Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Gadoliniu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gadoliniu

EuropiuGadoliniuTerbiu
?
 
 
64
Gd
 
        
        
                  
                  
                                
                                
Gd
Cm
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume,Simbol,NumărGadoliniu, Gd, 64
Serie chimicălantanide
Grupă,Perioadă,Bloc10, 6, f
Densitate7890kg/m³
Culoarealb argintiu
Număr CAS7440-54-2
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică157,25u
Rază atomică179pm
Rază de covalențăpm
Rază van der Waalspm
Configurație electronică[Xe]4f7 5d1 6s2
Electroni penivelul de energie2, 8, 18, 25, 9, 2
Număr de oxidare2, 3
Oxid
Structură cristalinăhexagonală
Proprietăți fizice
Fază ordinarăsolid
Punct de topire1312 °C ; 1585 K
Punct de fierbere3250 °C ; 3523 K
Energie de fuziunekJ/mol
Energie de evaporare359,4kJ/mol
Temperatură critică K
Presiune critică Pa
Volum molarm³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului2680 m/s la 293,15 Km/s la 20°C
Forțămagnetică
Informații diverse
Electronegativitate(Pauling)1,20 (Pauling)
Capacitate termică masicăJ/(kg·K)
Conductivitate electrică0,736 · 106S/m
Conductivitate termică10,6W/(m·K)
Primaenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_1}}}kJ/mol
A 2-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_2}}}kJ/mol
A 3-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_3}}}kJ/mol
A 4-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_4}}}kJ/mol
A 5-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_5}}}kJ/mol
A 6-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_6}}}kJ/mol
A 7-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_7}}}kJ/mol
A 8-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_8}}}kJ/mol
A 9-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_9}}}kJ/mol
A 10-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_10}}}kJ/mol
Precauții
NFPA 704
UnitățileSI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modificătext Consultați documentația formatului

Gadoliniu (simbol Gd) esteelementul chimic cunumărul atomic 64 înTabelul periodic al elementelor, numit șiTabelul lui Mendeleev. A fost descoperit prin spectroscopie în 1880 deJean Charles Galissard de Marignac - posibil, analizând mineralulgadolinită[1] și care i-a dat numele după chimistulfinlandezJohan Gadolin.

Gadoliniul a fost izolat în stare pură prin anul 1886 de câtre chimistulPaul Emile Lecoq de Boisbaudran.

Caracteristici

[modificare |modificare sursă]
  • Masa atomică: 157,25 g/mol
  • Densitatea la 20 °C: 7,89 g/cm³
  • Punctul de topire: 1311 °C
  • Punctul de fierbere: 3233 °C

Compuși

[modificare |modificare sursă]

Nitratul de gadoliniu este folosit ca absorbant de neutroni la sistemele de oprire rapidă ale reactoarelor de tipCandu și este folosit și la aparatele de diagnoză medicală M.R.I. datorită calității de a bloca selectiv razele emise.

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Note

[modificare |modificare sursă]

1.francezăJacques-Louis Soret (1878). „Sur les spectres d'absorption ultra-violets des terres de la gadolinite”. Comptes rendus de l'Académie des sciences. 87: 1062. Revăzut: 08.02.2023.

Legături externe

[modificare |modificare sursă]

Confuzii

[modificare |modificare sursă]

Mineralul gadolinit, a cărui denumire (incorectă) precum că ar conținegadoliniu, este unmineral care are varietățile:a)gadolinit (Ceb)gadolinit (Y.Face parte din clasasilicaților, cristalizează în sistemul monoclinic, nu prezintăclivaj, iar urma (adică culoarea pulberii rezultate atunci cândmineralul este zdrobit) estegri-verzuie, ca și cea apiritei. Poate conține urme deuraniu șithoriu.

Metale alcaline
Litiu (3) •Sodiu (11) •Potasiu (19) •Rubidiu (37) •Cesiu (55) •Franciu (87) •Ununenniu (119)
Metale alcalino-pământoase
Beriliu (4) •Magneziu (12) •Calciu (20) •Stronțiu (38) •Bariu (56) •Radiu (88) •Unbinilium (120)
Metale tranziționale
Scandiu (21) •Titan (22) •Vanadiu (23) •Crom (24) •Mangan (25) •Fier (26) •Cobalt (27) •Nichel (28) •Cupru (29) •Zinc (30) •Ytriu (39) •Zirconiu (40) •Niobiu (41) •Molibden (42) •Technețiu (43) •Ruteniu (44) •Rodiu (45) •Paladiu (46) •Argint (47) •Cadmiu (48) •Hafniu (72) •Tantal (73) •Wolfram (74) •Reniu (75) •Osmiu (76) •Iridiu (77) •Platină (78) •Aur (79) •Mercur (80) •Rutherfordiu (104) •Dubniu (105) •Seaborgiu (106) •Bohriu (107) •Hassiu (108) •Meitneriu (109) •Darmstadtiu (110) •Roentgeniu (111) •Coperniciu (112) •Nihoniu (113) •Fleroviu (114) •Moscoviu (115) •Livermoriu (116)
Metale post-tranziționale
Aluminiu (13) •Galiu (31) •Indiu (49) •Staniu (50) •Taliu (81) •Plumb (82) •Bismut (83) •Poloniu (84)
Metaloizi
Bor (5) •Siliciu (14) •Germaniu (32) •Arsen (33) •Stibiu (51) •Telur (52)
Nemetale
Hidrogen (1) •Carbon (6) •Azot (7) •Oxigen (8) •Fosfor (15) •Sulf (16) •Seleniu (34)
Halogeni
Fluor (9) •Clor (17) •Brom (35) •Iod (53) •Astatin (85) •Tennessin (117)
Gaze nobile
Heliu (2) •Neon (10) •Argon (18) •Kripton (36) •Xenon (54) •Radon (86) •Oganesson (118)
Lantanide
Lantan (57) •Ceriu (58) •Praseodim (59) •Neodim (60) •Promețiu (61) •Samariu (62) •Europiu (63) •Gadoliniu (64)Terbiu (65) •Disprosiu (66) •Holmiu (67) •Erbiu (68) •Tuliu (69) •Yterbiu (70) •Lutețiu (71)
Actinide
Actiniu (89) •Thoriu (90) •Protactiniu (91) •Uraniu (92) •Neptuniu (93) •Plutoniu (94) •Americiu (95) •Curiu (96) •Berkeliu (97) •Californiu (98) •Einsteiniu (99) •Fermiu (100) •Mendeleviu (101) •Nobeliu (102) •Lawrenciu (103)
Superactinide
Unbiunium (121) •Unbibium (122) •Unbitrium (123) •Unbiquadium (124) •Unbipentium (125) •Unbihexium (126) •Unbiseptium (127) •Unbioctium (128) •Unbiennium (129) •Untrinilium (130) •Untriunium (131) •Untribium (132) •Untritrium (133) •Untriquadium (134) •Untripentium (135) •Untrihexium (136) •Untriseptium (137) •Untrioctium (138) •Untriennium (139) •Unquadnilium (140) •Unquadunium (141) •Unquadbium (142) •Unquadtrium (143) •Unquadquadium (144) •Unquadpentium (145) •Unquadhexium (146) •Unquadseptium (147) •Unquadoctium (148) •Unquadennium (149) •Unpentnilium (150) •Unpentunium (151) •Unpentbium (152) •Unpenttrium (153) •Unpentquadium (154) •Unpentpentium (155)
 Acest articol despre unelement chimic este unciot. Putețiajuta Wikipedia princompletarea sa !
Control de autoritate
  1. ^francezăJacques-Louis Soret (1878). „Sur les spectres d'absorption ultra-violets des terres de la gadolinite”. Comptes rendus de l'Académie des sciences. 87: 1062. Revăzut: 08.02.2023
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gadoliniu&oldid=15513250
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp