 hectare.
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparținut familiei Cuza și undeAlexandru Ioan Cuza a trăit în perioada-n care a fost pârcălabul Galațiului. Activitatea științifică a muzeului a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea științifică a colecțiilor. În 1956, obiectele din colecții au fost separate; astfel o parte dintre ele au format colecțiile Muzeului de Științe ale Naturii, iar o alta, colecțiile Muzeului de Artă. Treptat, colecția Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziții și cercetări arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la Tirighina-Barboși, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o importanță excepțională.
Muzeul de artă vizuală
Muzeul de artă vizuală Este primul muzeu de artă contemporană românească din țară.[necesită citare] A fost inaugurat în anul 1967 și a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendințe ale fenomenului plastic în devenire, destinație pe care și-o păstrează și la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de expunere și-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecție dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiștilor contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creații de artă românească din a doua jumătate a secolului XIX și din secolul XX reprezentanți ai avangardei românești și lucrări ale artiștilor care formează o punte de legătura între prima și a doua jumătate a secolului. În prezent, noul sediu se construiește în incinta parcului Rizer din piața cu același nume, fiind primul muzeu construit în România de după comunism.
Casa memorială Alexandru Ioan Cuza
Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza a fost construită pe locul fostei case a pârcălabului de Covurlui, deAlexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României. Cuprinde o expoziție permanentă dedicată domnitorului, întrunind și calitatea de reconstituire a ambientului gălățean de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea. Muzeul Satului Galați se află la intrarea în Pădurea Gârboavele, conținând câteva colibe specifice zonei limitrofe a Dunării de Jos. Muzeul de medalistică, filatelie și numismatică se află lângă Casa Memorială A. I. Cuza și găzduiește doar colecții de medalistică, numistmatică și medalistică.Muzeul „Casa Colecțiilor” se află în Piața Centrală. Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine la Dunărea de Jos este în incinta fostului palat Arhiepiscopal Dunărea de Jos, în care a funcționat Muzeul de Arte Vizuale.
Castrul Roman de la Tirighina - Barboși. Săpăturile efectuate în castelul roman de la Bărboși (la nord de Dunăre, lângă Galați, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică și cea de import, ca și o monedă de argint histriană, permit ca începuturile cetățui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârșitul secolului II î.e.n.). Cetățuia dacică de la Bărboși a sfârșit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus și continuă apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârșitul acestei cetățui să fie pus în legătură cu acțiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forțată a celor 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre și care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune întrebarea dacă acest castel de la Bărboși, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101 —102, primul război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai începând cu acești ani.
Biserica fortificată „Sfânta Precista” este construcția cea mai veche din Galați,[necesită citare] fiind sfințită ca lăcaș de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de laMuntele Athos. La ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la fața locului: piatră de la Barboși, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă și var, nisip de pe plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească și prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă. Biserica ,,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 și 1769-1774. În 1821, otomanii distrug și jefuiesc iar locașul. Biserica a fost refăcută și restaurată în 1829 și-n 1859. S-a făcut o restaurare și între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în muzeu. În perioada 1991-1994, biserica „Precista” a fost restaurată iar și a fost redată cultului ortodox. Se spune ca există un tunel secret pe sub Dunăre de la biserică până pe malul celălalt al fluviului pentru a putea ascunde bunurile și a scăpa de atacurile vrăjmașilor.
Biserica Romano-Catolică, monumentul dinstrada Domnească nr. 86, a fost construit în anul 1844 și extins în anul 1873.[18] Printre obiectele de valoare artistică se numără: altarul, executat din marmură colorată, tabloul "Sfântul Ioan Botezatorul predicând", statuile Pieta și sfântulFrancisc de Assisi. Orga bisericii a fost donată de tatăl luiVasile Alecsandri. Biserica a fost consolidată și renovată în starea actuală între anii 1985-1988.
Biserica greacă
Biserica Greacă, a cărei piatră de temelie a fost pusă la data de 6 august 1866, cu hramul "Schimbarea la Față" a fost sfințită la 17 septembrie 1872. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă și are pe latura vestică două clopotnițe. Pictura a fost realizată de către pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf. Fecioara Maria cu Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie și Sf. Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii conțin 8 vitralii cu apostoli și sfinți: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu și Luca pe latura nordică și Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică.
Catedrala
Catedrala Arhiepiscopală Dunărea de Jos - Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Andrei. Piatra de temelie a Catedralei arhiepiscopale din Galați a fost așezată la 27 aprilie 1906, de către prințul Ferdinand și regina Maria, alături de episcopul Dunării de Jos de atunci, Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcția durând până în anul 1917 și fiind realizată după planurile arhitecților Petre Antonescu și Ștefan Burcuș. Construcția se detașează în planul arhitectural gălățean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside laterale. În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din Galați, prilej cu care au sosit în orașul de la malul Dunării moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina.[19]
Biserica Mavromol, sau „Stânca neagră” în greacă, a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca și refăcută de fiul său între 1700-1703.[necesită citare] Păstrează picturi murale interioare valoroase refăcute între 1973-1975. În chiliile acestei biserici au funcționat primele scoli din Galați înființate în 1765 (cu predare în limba greacă) și 1803 (cu predare în română). Războiul ruso-turc, 1768-1774 și războiul ruso-austro-turc, 1787-1792 au provocat distrugeri profunde bisericii Mavromol. Școala și-a întrerupt activitatea și s-a reînființat abia în anul 1803 prin hrisovul lui Constantin Moruzi. În timpul revoluției din 1821 biserica a fost arsă de turci. Construcția actuală datează din perioada 1858-1861, și respectă planul inițial. Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat "Maica Domnului", și o valoroasa catapeteasmă adusă de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din București. Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior înrezalite. Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de hram și simboluri heraldice: capul de bour și doi lei. Tot pe latura de sud, în medalion, sculptată în piatra, este stema Moldovei. Pe timpul comunismului biserica a fost abuziv expropriată de terenul de lângă ea pe care era un cimitir.[20]
Biserica Vovidenia este un monument istoric și de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A fost arsă și distrusă complet în anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Deasupra naosului se ridică o cupolă susținută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradițional. Acoperișul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot și o altă turlă, mai mică, este ridicată deasupra altarului. Turla clopotniței de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Biserica Sf. Spiridon a fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforți. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma și icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează.
Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați există de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu profil dramatic, cu trupă permanentă alcătuită din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf. Pentru realizarea producției teatrul apelează de asemenea la colaboratori prestigioși pe plan național - regizori, scenografi, compozitori. Teatrul are ateliere de producție proprii; sala proprie cu 300 de locuri, cu scenă de tip italian. Este singura instituție teatrală profesionistă cu profil de dramă din Județul Galați. Teatrul se adresează spectatorilor din întreg județul Galați, dar și celor din județele apropiate. Repertoriul cuprinde în fiecare stagiune în afara producțiilor noi, un număr de titluri realizate în stagiunile precedente.
Teatrul de Păpuși „Gulliver” din Galați este o instituție de cultură subvenționată de Statul Român, ca și alte teatre de copii. Teatrul Gulliver a luat ființă la 1 octombrie 1952. În acest interval au fost prezentate peste 200 de titluri, (4-5 premiere pe stagiune) din literatura română și universală pentru copii, sub iscusita conducere a numeroși oameni de cultură. Anual se organizează Festivalul Gulliver, unul dintre cele mai importante de acest gen din România, care transformă municipiul Galați în "Capitala teatrului de marionete". Odată cu venirea crizei clădirea actuală a rămas goală și teatrul își continuă activitatea în clădirea Teatrului Dramatic. Noul sediu se află în renovare totală, Teatrul Gulliver urmând a se muta în actuala clădire în care a funcționat Cinema Țiglina.
Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” a fost înființat în 1956. Anual organizează "Zilele Muzicale Gălățene", când sunt prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile. Se află lângă Grădina Publică și lângă Seminarul Teologic pe Strada Mihai Bravu.
Mai există un mic teatru, numit „Teatrul Pe Țeavă”.
Palatul Administrativ este un edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii județului Galați, Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul școlii naționale a arhitecturii românești. Pe fațada principală a Palatului, la nivelul superior, se află două statui realizate din marmura albă – „Industria" și "Agricultura" ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește un ceas de mari proporții. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării" capodopera de renume mondial a compozitorului gălățean losif Ivanovici (1845 -1902).
Palatul Navigației (Gara Fluvială) datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituții precum “Administrația Porturilor Dunării Maritime” sau “Compania de Navigație Fluvială Română Navrom”. Palatul Universității, situat în centrul Galațiului, fostul Palat al Justiției, astăzi sediul Universității, ocupă în vechiul peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorita monumentalității sale. Acest edificiu este opera arhitecților Grigore Cerchez și Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913. Palatul Poștei, aflat în centrul orașului, lângă Parcul Municipal, găzduiește și în ziua de azi Poșta Centrală.
Regionala CFR
Palatul Universității
Palatul Copiilor (Casa Robescu) este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălțat, două nivele cu două foișoare-balcon la etaj și un alt balcon la parter, spre stradă. Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea florală a registrului superior. Casa Costache Negri, construită la 1830, găzduiește Colegiul Național Costache Negri (Liceul Pedagogic), edificiu impunător aflat pe Bulevardul Brăilei, lângă Poliția Județeană. Casa Lambrinidi este situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului și având ca anexa o turnătorie și atelier de reparat mașini și vase, înainte de aprilie 1879, îl găzduiește pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite în Galați. A fost sediul Curții de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu și, după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primăriei.
Palatul Simion Gheorghiu se află într-un amplu proces de restaurare început în anul 2024. Clădirea s-a degradat extraordinar de mult, după 1989, fiind dorită de mai multe persoane, care au venit în instanță cu diferite pretenții și diferiți moștenitori falși. Procesul a durat peste zece ani, dar în final Primăria Municipiului Galați a reușit să câștige clădirea. Direcția de cultură a orașului a cerut păstrarea fațadei de pe Str. Domnească și a celei de pe Strada Gamulea, în rest autorizând orice schimbare. Pentru moment, s-a hotărât să fie înființat un centru de robotică după restaurarea ei.
Mausoleul Eroilor ocupă partea sudică a Cimitirului Eternitatea și evocă memoria celor ce și-au dat viața în Războiul de Independență, Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial. În prezent, la scrierea acestor rânduri, necesită ample lucrări de renovare.
Poarta fostului han turcesc[21] se află în spatele restaurantului Continental din Centrul Galațiului, pe Strada Egalității 16. Este tot ce a mai rămas din fostul Han Turcesc. În anul 2019 a început restaurarea ei, dar momentan s-a blocat.
Monument Eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial în Cimitirul Eternitatea
Monumentul „Apărătorii Galațiului” a fost reinaugurat în Ianuarie 2018, la împlinirea centenarului Bătăliei de la Galați, ce s-a desfășurat între 9 și 20 ianuarie 1918, având ca participanți 500 de soldați români contra 12.000 de soldați ruși bolșevizați. Monumentul original a fost demolat în primii ani ai comunismului.
Monumentul „Eroilor Revoluției” este amplasat în fața Palatului Administrativ. A fost construit în anul 1995. Este făcut din marmură. Aici, în fiecare an se fac manifestări de Ziua Eroilor pe 22 Decembrie, Ziua Națională a României pe 1 Decembrie, etc. Sunt depuse coroane de flori din partea tuturor partidelor politice și instituțiilor de stat, dar și din partea cetățenilor simpli.
