Edvard Munch -Autoportret cu țigaretă (1895) - Galeria Națională, Oslo
Edvard Munch (/mʉŋk/, n.,Ådalsbruk,Hedmark,Norvegia – d.,Ekely(d),Comuna Oslo(d),Norvegia) a fost un pictor norvegian, unul dintre pionierii artei moderne, considerat precursor alexpresionismului, mai cu seamă un reprezentant al tradiției artistice europene decât a celei norvegiene. A fost prin natura sa un solitar, dar, paradoxal, l-au interesat foarte mult relațiile interumane, care vor reprezenta esența creației sale.
Edvard Munch se naște la12 decembrie1863 laLøten, în județul norvegianHedmark.[16] Își pierde ambii părinți, dora și fratele.[17] În1881 intră la Școala Regală de Desen dinChristiania (astăziOslo) și se formează sub îndrumarea sculptoruluiJulius Middelthun. În1882 frecventează atelierul luiChristian Krohg și cursurile în aer liber conduse deFritz Thaulow.Thaulow, apreciind talentul lui Munch, se hotărăște să-i finanțeze o călătorie laAnvers șiParis. Pleacă în1885 laParis, unde rămâne timp de patru săptămâni, și ia contact cu cercurile artistice pariziene, fiind uimit de pictoriiimpresioniști. În1889 organizează laChristiania prima sa expoziție personală iar în1892 participă la expoziția Asociației Artiștilor Berlinezi. În Berlin, realizează primele gravuri și litografii. În timpul următoarei călătorii laParis (1896) își expune lucrările la Salonul Artiștilor Independenți și la galeria Bing. Munch se îndepărtează de limbajul artistic impresionist, fiind mai interesat de valorile decorative și de expresivitatea liniilor. În cadrul expozițieiSecesiunii dinBerlin (1902) expune 22 tablouri din ciclulFrize de viață. LaBerlin, face primii pași în domeniul graficii și execută în specialacvaforte și litografii. În toamna anului1908 se internează într-o clinică dinCopenhaga din cauza unei accentuate depresiuni afective. În1910 începe lucrările de decorare a Universității dinChristiania. Timp de șapte ani pictează 11 pânze monumentale care ilustrează forțele eterne, dătătoare de viață: Soarele Istoria,Alma Mater (Universitatea, simbolul Științei). Între timp, - după1933 - în Germania, autoritățile naziste îi consideră operele drept "degenerate" și sunt retrase din muzeele germane. În perioada de ocupație aNorvegiei, Munch trăiește retras pe moșia sa Ekely din Oslo, unde moare la23 ianuarie1944, la o lună după ce împlinise 80 de ani.
Educația artistică a lui Munch înNorvegia se desfășurase în spiritul tradiției naturaliste. Mai târziu, intrând în contact cu arta europeană și mai ales cu cea franceză și germană, artistul își elaborează propriul stil distinct. Atât picturile sale cât și lucrările grafice se evidențiază printr-un îndrăzneț caracter inovator în sfera mijloacelor de realizare a operelor și printr-o expresivitate abstractă a formelor.
Pictând tabloulȚipătul, Edvard Munch pătrunde în lumea fricii și a singurătății. În prim plan țipă un om, al cărui trup contorsionat convulsiv și gestul mâinilor care cuprind capul trădează o spaimă nemăsurată. Chipul gălbui se armonizează cu craniul cadaveric. Culorile mediului simbolizează starea psihică a personajului, albastrul întunecat reține glasul sfâșietor și-l reflectă cu ecou într-un golf larg, până sub cerul strălucitor , de un roșu sângeriu. În afara tabloului reprodus aici, de altfel cel mai cunoscut și care se găsea în Galeria Națională dinOslo, de unde a fost furat,[18] mai există alte cincizeci versiuni diferite aleȚipătului. Originalul furat a fost găsit în 2006.A patra versiune a tabloului este pictura care a fost licitată la cel mai ridicat preț din lume, fiind adjudecată la 119.922.500$ în cadrul unei licitații organizate la 2 mai 2012).[19]
În multe din tablourile sale se oglindește atitudinea ambivalentă a lui Munch față de femei. Le privește pe rând fie ca fecioare nepătate și întruchipare a iubirii (Dimineața1884,Înger în negru1884,Pubertatea1894), fie ca simbol al păcatului și instrument al satanei (Vampirul1893,A doua zi1895). Din acest punct de vedere,Madonna reprezintă o sinteză perfectă a perverselor lui obsesii mistice și erotice. Prezentându-șiMadonna la Salonul Artiștilor Independenți dinParis în anul1896, Munch îi dă titlulFemeie îndrăgostită, dovedind faptul că în ochii săi religia și senzualitatea sunt strâns legate una de cealaltă. În viziunea lui Munch, femeia iubită se confundă cu Madonna suferinței. Femeia cu sânii dezgoliți și părul despletit, cu capul lăsat pe spate este în culmea extazului iubirii.
Edvard Munch -Dansul vieții (1899-1900) - Muzeul Național, Oslo
Dansul vieții, cel mai mare tablou din ciclulFrizele de viață, ilustrează amintirile, dorințele, dezamăgirile și experiențele artistului. Munch transformă o distracție plăcută, cum este dansul, într-un balet al nălucilor.
Măiestria cu care Munch a reușit să dezvăluie secretele ascunse ale temelor abordate va fi un exemplu pe care îl vor urma mulți alți artiști. Ecourile surselor sale de inspirație sunt vizibile nu numai în lucrărileexpresioniștilor germani, ci și în creația a doi pictori austrieci,Oskar Kokoschka șiEgon Schiele. Pictura lui Munch este studiată de asemenea cu atenție deLucian Freud, care a continuat la începutul activității sale artistice tradiția germană a neorealismului (Neue Sachlichkeit). La fel ca Munch,Lucian Freud, servindu-se de liniaritatea desenului, reușește să reproducă pe pânză propriile sale stări de spirit.
.jpg)
.svg)
_(47428133591).jpg)
%2c_oil_on_canvas%2c_97_x_162_cm%2c_Mus%25C3%25A9e_du_Petit_Palais%2c_Geneva.jpg)
.jpg)
_(32480723757).jpg)
_-_Camille_Pissarro.jpg)
_-_A_Centennial_of_Independence_-_Google_Art_Project.jpg)
_Holzhauer_im_Wald_(Drei_Holzhauer_auf_Baum)_vor_Mai_1927%2c_%25C3%2596l-Leinwand%2c_115_x_186_cm%2c_unten_rechts_signiert.jpg)
%2c_cast_stone%2c_plaster%2c_176_x_138_x_70_cm_(69.2_x_54.5_x_27.5_in)%2c_Armory_Show_postcard.jpg)
.jpg)
