Al treilea sinod ecumenic, ținut laEfes în anul431, convocat pentru a dezbate asupra învățăturiidioprosopiste apatriarhuluiNestorie[4], a confirmat învățătura Bisericii primare cu privire la Maica Domnului (gr.Theotokos, "Născătoarea de Dumnezeu"). Conform definițiilor dogmatice adoptate de acestsinod ecumenic, la fel cum păcatul a venit în lume printr-o femeie (Eva), tot printr-o femeie (Maria) a venit în lume și mântuirea. Maria a fost denumită de aceea „noua Evă”.
Venerarea Mariei ca fecioară joacă un rol important deopotrivă în bisericile ortodoxe, cea catolică, cea anglicană și cele orientale. Un număr foarte mare de biserici și catedrale îi poartă numele, inclusiv spre exemplu 70% din catedralele franceze. De asemenea, înCoran există un capitol (sură) care îi poartă numele:Sura Maryam (Sura Mariei).
Principala sărbătoare a Maicii Domnului esteAdormirea Maicii Domnului („Sfânta Maria Mare”), sărbătorită pe15 august de ortodocși, greco-catolici, romano-catolici și anglicani.
Pe25 martie biserica catolică și cele ortodoxe sărbătorescBuna Vestire. În limbaj popular sărbătoarea se numeșteBlagoveștenie.
Bisericile ortodoxe, greco- și romano-catolice sărbătoresc pe21 noiembrieIntrarea în Biserică a Maicii Domnului (sauAducerea Maicii Domnului la Templu, când Sf. Maria avea trei ani). În limbaj popular sărbătoarea se numeșteOvidenie.
Biserica anglicană mai sărbătoreștePurificarea Sfintei Fecioare Maria pe2 februarie, un aspect al sărbătorii ortodoxe și catoliceÎntâmpinarea Domnului.
Bisericile ortodoxe și cele greco-catolice mai sărbătoresc:
Adunarea [credincioșilor în cinstea] Preasfintei Fecioare, Născătoare de Dumnezeu /Serbarea Maicii Domnului[5], pe26 decembrie
Titlurile cele mai des atribuite Fecioarei Maria suntMaica Domnului (Our Lady,Notre Dame,Nuestra Señora,Nossa Senhora,Madonna, numele după care ea este cunoscută cel mai des),Binecuvântata Fecioară Maria,Regina Cerurilor (Queen of Heaven,Regina Coeli) și altele. Calitățile venerate prin ele sunt sumate înTroparul Maicii Domnului:
"Cuvine-se să te fericim pe tineNăscătoare de Dumnezeu, ceapururea fericită și prea nevinovată, șimaica Dumnezeului nostru, ceea ce eștimai cinstită decât Heruvimii șimai slăvită fără de asemănaredecât Serafimii, care fără stricăciunepe Dumnezeu Cuvântul ai născut. Pe tine, ceacu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim."
Lucrările teologice se referă la termenul grecTheotokos și echivalentele sale latineDeipara șiDei genetrix, traduse caNăscătoare de Dumnezeu sauPurtătoarea de Dumnezeu. Acestea sunt utilizate pentru a accentua că fiul Mariei, Iisus Hristos, este Dumnezeu. Conciliul de la Efes susține ca părinții bisericii nu au ezitat să vorbească despre Fecioara Maria ca fiind Maica Domnului, condamnând doctrinanestoriană, care susținea că Maria a fost doar mama luiIisus-omul, nu și a luiIisus-Dumnezeu.
"Maica precistă" este un alt nume folosit pentru Fecioara Maria, cuvântul "precistă" fiind de origine slavonă, prĕčista, și având sensul de neprihănită, de o curățenie morală desăvârșită.[6]
NumeleMaria potrivit unor surse înseamnă "copil dorit". Altii interpretează numele ca insemnând „amărăciune” și se pronunță înebraicăMiryam מרים, înarabăMiryam sauMaryam مريم, îngreacaSeptuaginteiΜαριάμ,Mariam, sauΜαρία,Maria, înetiopianăMāryām, însiriacăMart Maryam, înlatina târzieMaria.