Monumentul „Eroilor Contemporani” este cel mai nou monument din Galați, inaugurat în anul 2009. Acest monument a stârnit discuții aprinse din cauza asemănării cu un monument masonic. Cele 3 coloane care simbolizează câte unul dintre cei 3 soldați gălățeni morți în Afganistan, sunt construite în stil Doric, Ionic și Corintic, exact ca simbolurile masonilor.
Monumentul „Răscoalei de la 1907” se află amplasat în micul parc de lângă actualul sediu al Cotidianului Viața Liberă. Sunt trecute numele muncitorilor care au fost omorâți în 1907 pe Strada Domnească din Galați. Monumentul Eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial, aflat în Cimitirul Eternitatea, este cel mai impunător monument al Galațiului. Are în componență și un mausoleu dedicat celor morți pentru apărarea patriei noastre.
Monumentul „Progresului” a fost construit în perioada comunistă, în fața cinematografului Țiglina, coloana reprezintă progresul patriei socialiste.
Monumentul „Aviatorilor Români” se află-n partea de nord a Cimitirului Eternitatea și este amplasat în fruntea unei mari parcele a Eroilor Aerului.
Monumente ale Armatelor Franceze, Germane, Italiene și Ruse se găsesc toate în cimitirul Eternitatea, localizate relativ apropiat unul de celălalt.
Parcul Acvatic Dunărea este cea mai nouă, modernă și mare zonă de agrement din Galați. Se află pe locul fostei plaje cu același nume. A fost modernizată rapid și redată gălățenilor în anul 2021. Aici se află cel mai înalt tobogan cu apă din România. Zonele componente sunt bine delimitate, existând piscina cu bar, piscinele de pe plajă, zona de mâncare, toboganul pentru adulți și zona pentru copii. Parcul este dotat cu două parcări gratuite și deservit de două trasee de transport public în sezonul estival, anumite 32 și 33.
Faleza Dunării este una dintre zonele reprezentative ale Galațiului. Loc de promenadă pentru toți, unde au loc frecvent concerte muzicale și întreceri sportive (concertele "La Elice" și Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare potențial de relaxare și agrement prin spații verzi. Este "populată" de multe monumente din fier vechi, originale. La malul falezei inferioare sunt multe vaporașe transformate în restaurante.
Parcul Acvatic Deliria se află în incinta Pădurii Gârboavele. Mai mic decât Parcul Dunărea, este mai liniștit și retras.
Parcul de Aventură Dunărea a fost deschis în vara anului 2023 pe locul unui teren lăsat de izbeliște. Se află lângă Parcul Acvatic Dunărea și este dotat cu un tobogan pentru colace, ce funcționează prin aplicarea unui gel special.
Parcul de Aventură EscapeLand din Pădurea Gârboavele, este mai mare și mai dotat decât cel din vecinătatea Parcului Acvatic Dunărea, dată fiind locația și dotarea naturală a terenului.
Grădina Publică a fost amenajată în 1864 pe vremea pârcălabuluiIorgu Ghica. Sub administrația luiAlecu Moruzzi grădina și-a mărit suprafața, s-au plantat brazi și s-a construit o seră cu flori. După Primul Război Mondial ocupa o suprafață de 12 hectare și avea 2 sere mari. Este situată în apropierea Complexului Studențesc reprezintă o zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă și recreere. Este un punct de vedere excelent asupraLacului Brateș, a Reviziei de Vagoane, a Șantierului Naval și a gării principale a Galațiului.
Grădina Botanică este inclusă în Complexul Muzeal Științele Naturii și domină malul stâng al Dunării. Puteți admira colecțiile de plante din zonele tropicale și subtropicale (cactuși, euforbii, palmieri, crotoni,mușcate,begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri detrandafiri, flora și vegetația României de pe versantul sudic însorit al grădinii - peste 3000 exemplare de speciile de arbori și arbusti, zona de stejari - peste 50 exemplare, de mesteceni și coniferele. Tot aici se găsește o replică a unei grădini japoneze.
Rezervația și Grădina Zoologică Gârboavele sunt ambele situate la ieșirea de nord a orașului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este inclusă în Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi văzute diferite specii exotice. De asemenea, pasionații de echitație pot practica acest sport la Grădina Zoologică, aici existând nu doar cai special antrenați pentru acest scop, ci și un manej excelent amenajat și personal instruit. Tematica zoo a fost elaborată împreună cu specialiștii de la European Association of Zoos and Aquaria, și are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum și educația pentru conservare.
Parcul Municipal Mihai Eminescu, amenajat între anii 1880 și 1881, când era primar Costache Vârlan. La 16 octombrie 1911 s-a dezvelit în Parcul Municipal monumentul lui Mihai Eminescu, operă în marmură a sculptorului F.Stork. Acest parc mai păstrează câțiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieții. În parc există un mic lac artificial și un loc amenajat unde-n trecut fanfara militară susținea recitaluri. Este renumit datorită prezenței statuii lui Eminescu.
Parcul Carol I (C.F.R.) este situat lângă calea ferată, în apropierea tunelului ferovia. Parcul a fost reabilitat complet în anul 2023 și în prezent este cel mai modern și spectaculos din oraș. Totodată deservește și locuitorii de la nord de calea ferată.
Parcul Cloșca poartă numele unuia dintre inițiatorii răscoalei "Horia, Cloșca și Crișan". Se află lângă Piața Siderurgiștilor, între Bulevardul Brăilei și Bulevardul Cloșca. Este un parc mare care găzduiește câteva monumente ale Taberei de sculptură în metal. În 2024 este programată reabilitarea completă.
Parcul Rizer este amplasat în fața Spitalului Militar, pe Bulevardul Traian. În incinta sa este noul Muzeu de Artă Vizuală din Galați.
Parcul Libertății este aflat la câteva sute de metri de Cimitirul Eternitatea, pe Bulevardul Basarabiei. A fost inaugurat în 2004. Găzduiește statuia hatmanului ucrainean Ivan Mazeppa.
Piața Regală se află pe Strada Domnească, găzduind în centrul său statuia lui Costache Negri.
Parcul Viva se afla pe faleza superioara. Este foarte curat. Dispune de un iaz în miniatura plin cu pești exotici, skate-park, teren de fotbal și baschet, spațiu special amenajat și îngrădit pentru animale de companie, aparate și jucării pentru copii.
Județul Galați are în componență o insulă, numită Insula Cailor, deoarece pe ea sălășluiesc cai sălbatici. Insula se află la vărsarea Prutului în Dunăre și aparține de municipiul și județul Galați. Este accesibilă cu barca, fie de pe malul gălățean ori tulcean, deplasările efectuate din Basarabia sau Ucraina, fiind interzise. Patinoarul Artificial Dunărea este cel mai mare patinoar din țară. Este deschis publicului din octombrie până în martie. Plaja Brateș Plajă privată, pe malul stâng al Lacului Brateș, mai mică decât Valurile Dunării. Exact prin fața intrării pe plajă trece linia de cale ferată ce leagă Galațiul cu Bereștiul și Bârladul. Pentru pescarii amatori și pentru cei ce vor liniște, Complexul Balta Zătun este locul ideal de petrecere. Investiția aparține Consiliului Județean Galați și în prezent este în continuă extindere. Mai pot fi amintite Balta La Salcâmi, Plaja Cotul Pisicii, Priza Dunării ș.a.m.d.
În extremitatea de nord-est a municipiului Galați, pe o suprafață de 28 de hectare, se află Lacul Vânători. Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm și un versant de 8 ha parțial amenajat pentru agrement și supus unui plan intensiv de modernizare și reamenajare.
Televiziunile locale sunt din abundență, dar și cele naționale au reprezentanți, aici existând studiourile regionale sau corespondenți direcți ai ProTV, Kanal D, Antena etc. Posturile locale sunt TV Galați-Brăila, Express TV Galați-Brăila, RTV Galați-Brăila. Dintre emisiunile ce au în prim-plan municipiul Galați, amintim „Audiență la Primar” pe TV Galați-Brăila, „Direct din Galați” pe ETV Galați-Brăila (tot aici se filmează și emisiunea Direct din Brăila), dar și defuncta, din păcate, „Vocile Galațiului” de pe Digi24. Totuși, audiențele televiziunilor sunt în scădere liberă.
La capitolulpresă scrisă, cotidianul Viața Liberă, care pe 4 mai 2019, a aniversat 9.000 de numere, este de departe cel mai vândut și citit ziar județean. Acesta are inclusiv rubrică dedicată cititorilor, în care oricine poate să publice articole pe orice temă dorește, cu respectarea anumitor reguli. Este urmat de Monitorul de Galați, un alt cotidian, în a cărui descriere găsim remarca „Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea”. Un alt ziar, distribuit gratuit, are apariție lunară, anume Realitatea de Galați. Acest ziar abordează subiecte de interes local și național.
La capitolulpresă pe internet, orașul abundă de site-uri, unele cu tradiție, altele care apar doar pentru campanii electorale, iar altele ce deservesc doar anumite personaje politice. Lista include Viața Liberă, Monitorul de Galați, Antidotul, Știri de Galați, Ne pasă de Galați, Gazeta Galațiului, Revista Explore, Fără Mogul, Presa de Galați, Express de Dunăre, Impact-est, Dunărea Bătrână, Presa Galați-Brăila. De altfel, multe dintre aceste publicații au dispărut.
La noul segment dezvoltat pe internet, anume la capitolulpersoane influente (influenceri, vloggeri, bloggeri), există o categorie de gălățeni dedicați în special promovării Galaților. Amintim aici peHelloGalați,DiscoverGalați,Raabis-Ștefan Bădiță,Visit.Galați (contul oficial al primăriei orașului), și alții. Universitatea Dunărea de Jos oferă și cursuri pentru acest segment nou dezvoltat.
O rețea densă de unități deînvățământ de toate gradele, începând cucreșe,grădinițe și terminând cuuniversități asigură infrastructura instruirii șieducării tinerei generații. Cele două Universități din Galați includ 11 facultăți și 3 colegii. În cadrulUniversității "Dunărea de Jos" există două facultăți cu profil unic înRomânia: "Facultatea de Nave" și "Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor".Universitatea Danubius pregătește specialiști, cercetători și lideri în domeniile juridic, economic și social. În afară de centrele de cercetare care funcționează în cadrul Universităților, în Galați există mai multe institute de cercetare specializate, patru dintre ele având profil unic în România: ICEPRONAV (Institutul de Cercetare și Proiectare pentru Construcții Navale), UZINSIDER Engineering (Institutul de Cercetare și Proiectare pentru produse plate metalice), Institutul de Cercetări Piscicole și Stațiunea de Cercetări ViticoleTârgu Bujor. Baza materială pentru manifestări culturale și artistice este oferită de 330biblioteci publice, 21săli de cinema, 3teatre, 10muzee, 94cluburi culturale, 5case de cultură, etc. Școala Nr. 24 (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil) este cea mai veche școală din județ. A fost fondată în anul1832, până în anul1896 aflându-se în interiorulMănăstirii Mitoc. Pe data de26 octombrie1896 a fost inaugurată clădirea actuală a școlii. Cele mai prestigioase unități de învățământ preuniversitar sunt Colegiul NaționalVasile Alecsandri, Colegiul NaționalAlexandru Ioan Cuza, Colegiul NaționalMihail Kogălniceanu, Colegiul NaționalCostache Negri, Liceul TeoreticEmil Racoviță, Școala Generală Mihai Eminescu nr. 28, Școala Generală nr. 26 și Școala Generală nr. 29.
