Gadoliniu |

|
|
Informații generale |
---|
Nume,Simbol,Număr | Gadoliniu, Gd, 64 |
Serie chimică | lantanide |
Grupă,Perioadă,Bloc | 10, 6, f |
Densitate | 7890kg/m³ |
Culoare | alb argintiu |
Număr CAS | 7440-54-2 |
Număr EINECS | |
Proprietăți atomice |
---|
Masă atomică | 157,25u |
Rază atomică | 179pm |
Rază de covalență | pm |
Rază van der Waals | pm |
Configurație electronică | [Xe]4f7 5d1 6s2
|
Electroni penivelul de energie | 2, 8, 18, 25, 9, 2 |
Număr de oxidare | 2, 3 |
Oxid | |
Structură cristalină | hexagonală |
Proprietăți fizice |
---|
Fază ordinară | solid |
Punct de topire | 1312 °C ; 1585 K |
Punct de fierbere | 3250 °C ; 3523 K |
Energie de fuziune | kJ/mol |
Energie de evaporare | 359,4kJ/mol |
Temperatură critică | K |
Presiune critică | Pa |
Volum molar | m³/kmol |
Presiune de vapori | |
Viteza sunetului | 2680 m/s la 293,15 Km/s la 20°C |
Forțămagnetică | |
Informații diverse |
---|
Electronegativitate(Pauling) | 1,20 (Pauling) |
Capacitate termică masică | J/(kg·K) |
Conductivitate electrică | 0,736 · 106S/m |
Conductivitate termică | 10,6W/(m·K) |
Primaenergie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_1}}}kJ/mol |
A 2-aenergie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_2}}}kJ/mol |
A 3-aenergie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_3}}}kJ/mol |
A 4-aenergie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_4}}}kJ/mol |
A 5-aenergie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_5}}}kJ/mol |
A 6-aenergie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_6}}}kJ/mol |
A 7-aenergie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_7}}}kJ/mol |
A 8-aenergie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_8}}}kJ/mol |
A 9-aenergie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_9}}}kJ/mol |
A 10-aenergie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_10}}}kJ/mol |
Precauții |
---|
NFPA 704 | |
UnitățileSI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. |
Modificătext  |
Gadoliniu (simbol Gd) esteelementul chimic cunumărul atomic 64 înTabelul periodic al elementelor, numit șiTabelul lui Mendeleev. A fost descoperit prin spectroscopie în 1880 deJean Charles Galissard de Marignac - posibil, analizând mineralulgadolinită[1] și care i-a dat numele după chimistulfinlandezJohan Gadolin.
Gadoliniul a fost izolat în stare pură prin anul 1886 de câtre chimistulPaul Emile Lecoq de Boisbaudran.
- Masa atomică: 157,25 g/mol
- Densitatea la 20 °C: 7,89 g/cm³
- Punctul de topire: 1311 °C
- Punctul de fierbere: 3233 °C
Nitratul de gadoliniu este folosit ca absorbant de neutroni la sistemele de oprire rapidă ale reactoarelor de tipCandu și este folosit și la aparatele de diagnoză medicală M.R.I. datorită calității de a bloca selectiv razele emise.
1.francezăJacques-Louis Soret (1878). „Sur les spectres d'absorption ultra-violets des terres de la gadolinite”. Comptes rendus de l'Académie des sciences. 87: 1062. Revăzut: 08.02.2023.
Mineralul gadolinit, a cărui denumire (incorectă) precum că ar conținegadoliniu, este unmineral care are varietățile:a)gadolinit (Ceb)gadolinit (Y.Face parte din clasasilicaților, cristalizează în sistemul monoclinic, nu prezintăclivaj, iar urma (adică culoarea pulberii rezultate atunci cândmineralul este zdrobit) estegri-verzuie, ca și cea apiritei. Poate conține urme deuraniu șithoriu.
|
---|
Metale alcaline | | |
---|
Metale alcalino-pământoase | |
---|
Metale tranziționale | |
---|
Metale post-tranziționale | |
---|
Metaloizi | |
---|
Nemetale | |
---|
Halogeni | |
---|
Gaze nobile | |
---|
Lantanide | |
---|
Actinide | |
---|
Superactinide | |
---|
- ^francezăJacques-Louis Soret (1878). „Sur les spectres d'absorption ultra-violets des terres de la gadolinite”. Comptes rendus de l'Académie des sciences. 87: 1062. Revăzut: 08.02.2023