Francisc I al Austriei (îngermanăFranz Joseph Karl von Habsburg-Lothringen) din dinastia de Habsburg-Lothringen (n.,Florența,Marele Ducat de Toscana – d.,Viena,Imperiul Austriac) a fost primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și, înainte de aceasta, ultimul împărat romano-german alSfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1792-1806), sub numele deFrancisc al II-lea (Franz II). Alături de demnitatea de împărat, a fost totodată rege al Boemiei, rege al Ungariei, mare principe al Transilvaniei etc.
Francisc I și-a continuat rolul de opozant marcant al Franței în timpul războaielor napoleoniene și a mai suferit câteva înfrângeri după Austerlitz. Căsătoria fiicei sale Maria Luiza de Austria cu Napoleon din rațiuni de stat pe 10 martie 1810 este cu certitudine cea mai severă înfrângere. După abdicarea lui Napoleon ca urmare a războiului celei de-a șasea coaliții, Austria a participat drept statul proeminent al „Sfintei Alianțe” la Congresul de la Viena, care a fost marcat vizibil de prințulKlemens Wenzel von Metternich, cancelarul lui Francisc. Epilogul acesteia este trasarea unei noi hărți a Europei și restaurarea domeniilor străvechi ale lui Francisc (cu excepția Sfântului Imperiu de națiune germană, care fusese dizolvat).
„Eu, Francisc I, prin grație divină Împărat al Austriei, Rege al Ierusalimului, Ungariei, Boemiei, Dalmației, Croației, Slavoniei, Galiției și Lodomeriei, Arhiduce de Austria, Duce de Lorena, Salzburg, Würzburg, Franconia, Styria, Carinthia si Carniola, Mare Duce de Cracovia, Mare Principe al Transilvaniei; Marcgraf al Moraviei, Duce de Sandomir, Masovia, Lublin, Silezia Superioara și Inferioară, Auschwitz și Zator, Teschen și Friule, Prinț de Berchtesgaden și Mergentheim, Prinț de Habsburg, Gorizia și Gradisca și al Tirolului, Margraf al Lusației Inferioare și Superioare și al Istriei”
Francisc s-a născut laFlorența, capitalaToscanei, unde tatăl lui domnea ca Mare Duce din 1765. Deși el a avut o copilărie fericită înconjurat de mulți frați,[4], familia lui știa că Francisc urma să fie viitorul împărat (unchiul săuIosif nu avea nici un moștenitor în viață din cele două căsătorii), așa încât în 1784 tânărul arhiduce a fost a trimis la Curtea imperială de la Viena, să fie educat și să se pregătească pentru viitorul său rol.[5]
Împăratul Iosif al II-lea însuși a preluat educația și dezvoltarea lui Francisc. Regimul lui disciplinar a fost un contrast puternic cu indulgenta curte florentină a lui Leopold. Împăratul a scris că Francisc era "pipernicit în creștere", "încet în dexteritatea corporală și comportament", și "nici mai mult, nici mai puțin decât copilul răsfățat al unei mame".
După moartea lui Iosif al II-lea în 1790, tatăl lui Francisc a devenit Împărat. Francisc, la vârsta de 22 de ani a avut un gust timpuriu de putere, acționând în calitate de adjunct al lui Leopold la Viena, în timp ce împăratul a traversat Imperiul încercând să-i recâștige pe cei înstrăinați de politicile fratelui său.[6] Solicitarea și-a spus cuvântul și, în iarna anului 1791, împăratul s-a îmbolnăvit. Sănătatea lui s-a înrăutățit treptat la începutul anului 1792; în după-amiaza zilei de 1 martie 1792, Leopold a murit la vârsta de 44 de ani. Francisc, abia trecut de 24 de ani, era acum împărat, mult mai devreme decât se aștepta.
Domnia sa a fost marcată de rivalitatea cu Franța revoluționară și napoleoniană. Abia urcat pe tron, a primit vestea sumbră a decapitării mătușii sale, reginaMaria-Antoaneta, în timpul terorii Revoluției Franceze.În anii următori, Austria s-a confruntat militar cu Franța, fiind învinsă de geniul militar al luiNapoleon I Bonaparte.PrinTratatul de la Campo-Formio (27 octombrie 1797), cedează Franței teritoriile de la stânga Rinului, în schimbul Veneției și Dalmației.SemneazăTratatul de la Lunneville (9 februarie 1801), care dizolvă Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană.Apoi, în timpul celei de-a Doua Coaliții Antinapoleoniene, înfruntă din nou Franța suferind o severă înfrângere înbătălia de la Austerlitz (2 decembrie 1805).
La 11 august 1804 se declară împărat ereditar al Austriei, iar la 6 august 1806, în urma creării Confederației renane și dispariției Sfântului Imperiu Roman, renunță la titlul de împărat romano-german luând numele deFrancisc I (Franz I).
În 1809 atacă din nou Franța, profitând de cursul nefavorabil al intervenției militare napoleoniene din Spania.
În 1814, își atacă pentru a patra și ultima dată marele inamic, aliat fiind cu Anglia, Prusia și Rusia. În urma victoriei, este recunoscut rolul crucial al Austriei în obținerea acesteia, Francisc prezidândCongresul de la Viena, care a pus bazele Sfintei Alianțe.
1. La 6 ianuarie 1788 s-a căsătorit cuElisabeta de Württemberg (21 aprilie 1767 – 18 februarie 1790), care a murit la nașterea fiicei sale, Ludovika (1790-1791).
Prințul Moștenitor Otto •Arhiducele Robert*** •Arhiducele Felix •Arhiducele Carl Ludwig •Arhiducele Rudolf • Arhiducele Ferdinand Karl • Arhiducele Heinrich Maria •Arhiducele Leopold Franz** • Arhiducele Guntram** • Arhiducele Radbot** • Arhiducele Johann** • Arhiducele Georg** •Arhiducele Ștefan** •Arhiducele Dominic** • Arhiducele Friederich Salvator** • Arhiducele Andreas Salvator** • Arhiducele Markus** • Arhiducele Johann** • Arhiducele Michael** • Arhiducele Franz Salvator** • Arhiducele Karl Salvator** • Arhiducele Joseph Karl • Arhiducele Andreas Agustinus • Arhiducele Nicholas Franz • Arhiducele Johann Jacob • Arhiducele Edward Karl • Arhiducele Paul Rudolf
Generația 18
Arhiducele Karl •Arhiducele Georg •Arhiducele Lorenz*** • Arhiducele Gerhard*** • Arhiducele Martin*** • Arhiducele Karl Filipp • Arhiducele Raimund Joseph • Arhiducele Itsván • Arhiducele Rudolf •Arhiducele Carl Christian • Arhiducele Karl Peter •Arhiducele Simeon • Arhiducele Johannes • Arhiducele Maximilian Heinrich • Arhiducele Filipp Joachim • Arhiducele Ferdinand Karl • Arhiducele Konrad •Arhiducele Sigismund** • Arhiducele Georg** • Arhiducele Guntram** • Arhiducele Leopold** • Arhiducele Alexander Salvator** • Arhiducele Thaddäus Salvator** • Arhiducele Casimir Salvator** • Arhiducele Matthias** • Arhiducele Johannes** • Arhiducele Bernhard** • Arhiducele Benedikt • Arhiducele Joseph Albrecht • Arhiducele Paul Leo • Arhiducele Friedrich Cyprian • Arhiducele Benedikt Alexander • Arhiducele Nicolás • Arhiducele Santiago • Arhiducele Paul Benedikt
Generația 19
Arhiducele Ferdinand Zvonimir • Arhiducele Karl Konstantin •Arhiducele Amedeo*** •Arhiducele Joachim*** • Arhiducele Bartholomaeus*** • Arhiducele Emmanuel*** • Arhiducele Luigi*** • Arhiducele Felix Carl • Arhiducele Andreas Franz • Arhiducele Paul Johannes • Arhiducele Carl Christian • Arhiducele Johannes • Arhiducele Thomas • Arhiducele Franz Ludwig • Arhiducele Michael • Arhiducele Joseph • Arhiducele Imre • Arhiducele Imre • Arhiducele Christoph • Arhiducele Alexander • Arhiducele Lorenz Carl • Arhiducele Wilhelm • Arhiducele Johannes • Arhiducele Ludwig • Arhiducele Filipp • Arhiducele Nicholas • Arhiducele Constantin • Arhiducele Jacob Maximilian • Arhiducele Leopold Amedeo** • Arhiducele Maximilian** • Arhiducele Leopold** • Arhiducele Constantin Salvator** • Arhiducele Paul Salvator**
*de asemenea infante al Spaniei **de asemenea prinț de Toscana ***de asemenea prinț de Modena
_(1768-1835)_im_Alter_von_sieben_Jahren.jpg)
.svg)