În Galați există câteva instituții de cultură, prestigioase, cum ar fi: Biblioteca Județeană V.A. Urechia (cu toate filialele ei), Biblioteca Universității „Dunărea de Jos”, Biblioteca Franceză „Eugen Ionesco”, Casa Corpului Didactic, Biblioteca Universității Danubius etc.
În Galați cea mai mare bibliotecă este Biblioteca "V. A. Urechia", înființată în anul 1889, având ca prim fond de carte donația academicianuluiVasile Alexandrescu Urechia. Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de peste 600000 de titluri și are peste 150 de abonamente la ziare și reviste. În privința serviciilor, biblioteca și-a organizat și dispunde de secții de împrumut pentru adulți și copii, sală cu lucrări enciclopedice de referință, săli de lectură specializate cu 190 de locuri, sală de audiții și video, cataloage alfabetice și sistematice, pe fișe, pentru colecțiile proprii, cataloage tipărite pentru cărți românești și străine, catalog on-line al publicațiilor monografice, servicii specializate de informare biografică, o bibliografie a județului Galați. Din anul 1991, instituția a trecut la un program complex de automatizare și prelucrare a informațiilor, bazele de date bibliografice fiind accesibile publicului, din 1994, prin terminale de interogare directă sau cu asistența personalului de specialitate. Biblioteca dispune de 30 de stații de lucru și de pachetul integrat de programe TINLIB produs de IME (Marea Britanie). Biblioteca, prestigios centru de documentare și informare, organizează la sediu și în alte instituții din oraș activități specifice. De asemenea biblioteca a elaborat lucrări proprii (Buletinul Fundației "V. A. Urechia", Anuarul bibliografic al Județului Galați, monografii etc.). Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de un fond de carte veche și rară deosebit de valoros. Are și filiale în municipiu.
Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” Galați
Biblioteca Universității „Dunărea de Jos“ din Galați este parte integrantă din sistemul național de învățământ superior și participă prin colecțiile și serviciile sale la procesul de instruire, formare și educație, precum și la activitatea de cercetare în universitate. Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați (BUDJG) sprijină formarea educațională și cercetarea științifică din Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați. Sediul central al bibliotecii se află în clădirea rectoratului, iar cele 6 filiale sunt amplasate pe lângă facultățile de profil. Biblioteca răspunde nevoilor de informare ale studenților, masteranzilor, doctoranzilor, profesorilor și cercetătorilor. Cele șapte săli de lectură dispun de un număr total de 342 locuri, sunt cu acces liber la raft iar organizarea colecțiilor din aceste spații este în conformitate cu Clasificarea Zecimală Universală (CZU). A fost înființată în anul 1951.
Colecțiile bibliotecii includ publicații din toate domeniile educaționale ale universității, dezvoltarea colecțiilor respectând planurile de învățământ. Tipologia documentelor este variată cuprinzând cărți, periodice, standarde, brevete de invenții, documente electronice și baze de date online. Universitatea "Dunărea de Jos" din Galațieste membră în cadrul consorțiului Anelis Plus, prin intermediul căruia este posibilă achiziția partajată privind accesul la bazele de date online.
Biblioteca Universității „Danubius” Galați
Biblioteca Universității Danubius, parte fundamentală a ofertei academice, satisface prin dotare și ambient nevoia de cunoaștere și de formare profesională a viitorilor specialiști ai economiei naționale și europene. Cu o colecție de peste 40.000 de volume alcătuită din colecții de reviste de profil științific și acces nelimitat la baze de date și biblioteci virtuale biblioteca este un adjuvant prețios pentru viitorii specialiști în științe juridice, economie, relații internaționale administrație și comunicare, inclusiv cadrele didactice își află aici sursa principală de informare științifica de ultima oră.
Biblioteca Franceză „Eugen Ionesco”
Biblioteca a fost deschisă în anul 2001, are 16.000 de documente și peste 7.000 de cititori. Scopul este de a promova cultura franceză. Fundația Eugène Ionesco, care susține biblioteca, posedă două clădiri în care se desfășoară activitatea bibliotecii. Este o bibliotecă privată, dar care se confruntă cu mari probleme, fiind în pericol de închidere.
Casa Corpului Didactic
Înființată în anul 1939 reprezintă o valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituția editează revista de informație și opinie pedagogică "Școala gălățeană", cu apariție lunară, dispune de o editură cu aceeași denumire, sub egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de educație. Tot aici activează Cenaclul literar "Anton Holban".
Orașul de la Dunăre are o tradiție veche în domeniul sportului. De-a lungul vremii în Galați și-au făcut apariția multe cluburi sportive, deservind multe ramuri sportive. În 2018, Primăria Municipiului Galați decide să se implice în sportul de masă și de performanță, prin crearea Clubului Sportiv Municipal Galați (înființat prin Hotărârea 334/30.05.2018), care asigură pentru prima dată în istoria post-decembristă o stabilitate economică următoarelor ramuri de sport: rugbi, fotbal, șah, dans sportiv, handbal, arte marțiale, baschet, volei, natație, atletism, tenis, hochei pe gheață și patinaj artistic. Mai există în Galați și CSU Dunărea.
Totodată, municipiul Galați a fost gazda unor evenimente sportive naționale și internaționale din diferite sporturi:
Campionatul Mondial de Hochei din 1970, pe Patinoarul Artificial Dunărea, abia construit, dar acoperit în anul 1978.
