Făgetul Clujului - Valea Morii
| ||
 Situl la Tureni | ||
  Localizarea sitului pe harta țării | ||
| Poziția |  Județul Cluj România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Cluj Napoca | |
| Coordonate | 46°42′53″N 23°34′18″E () / 46.71472°N 23.57167°E46.71472; 23.57167[1] | |
| Suprafață | 1.686,4 ha | |
| Bioregiune | Continentală | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod Natura 2000 | ROSCI0074 | |
Modificădate / text  | ||
Făgetul Clujului - Valea Morii este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta se află în nord-vestulTransilvaniei, pe teritoriul județuluiCluj[2].
Aria naturală este situată în partea central-sudică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelorCiurila,Feleacu,Florești șiTureni și pe cel al municipiuluiCluj Napoca[3][4]. Aceasta este străbătută de drumul județean DJ107R, care leagă satulSălicea de strada Făgetului (Cluj Napoca).
Zona a fost declaratăsit de importanță comunitară prinOrdinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europeneNatura 2000 înRomânia)[5] și se întinde pe o suprafață de 1.686,4 hectare[6]. Acesta include rezervațiile naturaleFăgetul Clujului șiValea Morilor.
Situl reprezintă o zonă naturală ( păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) încadrată înbioregiunea continentală aflată la interferențaCâmpiei Transilvaniei cuPodișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținândDepresiunii colinare a Transilvaniei); ce adăpostește o gamă diversă de faună sălbatică și floră rară.
Aria protejată dispune de trei tipuri dehabitate naturale de interes comunitar; astfel:Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus șiMlaștini alcaline[7].
La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a aDirectivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8] sau aflate pe lista roșie aIUCN; printre care:mistreț (Sus scrofa),căprioară (Capreolus capreolus),vulpe roșie (Vulpes vulpes),pisica sălbatică (Felis silvestris)[9],viezure (Meles meles),jderul de copac (Martes martes),hârciog european (Cricetus cricetus),iepure de câmp (Lepus europaeus),veveriță roșie (Sciurus vulgaris), pârșul comun (Myoxus glis), țestoasa de baltă (Emys orbicularis)[10], broasca mare de lac (Rana ridibunda), cosaș (Isophya stysi),melcul de livadă (Helix pomatia); precum și șase specii de fluturi:Maculinea teleius (fluturașul albastru cu puncte negre),Colias myrmidone (albilița portocalie),Lycaena dispar (fluturele purpuriu),Euphydryas maturna (fluturele maturna),Eriogaster catax (fluturele de noapte),Leptidea morsei (fluturele de muștar),
Printre speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori)[11] protejate la nivel european prin aceeașiDirectivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992[8]; astfel: pipiriguț (Eleocharis carniolica), moșișoare (Liparis loeselii),churechi de munte (Ligularia sibirica), clopțelulul cu frunze de crin (Adenophora lilifolia), coada șoricelului (Achillea impatiens),arnică (Arnica montana), rogoz mare (Cladium mariscus), tămâiță (Daphne cneorum),ghiocel (Galanthus nivalis), trifoiul de baltă (Menyanthes trifoliata), pușca-dracului (Phyteuma tetramerum), gențiană mov (Swertia perennis),bulbuc de munte (Trollius europaeus) sauWaldsteinia geoides - o specie din familiaRosaceae[12].
.JPG)
În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
.jpg)