CuvântulMaria, este în general considerat ca fiind originar din limba ebraică și ar proveni dinMaryam cu variantaMiryam, numele surorii mai mari a luiMoise. Pare să fie un nume compus din două elemente:mar însemnând picătură șiyâm însemnând mare.Sfântul Ieronim cunoștea această etimologie, deoarece declara că Maria înseamnăStilla Maris, "picătură din mare". După el, unii copiști au citit greșit cuvântulstilla, picătură, și au scrisstella, stea. De aici provine titlul "Steaua Mării" și cânteculAve, maris stella, "Bucură-te, o, stea a mării". Eroarea nu trebuie regretată, deoarece a dat loc unei imagini poetice foarte frumoase.
Unii savanți au argumentat căMaryam nu este un cuvânt de origineebraică, ciegipteană și datează din timpul captivității evreilor în pământulfaraonilor. Conform acestei ipoteze, cuvântul ar fi compus din două părți, dintre care prima înseamnă „a iubi, a alege pe cineva”, iar a doua parte este numele zeuluiAmon. În transcriere grecească cuvântul a devenitMariamne, însemnând "aleasă, iubită de Amon". Pentru creștini, cuvântulMaria, după transcrierea ebraică, șiMariana, după transcriereagrecească, înseamnă „aleasă, iubită de Dumnezeu”.
Cuvântul ebraicalmah dinIsaia 7:14[7] nu desemnează sau nu desemnează neapărat o virgină.[8] Conform listei lui Edersheim,almah înseamnă adolescentă (fată aflată la începutul pubertății).[9] Vârsta maximă a uneialmah era de doisprezece ani împliniți,[10] sau între doisprezece și paisprezece ani, conform altor surse.[11] De asemenea, cuvântul grecesc folosit de Matei (parthenos) nu înseamnă neapărat fecioară, ci poate desemna vârsta, nu puritatea sexuală.[12] Prin urmare, conformBibliei Maria era o adolescentă sub treisprezece/paisprezece ani în momentul în care a rămas gravidă. O altă soluție este să admitem că Isaia nu s-a referit la conceperea lui Isus.[13][14]
ÎnNoul Testament se găsesc relativ puține referințe la Maria, iar dintre acestea cele mai numeroase în capitolul întâi al evangheliei dupăLuca (Luca 1:26-56). Acolo este menționată ca tânără logodită. Conform evangheliei după Luca (Luca 1:28), a fost vizitată de un înger, care a salutat-o cu cuvântulκεχαριτωμενη (participiu pasiv de laχαριτω, "plăcut"), ceea ce a fost tradus prin "plină degrație divină". După salutul îngerului, acesta i-a vestit că fără să cunoască bărbat, va da naștere unui fiu, care va fiMesia așteptat de popor.
Încrederea înDumnezeu și smerenia Mariei sunt trăsături scoase în evidență în Evanghelia după Luca și au stat la baza supra-cinstirii Mariei în mediile creștine de mai târziu.
Cu ocazia prezentării pruncului Iisus în templul dinIerusalim, bătrânul Simeon i-a proorocit Mariei suferințele pe care le va trăi (Luca 2:35). Doar evanghelia luiIoan o menționează pe Maria în mod expres ca martoră nemijocită a crucificării fiului ei. Ultima dată este evocată în carteaFaptele Apostolilor (Apostolilor 1:14), ca făcând parte din grupul asupra căruia laRusalii s-a coborâtDuhul Sfânt.
Virginitateaante-partum a Mariei este atestată înEvanghelia după Matei și înEvanghelia după Luca, dar consensul istoricilor moderni este că informația se bazează pe fundamente istorice extrem de fragile.[15] Ambele evanghelii folosesc nașterea de către o virgină pentru a proclama teze teologice, Matei că nașterea lui Isus este împlinirea profeției și a promisiunii lui Dumnezeu dată de numele Emmanuel, „Dumnezeu este cu noi”, pentru Luca, aceea că istoria creațiunii lui începută înCartea Genezei se îndreaptă către împlinirea ei,[16] iar în ambele accentul cade pe acceptul Mariei de a naște în mod miraculos mai degrabă decât pe virginitatea ei.[17] Ambele sunt datate în mod probabil în perioada 80-100 d.Hr., ambele sunt anonime (atribuirile către Matei și Luca au fost adăugate în secolul al II-lea d.Hr.), fiind aproape cert că niciuna dintre ele nu se bazează pe mărturiile martorilor oculari.[18][19][20] (Raymond E. Brown a sugerat în 1973 că Iosif era sursa poveștii lui Matei, iar Maria celei a lui Luca, dar istoricii moderni consideră asta extrem de improbabil).[21]Dogma fecioriei ei nu este menționată în alte dintre scrierile Noului Testament,[22] iar ea este rezultatul narațiunilor create de cei doi autori de evanghelii bazându-se pe idei care circulau în cercurile creștine în jur de 65 d.Hr.[23]
Termenul de logodnă este o traducere greșită a conceptului dekiddushin, din punct de vedere al legii iudaice cei denumiți în traduceri greșite (incluzând greaca Noului Testament) drept „logodiți” erau deja soț și soție.[24][25][26][27] În realitate la evreii antici nu existau logodne, ci doar căsătorii, fiecare căsătorie era după câtva timp urmată de altă ceremonie, de consumare a căsătoriei.[24][25][26][27] Deci în loc să vorbim de logodnă urmată de căsătorie, corect din punct de vedere istoric este să vorbim despre căsătorie urmată de ceremonia de consumare a căsătoriei.[24][25][26][27]
„Se pare că Mt. 1.18; Lc. 2.5 nu au înțeles practica”qiddushin-ului.[28] „Este ciudat că Noul Testament nu a menționat căsătoria ulterioară între Maria și Iosif, deși ei au făcut și alți copii (Mc. 6.3; Mt. 13.55-56—comentatorii creștini au înțeles din astea alte grade de rudenie, de la frați și surori după un singur părinte la veri).”[28] Pedeapsa reală pentru adulter era divorțul și nu pedeapsa cu moartea.[28] Divorțul era destul de frecvent la evreii antici.[29]
„Unii cercetători au sugerat că Isus eramamzer” [copil ilegitim].[29]
Michael Coogan susține căSfântul Pavel credea căSfântul Iosif l-a conceput peIsus,[30] „Iosif «nu a cunoscut-o pe»Maria «până când ea a dat naștere unui fiu»” (ea nu a rămas virgină, conformSfântului Matei).[31] Conform Matei 13:55-56, Iacov, Iosif, Simon și Iuda sunt frații Lui Iisus, deci copii născuți de Maria[32], interpretare respinsă de catolici[33], ortodocși și o parte din protestanți. Conform multor teologi ortodocși, catolici și protestanți, Maria a rămas fecioară după nașterea lui Isus, lucru pe care Biblia nu-l afirmă nicăieri, iar miracolele (cum ar fi nașterile miraculoase) nu pot fi confirmate drept evenimente istorice reale datorită metodologiei naturaliste a istoriei (Flew 1966: 146; cf. Bradley 1874/1935; Ehrman 2003: 229).[34][35][36] Din lipsă de susținere de către Scriptură majoritatea protestanților au abandonat dogma pururei feciorii a Mariei.[37]
Matei 1:18 spune că Maria a fost logodită cu Iosif.[39] Ea ar fi avut doisprezece ani sau puțin mai puțin în timpul evenimentelor descrise în Evanghelii, așa cum în conformitate cu legea evreiască, logodna era posibilă numai pentru minori, ceea ce pentru fete însemna vârsta sub doisprezece ani sau înainte de prima menstruație, oricare dintre acestea survenise mai întâi.[40] Conform obiceiului, nunta ar fi avut loc douăsprezece luni mai târziu, după care mirele își lua mireasa din casa tatălui ei în casa sa.[41] O fată logodnică care a făcut sex cu un alt bărbat decât soțul ei promis era consideratăadulteră.[41] Dacă ar fi fost judecați în fața unui tribunal, atât ea, cât și tânărul ar fi fost uciși cu pietre, dar era posibil ca soțul ei logodit să elibereze un act de repudiere, iar acesta, conform lui Matei, era cursul pe care Iosif dorea să îl urmeze înainte de vizita îngerului.[42]
Adolf Harnack(en)[traduceți] considera că Maria a rămas gravidă din partea lui Iosif după logodnă, dar înainte de căsătorie.[43]
Conform scrierilor și tradițiilor creștine de mai târziu
Iustin Martirul și Filozoful a descris-o în secolul al II-lea pe Fecioara Maria drept „nouaEvă”, care repară păcatul originar. În mod simetric cu Eva, care „a dat naștere nesupunerii și morții” (conceperea luiCain prin cuvântul Șarpelui), Maria a primitCuvântul lui Dumnezeu „prin credință șihar”, dând naștere Fiului lui Dumnezeu, cel care răscumpără păcatele lumii.[44]Evanghelia după Iacov (apocrifă) susține că Maria ar fi fost un fel devestală la Templul din Ierusalim[45], dar asta este o aberație pioasă.[46] Ideea că ei i s-ar fi permis să intre-n Sfânta Sfintelor este o imposibilitate evidentă[46] (enunțul probabil ar fi fost consideratblasfemie de către evreii antici, iar gestul ei drept profanarea Templului).
Fecioara Maria este singura femeie pomenită cu numele deCoran.[47]Ea este privită ca un semn divin pentru omenire, lăudată pentru că și-a apărat castitatea, vrednică de cinstire pentru ascultarea ei.[47]
În afară de credința în nașterea Domnului, care-i desparte pe creștini de necreștini, există câteva doctrine privitoare la fecioara Maria, care diferă de la o ramură a creștinismului la alta.
Problema cu care se confruntă teologii care doresc să susțină fecioria perpetuă a Mariei este că Noul Testament afirmă în mod explicit fecioria ei doar înainte de conceperea lui Isus și îi menționează pe frații săi, (adelphoi), cuMarcu șiMatei menționându-le numele și Marcu adăugând surori anonime.[48][49] Cuvântul „adelphos” are doar foarte rar alt sens decât un frate fizic sau spiritual, iar cea mai naturală concluzie este că ei ar fi putut fi copiii lui Iosif cu Maria.[50]
Dogmă a Bisericii Catolice din 1854 (Papa Pius al IX-lea),Neprihănita Zămislire spune că Maica Domnului ar fi fost fără depăcat încă din prima clipă a conceperii ei (neatinsă nici măcar de păcatul strămoșesc).Neprihănita Zămislire a Maicii Domnului este sărbătorită în Biserica Catolică anual pe 8 decembrie.[51][52]
"Sfânta Fecioară Maria, ca una care s-a învrednicit de cinstea excepțională de a naște cu trup pe Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul lumii, este venerată în cultul ortodox ca cea dintâi și cea mai mare dintre toți sfinții, fiind 'Mai cinstită decât heruvimii și mai preamărită fără de asemănare decât serafimii"[53]. De aceea, cinstirea care se dăMariei în creștinism (ortodox, catolic, anglican) se numește în termeni teologici iperdulie sau supravenerare (sau preacinstire)[54].
Potrivit unei legende, Luca ar fi pictat-o pe Sf.Maria de mai multe ori. "Luca pictează pe Sf.Maria" a constituit în ultimele sute de ani tema a numeroase tablouri (El Greco, Derick Baegert, Jan Gossaert, Maarten van Heemskerck, Niklaus Manuel,Rogier van der Weyden ș.a.).
La Mănăstirea Kykkos dinCipru există un tablou atribuit evanghelistului Luca, în care ar fi înfățișată Sf.Maria.
Musulmanii au un respect deosebit pentru Maria (înlimba arabăMaryam). Cartea sfântă a acestora,Coranul, o pomenește cu numele de două ori mai mult decât înNoul Testament, oferind informații despre copilăria sa ce nu se regăsesc înBiblie, ci în Tradiție sau înapocrife.Sura 19 îi poartă numele,Sura Maryam sauSura Mariei. Coranul relatează că Maria a fost o femeie virtuoasă, cinstită, căreia i s-a vestit nașterea lui Isus (în arabăIsa). La fel ca în narațiunea biblică, Coranul accentuează faptul că Maria a fost fecioară atât înainte, cât și după naștere. De aceea, musulmanii cred în fecioria Mariei, pe care o consideră una din cele mai nobile și mai preacurate femei. Maria este singurul nume feminin pomenit în Coran.
