Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Filip al IV-lea cel Frumos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de laFilip al IV-lea al Franței)
Filip al IV-lea cel frumos
Date personale
Poreclăle BelModificați la Wikidata
Născutaprilie–iunie1268
Fontainebleau,Franța
Decedat (46 de ani)
Fontainebleau, Franța
ÎnmormântatBiserica Saint Denis, Franța
Cauza decesuluicauze naturale (accident vascular cerebral)Modificați la Wikidata
PărințiFilip al III-lea al Franței
Isabela de Aragon
Frați și suroriMargareta a Franței, regină a Angliei
Blanche de Franța
Ludovic al Franței[*]
Carol de Valois[1]
Ludovic, conte de Évreux[*]Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIoana I de Navarra
CopiiLudovic X
Filip V
Carol al IV-lea
Isabela, regină a Angliei
ReligiecreștinismModificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*]Modificați la Wikidata
Limbi vorbitefranceza veche
limba latinăModificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriDuke of Normandy[*][[Duke of Normandy (title given to the rulers of the Duchy of Normandy in northern France)|​]]
roi de France
rei de Navarra[*][[rei de Navarra (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Navarre, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Familie nobiliarăCasa Capet
Rege al Franței
Domnie5 octombrie 1285 – 29 noiembrie 1314
Încoronare6 ianuarie 1286,Reims
PredecesorFilip al III-lea
SuccesorLudovic al X-lea
Rege al Navarei
cuIoan I
Domnie16 august 1284–4 aprilie 1305
PredecesorIoan I
SuccesorLudovic al X-lea
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Filip al IV-lea cel Frumos (francezăPhlippe IV le Bel) (n.iunie1268,Fontainebleau,Île-de-France,Franța – d.,Fontainebleau,Île-de-France,Franța) a fost regeleFranței din1285 până în1314, fiind membru al dinastiei Capețiene. Personalitatea sa rece și severă i-a adus porecla de „Regele de Fier” sau „Regele de marmură”. Contemporanul său, Bernard Saisset, episcop de Pamiers, spunea despre el că „Nu știe decât să privească oamenii fără să spună nimic. Nu e nici om, nici fiară, e o statuie...”.

Familia

[modificare |modificare sursă]

Filip cel Frumos a fost fiul regeluiFilip al III-lea (1245-1285) și al regineiIsabela d'Aragon (1247-1271). La data de16 august1284 se căsătorește cuIoana I de Navara, astfel devenindregele Navarei din1284 până în1305, când moare Ioana. Nu s-a recăsătorit niciodată.

Războiul din Flandra

[modificare |modificare sursă]

În timpul domniei sale a crescut considerabil rolulhegemonic al Franței pe plan european.

Conflictul cu papalitatea

[modificare |modificare sursă]

Războaiele împotriva Angliei și Franței au generat nevoi financiare, pe care regele a încercat să le rezolve prin impozitarea Bisericii. PapaBonifaciu al VIII-lea a interzis episcopilor francezi să plătească impozite către stat, invocând imunitatea fiscală a clerului. Drept răspuns, regele Franței a dus o politică de îngrădire a influenței papei de la Roma, iar la conclavul din anul1305 a obținut alegerea arhiepiscopului de Bordeaux în scaunul papal. La presiunea lui Filip cel Frumos acesta, sub numele deClement al V-lea, a mutat reședința papală de laRoma laAvignon în anul1309, act care a marcat începutulcaptivității papilor la Avignon (1309-1377).

Desființarea templierilor

[modificare |modificare sursă]

Regele a dus de asemenea o politică de îngrădire a puteriiOrdinului Templier, față de care statul avea datorii considerabile. Superstiția zilei devineri 13 își are originea în arestarea majorității cavalerilor templieri (inclusivmarele maestru) la ordinul său, în data de vineri13 octombrie1307.

Actul formal de desființare a cavalerilor templieri a fost emis de fostul arhiepiscop de Bordeaux, Bertrand de Got, devenitpapa Clement al V-lea, cu sediul laAvignon, în data de22 martie1312.Jacques de Molay, ultimul mare maestru al cavalerilor templieri, a fost executat pe18 martie1314 în timp ce un tribunal bisericesc discuta apelul formulat de Molay la sentința de condamnare la moarte. Atât regele Filip cel Frumos, cât și papa Clement al V-lea, de care templierii s-au simțit trădați, au murit în același an 1314.

Descendenți

[modificare |modificare sursă]

Cu Ioana I de Navara a avut șapte copii:

Trei din fii săi au devenit regi ai Franței, și o fiică regină consort a Angliei ca soție a regelui Eduard al II-lea.