Campionatul Mondial de Hochei din 1981, pe Patinoarul Artificial Dunărea
Meciul de Cupa UEFA dintre Oțelul Galați și Juventus Torino la data de 7 septembrie 1988, încheiat cu victoria gălățenilor, scor 1-0. pe stadionul Dunărea
Cupa Internațională a Dunării de Jos la Rugbi, desfășurată anual, din anul 1998.
Meciul de FedCup dintre România și Spania în 2015, pe Patinoarul Artificial Dunărea
Campionatul Mondial de Hochei din 2017 (Divizia a II-a, Grupa A), pe Patinoarul Artificial Dunărea
Turneul Internațional de Box Centura de Aur, pe Patinoarul Artificial Dunărea, în 2018
Campionatul European de Box, ediția 2019
Cupa României la MMA-Budokai
Memorialele de rugby Viorel și Dorian Secuianu, se desfășoară la rugby, din anul 2022.
Stadionul cu capacitatea cea mai mare din orașul Galați este Dunărea cu 23.000 de locuri, dintre care 7000 pe scaune.Stadionul Oțelul are 13.500 de locuri, iar din luna martie a anului 2011 are nocturnă, pentru ca echipa să poată evolua în cupele europene. În prezent clubul de fotbal fanion al orașului esteFC Oțelul Galați. Cea mai bună performanță a echipei este câștigarea primului titlu din istoria clubului în sezonul 2010-2011 și Super Cupa României, sub comanda luiDorinel Munteanu.[22] Clubul a fost fondat în 1964. Și stadionul Oțelul 2 are nocturnă. Alte stadioane de fotbal mai importante din Galați sunt: Ancora, Metalurgistul, Siderurgistul, Dunărea 2, Portu Roșu. Alte echipe mai importante din Galați sunt: Dunărea, Dunărea 2, Oțelul 2, Frontiera, Metalosport, etc.
Echipa de Rugby din Galați se numește din 2018 C.S.M. Rugby Galați, intrând în structurile Clubului Sportiv Municipal. Îi are ca antrenor principal pe Marius Secuianu și antrenor secund pe Daniel Vlismas. Echipa de seniori activează în Divizia Națională, al 2-lea eșalon rugbystic din țară. Echipele de juniori activează în Divizia Națională, clasându-se pe locuri fruntașe de obicei. Echipa de Rugby în 7 a ieșit campioană națională.
Boxul este unul din sporturile de marcă gălățene, de-a lungul timpului dovedindu-se afinitățile și calitățile gălățenilor pentru box prin rezultate de excepție la nivel național cât și internațional, la amatori cât și la profesioninști. În istoria boxului amator din oraș sunt legendare numele: Sandu Petrescu și Panait Ionel; iar la profesioniști în prezent scriind istoria:Lucian Bute, multiplu campion mondial și Cristian Ciocan, campion mondial la amatori și campion european la profesioniști. "Fenomenele de la Pechea" au fost formați și antrenați (in prezent:Cristian Ciocan) de "Creatorul de Fenomene", maestrul Păun Felix, care antrenează și astăzi la clubul onorific "Lucian Bute" de la Pechea.
Echipa de volei feminin CSU Metal Galati care în acest moment este desființată, a fost câștigătoarea a 3 ediții ale Campionatului Național și Cupei României, 2006-2007, 2007-2008, 2008-2009 neavând practic adversar la acea oră în România, cum și adversarii lor recunoșteau după fiecare meci. Se poate menționa că s-a instaurat hegemonia CSU Metal în voleiul feminin românesc din primăvara anului 2007 acest lucru fiind o consecință directă a pasiunii și susținerii financiare din partea președintelui clubului Corneliu Mangalea și a priceperii de pe banca tehnică a reputatului tehnician Zoran Terzici, antrenor și al reprezentativei de volei feminin a Serbiei. În sezonul 2008-2009 a fost în premieră pentru România participanta în Liga Campionilor, însă, în sezonul 2009-2010 Metal a ridicat ștacheta. S-a calificat în Play-off-ul de 12 echipe, prin urmare, fetele "de la Dunăre" se numărau printre primele 12 echipe ale acestui continent.
Echipa de hochei a Galațiului se numeșteCSM Dunărea Galați. Joacă meciurile pe Patinoarul Artificial Galați care este cel mai mare din țară și singurul 100% funcțional. Clubul are echipe la majoritatea categoriilor de vârstă. Tot Patinuarul Galați găzduiește și festivalul Patina de Aur. Amintim faptul că CSM Dunărea Galați, și-a înființat echipa în doar trei zile, odată cu stabilirea Galațiului ca gazda campionatului mondial de hochei. Acest sport a făcut ca-n Galați să se desfășoare trei campionate mondiale, ediția din 1970, din 1981 și din 2017. Candidatura țării noastre a fost agreată, la negocierile din cadrul Federației Internaționale de Hochei, atât de către americani, cât și de către ruși, după ce săptămâni în șir cele două super-puteri s-au războit pe tema gazdei competiției. Galațiul a fost ales pe plan intern deoarece în orașul de la Dunăre tocmai se construia combinatul siderurgic, deci exista la fața locului o formidabilă resursă materială și umană. Deși pare foarte greu de crezut, a existat o vreme când România conta foarte mult în „economia” hocheiului mondial și chiar era desemnată să găzduiască mari competiții internaționale, printre care, în trei rânduri, chiar Campionatul Mondial. Se întâmpla în 1970,1981 și 2017, însă de poveste rămâne ediția din 1970, care s-a ținut la Galați.
În Galați există un club de Kyokushin budokai, numit Mixed Martial Arts, care a luat ființă în 2008, la inițiativa luptătoruluiAnatoly Danilov, singurul român cu șase dan, multiplu campion la diferite stiluri de arte marțiale. Clubul dorește promovarea artelor marțiale pe plan local, regional, național dar și internațional. Totodată, din anul 2017, orașul este sediul Federației Române de Kyokushin-Budokai.
În Galați sunt 3 cluburi importante de karate care își desfășoară activitatea. Este vorba de cluburile: Kodo Galați, Meikyo Galați și Karate Club Galați. Toate cele 3 cluburi au antrenori (sensei) care sunt nume grele în lumea artelor marțiale: Gabriela Ionete-Ciubucciu, Marius Ciubucciu și Nicolae Mărăndici care în prezent este vice-președintele Federației Române de Karate Tradițional. Karate Club Galați își are sala de antrenamente (dojo-ul) în incinta Complexului Continental din Țiglina 3, deasupra magazinului Billa 3. Celelalte cluburi fac antrenamentele la Liceul Auto. Clubul a luat ființă în anul 1990 și a devenit rapid unul dintre cele mai importante cluburi din România. Cluburile au dat țării mulți campioni mondiali, europeni, regionali, naționali, județeni.
Heinrich Fischer-Galați (1879-1960), traducător, redactor și industriașevreu; fondator și președinte al SocietățiiEsperantiste din Galați (prima societate esperantistă dinRomânia, anul1904)[23], al Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist Român; în1910 a fost decorat cu ordinul "Steaua României";[24]
Târgul de Crăciun din Galați este o tradiție mai nouă, dar ceva ce îi bucură pe locuitorii urbei. Acesta începe de 1 decembrie și se termină în preajmarevelionului.
"Explozia", film comunist realizat în întregime la Galați având ca subiect un incendiu izbucnit la bordul unei nave panameze încărcată cu azotat de amoniu, care era în pericol de a exploda și a distruge Galațiul și Brăila.
Clipul piesei Țiglina 1, dedicat cartierului Țiglina 1. Piesa este interpretată de Shift în colaborare cu Adda. Totodată, în piesa „Sus pe Toc” se pomenește Galațiul, piesa fiind interpretată de același artist, în colaborare cu Moga.
Unul dintre filmeleDracula, în care se spunea că sicriul domnitorului, devenit vampir, urmărit de niște englezi cu trenul, pentru a-l ucide prin înfigerea unui țăruș în inimă, din Anglia a plecat la Varna apoi a ajuns la Galați pe mare, iar de acolo a plecat înapoi înTransilvania cu o căruță țigănească.
Din cartier în cartier, clipul trupei S.M.M.O.G., care descriu Galații în stilul tineresc.
Documentarul despre Galați, realizat la cererea Consiliului Județean Galați.
"Meta Tempesta", s-a filmat la Galați, mai precis la ruinele de la Tirighina un film în care se preciza eronat că acele tunele au fost construite de germani pentru a proteja populația în Al Doilea Război Mondial, iar drumul ce intra în Galați, în film juca rolul drumului spre Constanța.
"Valurile Dunării" - realizat de Studioul cinematografic "București", în "Centrul de Producție Cinematografică" Buftea, în regia lui Liviu Ciulei, după un scenariu de Dumitru Carabăț și Francisc Munteanu. Îi are ca protagoniști pe Irina Petrescu, ca debutantă, în rolul soției timonierului șlepului, pe Lazăr Vrabie în rolul ofițerului sub acoperire și pe regizorul însuși ca timonierul șlepului. Este de remarcat că viitorul regizor Lucian Pintilie a jucat de asemenea în film în rolul episodic al unui soldat german.
Diverse documentare despre Al Doilea Război Mondial, în care Galațiul era prezentat de comentatorii germani drept punct de forță al armatelor româno-germane.
Totodată, municipiul Galați s-a înfrățit cu diverse alte orașe și municipii de pe întreaga planetă. Primul acord de înfrățire a fost semnat în 1964 cu orașul Coventry din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. De notat că în urma înfrățirii cu orășelul Pessac din Franța, în Galați s-a inaugurat Facultatea de Medicină și Farmacie ca urmare a acelui protocol de înfrățire.
De-a lungul timpului, Galații au cunoscut diferite perioade, mai bune sau mai puțin bune. În relațiile externe, a atins apogeul între anii 1880 și 1940. În luna ianuarie a anului 1929, Galații aveau 26 de consulate. Astăzi are un consulat onorific al Kazahstanului, al cărui sediu se află în renovare.
Deși importanța orașului a scăzut mult după 1990, încă se regăsesc câteva sedii regionale și chiar naționale ale unor instituții și structuri. Tabelul de mai jos cuprinde toate instituțiile care au sedii în orașul Galați, precum și rangul acestora.
Instituțiile din municipiul Galați
Instituție
Sediu Regional în orașul
Aria în subordine
Serviciul Român de Informații
Moldova Sud
Bacău, Brăila, Buzău, Galați, Vrancea
Compania Națională a Administrației Porturilor Maritime
De-a lungul vremii, marile puteri au deschis consulate în oraș. Ulterior, mai multe țări au urmat modelul, ajungându-se la 26 de consulate. Luați aminte că nu toate adresele corespund cu realitatea contemporană, întrucât multe străzi și-au schimbat numerotarea și/sau denumirea.
Consulatele din municipiul Galați (1700 - 1940)
Țară
Adresa 1
Adresa 2
Consulatul Austro-Ungariei
Strada Portului 143
Strada Eroilor 6
Consulatul Braziliei
Strada Mihai Bravu 11
-
Consulatul Belgiei
Strada Eroilor 30
Strada Universității 20
Consulatul Cehoslovaciei
Strada Eroilor 7
Consulatul Danemarcii
Strada Domnească 80
Strada Sf. Nicolae
Consulatul El Salvadorului
?
