Cu toate că nu a participat în nicio luptă importantă, povestea ei a fost larg mediatizată și a inspirat opere de artă și de literare. Este o eroină națională înPolonia șiLituania. A fost omagiată de artiști polonezi și de către popor în general ca un simbol al femeilor luptând pentru națiune. Este numităIoana d'Arc a Lituaniei.[8]
Emilia Plater s-a născut în Vilnius în familie nobilă.[9] Familia ei se trage dinWestfalia, dar a fost polonizată.[10] O mare parte din familie s-a mutat înLivonia în secolul al XV-lea, iar mai târziu în Lituania.[9]
Părinții ei, Franciszek Ksawery Plater și Anna von der Mohl (Anna z Mohlów), au divorțat când ea avea 9 ani, în 1815.[11] A fost crescută de rude îndepărtate, Michał Plater-Zyberk și Izabela Helena Syberg zu Wischling, în conacul lor din Līksna, în apropiere deDaugavpils.[11] Primind o bună educație a ajuns să aprecieze eforturile luiTadeusz Kościuszko și ale PrințuluiJózef Poniatowski.[12] A fost crescută într-un mediu care punea în valoareistoria Poloniei, iar printre eroii ei din literatură se numărăWanda șiGrażyna din poemul luiAdam Mickiewicz.[11] De asemenea o admira peLaskarina Bouboulina, o eroină aRăzboiului de Independență al Greciei,[11] Anna Dorota Chrzanowska, eroina din Războiul Polonez-Otoman (1672–1676),[11] precum șiIoana d'Arc.[12]
În 1823, unul dintre verii ei a fost înrolat forțat înArmata Imperială Rusă ca pedeapsă pentru celebrareaConstituției de la 3 mai 1791; se crede că acest incident a fost unul dintre evenimentele majore din viața ei și i-a stimulat atitudinea pro-poloneză și anti-rusă.[10] În 1829, a început un tur al istorieiUniuneii statale polono-lituaniană, vizitândVarșovia șiCracovia, și câmpul de luptă alBătăliei de la Raszyn. Mama ei a murit un an mai târziu; tatăl ei recăsătorit a refuzat să-și vadă fiica.[11] După izbucnirea Revoltei din Noiembrie împotriva Imperiului Rus, a fost una dintre zecile de femei care s-au alăturat Revoltei și cea mai faimoasă dintre ele.[11]
Un document de pe 25 Martie conține declarația ei în care spune că s-a alăturat Revoltei din propie inițiativă și că a sperat toată viața că un astfel de moment se va ivi.[11] Și-a tăiat părul, și-a pregătit o uniformă și a organizat și echipat un grup de voluntari, vorbind cu pasiune în fața unei mulțimi pe 29 martie.[11] Unitatea ei era compusă din arpoximativ 280 de pedeștri, 60 de trupe de cavalerie și câteva sute de țărani cu coase de război.[13]
În aprilie 1831 se spune că a ocupat orașul Zarasai, cu toate că istoricii nu știu cu certitudine dacă acest eveniment a avut loc.[11] Pe 30 aprilie și-a unit forțele cu unitatea condusă de Karol Załuski.[11] Pe 4 mai a luptat în bătălia de la Prastavoniai. Pe 5 mai, a fost martoră la pătrunderea Generalului Dezydery Chłapowski în zonă cu o forță mare, preluând comanda unităților luptând în fostul Mare Ducat.[11]
După ce polonezii au fost înfrânți de către ruși laŠiauliai, Generalul Chłapowski a decis să treacă granița înPrusia.[11] Plater l-a criticat pentru această decizie, a refuzat să urmeze ordinele și a continuat lupta. Totuși, la scurt timp de la separare, s-a îmbolnavit grav. Nu s-a vindecat și a murit într-un conac al familiei Abłamowicz în Justinavas pe 23 decembrie 1831.[11] A fost înmormântată în satul Kapčiamiestis, lângă Lazdijai.[14] După înăbușirea Revoltei, moșia i-a fost confiscată de către autoritățile ruse.[14]
^abHeart of Europe. Oxford University Press. pp. 248–249. ISBN 978-0-19-164713-0. Retrieved 6 September 2012.
^abcdefghijklmnStefan Kieniewicz,Emilia Plater, Polski Słownik Biograficzny, Tom XXVII, Zakład Narodowy Imenia Ossolińskich I Wydawnictwo Polskieh Akademii Nauk, 1983, p.652
^abStefan Kieniewicz,Emilia Plater, Polski Słownik Biograficzny, Tom XXVII, Zakład Narodowy Imenia Ossolińskich I Wydawnictwo Polskieh Akademii Nauk, 1983, p.653