Arbore genealogic

[modificare |modificare sursă]
Filip IV al FranțeiTată:
Filip III
Bunic patern:
Ludovic IX
Străbunic patern:
Ludovic al VIII-lea
Străbunică paternă:
Blanche a Castiliei
Bunică paternă:
Margareta de Provence
Străbunic patern:
Ramon Berenguer IV, Conte de Provence
Străbunică paternă:
Beatrice de Savoia
Mamă:
Isabela de Aragon
Bunic matern:
Ioan I de Aragon
Străbunic matern:
Petru II de Aragon
Străbunică matern:
Maria de Montpellier
Bunică maternă:
Violant a Ungariei
Străbunic matern:
Andrei al II-lea al Ungariei
Străbunică maternă:
Violant de Courtenay

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^Kindred Britain 


Predecesor:
Filip al III-lea
Regele Franței
5 octombrie128529 noiembrie1314
Succesor:
Ludovic al X-lea


Merovingieni
(428–751)
Clodio (428–445/448) •Merovech (445/448–457) •Childeric I (457–481/482) •Clovis I (481/482–511) •Childebert I (511–558) •Chlothar I (511–561) •Charibert I (561–567) •Guntram (561–593) •Chilperic I (561–584) •Sigebert I (561–575) •Childebert II (575–595) •Chlothar II (584–629) •Dagobert I (623–639) •Sigebert II (639–656) •Clovis II (639–657) •Childebert III (656–662) •Chlothar III (657–673) •Childeric II (673–675) •Theuderic III (675–691) •Clovis IV (691–695) •Childebert IV (695–711) •Dagobert III (711–715) •Chilpéric II (715–721) •Chlothar IV (717–719) •Theuderic IV (721–737) •Childeric (737–751)
Carolingieni
(751–888, 898–922, 936–987)
Pepin cel Scurt (751–768) •Carloman I (768–771) •Carol cel Mare (768–814) •Ludovic I (814–840) •Carol II (843–877) •Ludovic II (877–879) •Ludovic III (879–882) •Carloman II (879–884) •Carol cel Gras (885–888) •Carol III (898–922) •Ludovic IV (936–954) •Lothar (954–986) •Ludovic V (986–987)
Robertieni
(888–898, 922–923)
Odo (888–898) •Robert I (922–923)
Bosonides
(923–936)
Raoul (923–936)
Casa de Capet
(987–1328)
Hugo Capet (987–996) •Robert II (996–1031) •Henric I (1031–1060) •Filip I (1060–1108) •Ludovic VI (1108–1137) •Ludovic VII (1137–1180) •Filip II (1180–1223) •Ludovic VIII (1223–1226) •Ludovic IX (1226–1270) •Filip III (1270–1285) •Filip IV (1285–1314) •Ludovic X (1314–1316) •Ioan I (1316) •Filip V (1316–1322) •Carol IV (1322–1328)
Casa de Valois
(1328–1498)
Filip VI (1328–1350) •Ioan II (1350–1364) •Carol V (1364–1380) •Carol VI (1380–1422) •Carol VII (1422–1461) •Ludovic XI (1461–1483) •Carol VIII (1483–1498)
Casa de Valois-Orléans
(1498–1515)
Ludovic XII (1498–1515)
Casa de Valois-Angoulême
(1515–1589)
Francisc I (1515–1547) •Henric II (1547–1559) •Francisc II (1559–1560) •Carol IX (1560–1574) •Henric III (1574–1589)
Casa de Bourbon
(1589–1792, 1814-1815, 1815-1830)
Henric IV (1589–1610) •Ludovic XIII (1610–1643) •Ludovic XIV (1643–1715) •Ludovic XV (1715–1774) •Ludovic XVI (1774–1792) •Ludovic XVII (pretendent, 1792–1795) •Ludovic XVIII (1814–1815, 1815–1824) •Carol X (1824–1830) •Ludovic XIX (1830) •Henric V (1830)
Casa de Bonaparte
Primul Imperiu (1804–1814, 1815)
Napoleon I (1804–1814, 1815) •Napoleon al II-lea (1815)
Casa de Orléans
Monarhia din Iulie (1830–1848)
Ludovic-Filip (1830–1848)
Casa de Bonaparte
Al Doilea Imperiu (1852–1870)
Napoleon al III-lea (1852–1870)
Conducătorii disputați sunt scriși cu caractereitalice
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filip_al_IV-lea_cel_Frumos&oldid=15511002
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp