Henri Matisse -Dans II -Muzeul Ermitaj,Sankt Petersburg -Kees van Dongen -Femeie fatală, 1905 - Galeria Națională de Artă,Washington DC -Albert Marquet -Sergent din Regimentul colonial - Muzeul Metropolitan de Artă, New York -
Fauvismul[1] (un termen artisticfrancez – care se citește,pronunțiefo-vism]) a fost un curent formalist înpicturafranceză de la începutulsecolului al XX-lea, care reprezenta lumea concretă în culori violente, folosind tonuri pure și renunțând la perspectivă.
În anul1905, la Salonul de Toamnă dinParis, câțiva tineri pictori -Henri Matisse,André Derain,Maurice de Vlaminck,Jean Puy,Henri Manguin șiAlbert Marquet - expun tablouri care șochează prin violența exploziei de culori. Criticul de artăLouis Vauxcelles, surprins de contrastul dintre culorile pure ale acestor pânze și două busturi în stil clasic expuse în aceeași sală, exclamă: "S-ar putea spune:Donatello printre bestii sălbatice" (în franceză:fauves = animale sălbatice). Expresia a prins și, în ochii publicului, acest nou gen de experiment reprezintă nașterea unui nou curent. Fauvismul nu este totuși o mișcare organizată, nu are un program sau o definiție exactă, se naște din întâlnirea unor pictori cu temperamente artistice foarte diferite, dar frământați de aceleași probleme ale creației. Pe fauviști îi caracterizează spontaneitatea de creație, culorile nealterate de amestec, aplatizarea spațiului, înregistrarea directă a senzațiilor trăite. Revoluționând folosirea culorii și sensul perspectivei, modificând relațiile dintre pictură și realitate, ei sunt cei care stau în pragul modernității.
Ieșind în aer liber, părăsindu-și atelierul în căutarea autenticului în natură,impresioniștii au impus folosirea culorilor pure, neamalgamate. Fauviștii vor dezvolta această premisă, vor renunța însă repede la spațiul, lumina și naturalismul predecesorilor lor. Ei se află totodată și sub influența luiVan Gogh șiGauguin, pe care îi consideră precursorii noii maniere de abordare a culorii în pictură. Fauvismul ajunge la maturitate sub influențe dintre cele mai variate. Un rol important l-a jucat atelierul lui Gustave Moreau, frecventat și de românulTheodor Pallady. Acest pictor simbolist, profesor laÉcole des Beaux-Arts, a știut să-și impulsioneze colegii mai tineri să dezvolte tendințe foarte diferite de propriile sale preocupări artistice. Mai alesMatisse șiMarquet vor invoca adeseori cuvintele maestrului:
„Trebuie să gândești în culoare și să ai imaginație. Dacă nu aveți imaginație, nu veți obține niciodată o culoare frumoasă.”
Fauvismul capătă în scurtă vreme dimensiuni internaționale. Realizările artistice ale pictorilor francezi își exercită influența asupra altor pictori europeni, printre care se numără cei ruși, caWassily Kandinsky sauAlexi von Jawlensky.Expresioniștii germani se inspiră nemijlocit din creația fauviștilor. Fiecare din pictorii care creează în spirit fauvist va exercita propria influență asupra picturii de mai târziu -cubismul,suprarealismul,pictura abstractă. Chiar și după cel de-al doilea război mondial novatorii expresioniști abstracți se vor raporta la principiile stilistice ale predecesorilor lor. Mai alesMark Rothko, în pânzele lui de mari dimensiuni cu suprafețe de culoare plate care se suprapun, va analiza rolul culorii în creația fauviștilor, ca sugerând mișcarea și spațiul.
_-_John_Singer_Sargent_(1886_-_1925)_(30462902862).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