?
Consulatul Elveției
Strada Mihai Bravu 15
Strada Foti 2 (Maior Iancu Fotea)
Consulatul Estoniei
?
?
Consulatul Finlandei
?
?
Consulatul Franței
Strada Vultur 5
Strada General Berthelot 73bis
Consulatul Germaniei
Strada Holban 7
Strada Gării 66 (Școala Germană)
Consulatul Greciei
Str. Foti 2 (Maior Iancu Fotea)
Str. Cuza 15
Consulatul Guatemalei
Strada Mihai Bravu 7
-
Consulatul Iranului
Strada Vineri (desființată)
Strada Brașovenilor
Consulatul Italiei
Strada Domnească 70
Strada Gării 38 (Camera de Comerț)
Consulatul Letoniei
?
?
Consulatul Norvegiei
Strada Domnească 106
Strada Domnească 90
Consulatul Poloniei
Strada Vultur 4
Strada Vultur 18
Consulatul Portugaliei
Strada Domnească 80
-
Consulatul Regatului Unit
Strada Lascăr Catargiu nr. 4
Strada Domnească 95
Consulatul Rusiei
Strada Holban 11
Strada Domnească / Strada Foti
Consulatul Spaniei
Strada Domnească 79
-
Consulatul Statelor Unite ale Americii
?
?
Consulatul Suediei
Strada Serfioti 2 (desființată)
Strada Domnească 106
Consulatul Turciei
Strada Eroilor 14
Bd. Brăilei 20
Consulatul Țărilor de Jos
Strada Speranței (desființată)
Strada Colonel Boyle 11 (desființată)
În prezent în Galați există 1 consulat onorific și alte 4 onorifice la stadiul de idee sau proiect început. Dar, odată cu construirea noului aeroport Dunărea de Jos, municipiul Galați va reveni la gloria și prestigiul din trecut, foarte multe țări redeschizând consulatele închise la venirea sovieticilor, pe modelul consulatului Estoniei de la Constanța.
^„Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”.Legea 290. Parlamentul României..
^Stelian Brezeanu,Toponimie și realități etnice la Dunărea de jos în secolul al X-lea"
^I. Bogdan, Diploma bârlădeana din 1134. Principatul Bârladului, în ,,Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, s. II , tom. XI, Bucuresti, 1889, p. 115.
Clădiri de patrimoniu + cele două noi clădiri administrative
Primăria Nouă a municipiului Galați • Consiliul Județului Galați •Institutul „Notre Dame de Sion” •Palatul Administrativ • Palatul Navigației • Turnul de Televiziune Galați • Palatul Simion Mehedinți •Farmacia Ținc •Casa Robescu • Casa Macri • Templul Meseriașilor •Colegiul Național „Vasile Alecsandri” • Colegiul Național „Costache Negri” • Casa de Cultură a Sindicatelor • Muzeul de Artă Vizuală • Casa Lambrinidi • Universitatea Dunărea de Jos • Casa Ghiliș • Casa Iancu Drăgănescu • Casa Gigel Plesnilă • Casa Gheorghe Gheorghiade - Centrul Cultural Dunărea de Jos • Casa Costake G. Plesnilă • Casa Max Ausschnitt - fostul consulat italian • Casa Balș • Casa Mendl • Fostul consulat spaniol • Palatul Arhiepiscopal • Colegiul Național Alexandru Ioan Cuza • Casa Armatei • Teatrul de Păpuși Guliver • Policlinica cu plată • Casa Bănică Grigorescu • Casa Damian Drăgănescu • Casa Helman • Fostul consulat ceholoslovac • Banca Națională a României - Sucursala Galați • Silozul de Cereale • Școala grecească • Seminarul Teologic • Casa Zamfiratos • Pescăriile Statului • Spitalul TBC • Spitalul Militar • Spitalul Elena Doamna • Fosta școală bulgară • Școala Simion Mehedinți • Casa Nicolae Alexandrescu • Casa Stavru Mantu • Sediul CFR SA • Casa Gheorgheniade •
Statui, busturi și monumente
Monumentul Bătăliei de la Galați • Statuia lui Alexandru Ioan Cuza • Statuia lui Costache Negri • Statuia lui I.C. Brătianu • Statuia lui Mihai Eminescu • Bustul lui V.A. Urechia • Bustul lui Nae Leonard • Bustul lui Ion Luca Caragiale • Lupa Capitolina • Statuia Ostașului Necunoscut • Mormântul Ostașului Necunoscut • Monumentul Eroilor Revoluției din 1989 • Fata pe Valuri • Fructul Soarelui • Statuia Hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa • Statuia Sfântului Anton • Pânzarul Moldovenesc Ștefan Cel Mare • Poarta Hanului Otoman • Monumentul Armatei Franceze • Monumentul Armatei Germane • Monumentul Armatei Sovietice • Bustul lui Tudor Vladimirescu • Cavoul Aristide Serfioti • Statuia Sfântului Francisc de Assissi • Monumentul Progresului • Monumentul victimelor din tragedia scufundării navei Mogoșoaia • Docherul • Cavoul Aristide Serfioti
Fortificații și vestigii
Castrul Roman Tirighina-Barboși • Cavoul roman • Necropole diferite • Cuptoarele Romane •
Muzee
Muzeul de Artă Vizuală Galați • Muzeul Satului Galați • Muzeul Județean de Istorie Galați • Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza • Casa Colecțiilor • Muzeul de Științe ale Naturii • Muzeul Filateliei și al Numismaticii • Casa Memorială Nicolae Mantu • Muzeul Spiritualității și al Creștinătății
Teatre
Teatrul Muzical Nae Leonard • Teatrul Dramatic Fani Tardini • Teatrul de păpuși Gulliver