În filmulThe Nativity Story (2006), fecioara Maria este prezentată drept o adolescentă logodită cu Iosif. Acest rol a fost jucat deKeisha Castle-Hughes, care a împlinit 16 ani în anul 2006.
^Nestorie susținea că în ființa lui Hristos ar exista două persoane diferite: pe de-o parte persoana dumnezeiască a Logosului, pe de alta cea omenească. Astfel, Fecioara Maria nu ar fi născut pe Hristos-Dumnezeu, ci doar pe omul Hristos.Nestorianismul a fost condamnat caerezie.
^abcCalendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, 2018
J. Gresham Machen,The Virgin Birth of Christ (n.p.: Harper & Row, Publishers, 1930; repr., Grand Rapids, Mich.: Baker Book House, 1965), 289;
Edward J. Young,The Book of Isaiah: The English Text, with Introduction, Exposition, and Notes, 3 vols. (Grand Rapids, Mich.: William B. Eerdmans Publishing Co., 1965), 1:287.
^McGrew, Timothy, "Miracles", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Winter 2015 Edition), Edward N. Zalta (ed.),http://plato.stanford.edu/entries/miracles/ Flew, Antony, 1966,God and Philosophy, London: Hutchinson. Ehrman, Bart D., 2003,The New Testament: A Historical Introduction to the Early Christian Writings, 3rd ed., New York: Oxford University Press. Bradley, Francis Herbert, 1874, “The Presuppositions of Critical History,” inCollected Essays, vol. 1, Oxford, Clarendon Press, 1935.
^Ehrman, Bart;Craig, William Lane ().„William Lane Craig and Bart Ehrman "Is There Historical Evidence for the Resurrection of Jesus?"”. College of the Holy Cross, Worcester, Massachusetts: bringyou.to. Arhivat dinoriginal la. Accesat în.Historians can only establish what probably happened in the past, and by definition a miracle is the least probable occurrence. And so, by the very nature of the canons of historical research, we can't claim historically that a miracle probably happened. By definition, it probably didn't. And history can only establish what probably did.
^Bart D. Ehrman ().Jesus: Apocalyptic Prophet of the New Millennium. Oxford University Press. p. 197.ISBN978-0-19-983943-8.As I've pointed out, the historian cannot say that demons—real live supernatural spirits that invade human bodies—were actually cast out of people, because to do so would be to transcend the boundaries imposed on the historian by the historical method, in that it would require a religious belief system involving a supernatural realm outside of the historian's province.
^Burkett, Delbert ().Rethinking the Gospel Sources: From Proto-Mark to Mark. A&C Black. p. 160.ISBN978-0-567-02540-1.Unlike Matthew and Luke, Mark does not present Jesus as the offspring of a virgin mother and a divine Father. As far as we know from Mark, Jesus was a normal human being with a birth like that of everyone else.
^Cross, FL, ed. (), „Brethren of the Lord”,The Oxford Dictionary of the Christian Church, New York: Oxford University Press.
^Neprihănita Zămislire înViețile sfinților, vol. II, ed. ARCB, București, 1982, la8 decembrie
^11 decembrie (apariția Maicii Domnului de la Lourdes),18 februarie (sf. Bernadeta Soubirous, fecioară), înViețile sfinților, vol. I, ed. ARCB, București, 1982.
^Ene Braniște,Liturgica generală, EIBM al BOR, București, 1993, p. 186
^Spre deosebire de cinstirea care se dă celorlalți sfinți și care se numește simplu dulie sau venerare (cistire).
Parmentier, Martin F.G. ().„Mary”. În Van Der Toorn, Karel; Becking, Bob; Van der Horst, Pieter Willem.Dictionary of Deities and Demons in the Bible. Eerdmans.ISBN9780802824912.
_basilica_inferiore_di_assisi_(1310-1329).jpg)
.JPG)
.jpg)
