Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Futurismul este o mișcare amodernismului artisticitalian, celebrând noua eră a tehnologiei moderne. Inițiatorul mișcării este poetul și editorulFilippo Tomasso Marinetti care în februarie1909 publicăManifestul futurist. Revolta futuristă împotriva tuturor tradțiilor culturale merge mână în mână cu glorificarea "frumuseții vitezei", cultul mașinilor și al societății contemporane. Metropolele europene, care se dezvoltă într-un ritm alert la începutul secolului al XX-lea, pulsând de vuietul asurzitor al traficului rutier în care primele automobile își croiesc drum prin mulțimea de pietoni, bicicliști și trăsuri, expresie a dorinței de mobilitate a omului - iată cadrul în care a luat naștere futurismul (din limba italiană:futurismo;il futuro = viitorul). Cele mai semnificative rezultate ale mișcării futuriste au existat în artele vizuale și înpoezie.[1]
Futurismul este curentul literar-artistic apărut în Italia la începutul secolului XX care exaltă promovareanoului, contrapunând oricăror norme și convenții trăirea libertății absolute, instituind cultul dinamicii industriale și vitezei care pulverizează formele, al mașinii, exprimând libertatea deplină a limbajului șiemanciparea față de formele învechite.[2]
În manifestul său, Marinetti îndeamnă la respingerea artei tradiționale și la lichidarea muzeelor și bibliotecilor, glorificând curajul, revolta și războiul, preamărește viteza, cântă "mulțimile excitate de muncă", precum și realizările tehnice ale erei industriale. Deși manifestul este publicat laParis - cel mai important centru al avangardei timpului - el este destinat cu precădere mediilor intelectuale italiene. În același timp, pe zidurile orașuluiMilano apar afișe cu lățimea de trei metri și înălțimea de un metru, din care sare în ochi cuvântul „FUTURISMO”, scris cu roșu aprins. Între anii1909-1916, apar peste cincizeci de manifeste care se referă la sfere atât de variate precumpolitică,dans,muzică,film,sculptură,pictură sau chiarbucătărie. În anul1922,Benito Mussolini instituie dictaturafascistă. În ciuda angajamentului naționalist al luiMarinetti și al câtorva tineri reprezentanți ai mișcării, noul regim îi atacă pe futuriști, acuzându-i de depravarea tineretului.Marinetti a vizitatRomânia la invitația avangardei literare românești, care vedea în el pe unul din patriarhii săi; el s-a declarat impresionat de incendiul provocat de explozia unei sonde de laMoreni.
Alți reprezentanți ai futurismului în literatură au fostArdengo Soffici (în același timp și pictor),Fortunato Depero șiGian Pietro Luciani. În1913,Giovanni Papini se situează pe poziții futuriste în revista„Lacerba”, de exemplu cu articolul„Caldo bagno di sangue” („Baie caldă de sânge”), apoi, văzând ororile războiului, se retrage.
In pictură,futurismul este reprezentat de cătreUmberto Boccioni,Gino Severini,Giacomo Balla,Carlo Carrà șiLuigi Russolo, care publică pe8 martie1910 „Manifestul picturii futuriste”, mai târziu (1915), „Manifestul construirii futuriste a universului”. Futurismul devine, așadar, o mișcare interdisciplinară care intervine în toate sferele creației artistice. Pictura celor cinci artiști italieni futuriști este adaptată timpului în care trăiesc, constituindu-se în avangardă artistică, corespunzând avangardei tehnologice.
Dacă unui observator neinițiat mecanismele, motoarele sau bicicletele i se par lipsite de poezie, pentru futurismul italian, dinamismul, forța, geometria mașinilor, viteza devin teme fundamentale. Creația futuriștilor datorează multdivizionismului („Pointilismului”) șicubismului, și a influențat, direct sau indirect, curentele artistice ale secolului al XX-lea, începând de la "cubofuturism" înRusia (1910), până la reprezentanții artei "chinetice" în anii șaizeci.
_by_Umberto_Boccioni.jpg)
.JPG)
.jpg)
.jpeg)
_01.jpg)
.jpg)
%2c_1915_ca._(fondaz._cirulli).jpg)
%2c_idolo_meccanico%2c_1925-26.jpg)
.jpg)
