Quintus Ennius (n.16 iunie239 î.Hr. - d.8 octombrie169 î.Hr.) a fost unpoet,dramaturg și scriitorroman de origineoscă.
Este considerat ca fiind "tatăl poeziei latine", fiind poetul laureat al Romei. Deși doar câteva fragmente din lucrările sale au fost păstrate (de cătreApuleius), influența sa asupra literaturii latine a fost considerabilă.
Ennius avea limba oscă calimbă maternă, la fel ca toți locuitorii din sudul Peninsulei Italiei (dinMagna Graecia). Cu toate acestea, el vorbea fluentlimba greacă veche și a învățatlimba latină, probabil, de foarte tânăr.
În timpul celui de-al doilea război punic a servit înSardinia și în204 î.Hr. l-a cunoscut acolo peCato Cenzorul, care l-a adus cu el la Roma.
Datorită carierei sale militare în slujba Romei,Cato cel Bătrân a observat talentul său scriitoricesc. A fost prietenul luiScipio Africanul, care l-a ajutat să obțină cetățenia romană.
- Annales ("Analele"): epopee care reprezintă o frescă aRomei din vremea semi-legendară până în epoca poetului; (se remarcă suflulepic, darul evocării, sentimentul demnității umane, stilul elevat și pitoresc, anticipând peVirgiliu)
- Sabinæ ("Sabinele"),Ambracia, tragedii după modelul luiEuripide;
- Epicharmus,Euhemeros, poemefilozofice;
- Saturæ ("Satire") ,satire didactice;
- Hedyphagetica, poemgastronomic.
Prin opera sa, Ennius, și-a adus o contribuție importantă la formareaclasicismului roman.
- Danțiș, Gabriela -Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981