Diureticele sunt substanțe care stimulează procesul de formare aurinei. Aceste medicamente acționează la nivelulrinichiului. Medicamentele din acestă grupă sunt folosite pentru eliminarea excesului deapă șisare în stărileedematoase prin eliminarea unei urine abundente, bogate însare. Mecanismele de acțiune ale diureticelor se bazează pe influențarea schimburilor ionice de la nivelulmembranei glomerulare și tubulare.
Se pot clasifica in funcție de mai multe criterii:
Acționează la nivelul segmentului ascendent al ansei lui Henle inhibând reabsorbția deNa+,K+,Cl-. Au un efect diuretic foarte intens crescând foarte mult eliminarea desare șiapă. Aceste diuretice sunt folosite cel mai frecvent ca tratament de urgență înedem pulmonar acut șicriza hipertensivă (pe caleintravenosă) sau catratament cronic îninsuficiența cardiacă,edeme.
Exemple:Furosemidă,Acid etacrinic,Bumetanid,Torsemid
Acționează la nivelul tubului contort distal împiedicând reabsorbția deNa+ șiCl- cu o creștere consecutivă a eliminării urinare deK+. Efectul diuretic al tiazidelor este mai puțin intens decât cel al diureticelor de ansă. Se administrează ca tratament cronic al insuficienței cardiace, hipertensiunii arteriale, edemelor cardiace, renale sauhepatice.
Exemple:Hidroclorotiazidă,Butizida,Metolazona
Acționează prin blocarea receptorilor pentrualdosteron(Spironolactona), sau caantagoniști aialdosteronului(Triamteren și amilorid) ca urmare, scade reabsorbția tubulară deNa+ și scad eliminarea urinară deK+. Sunt indicate în stările dehiperaldosteronism.
Exemple:Spironolactonă,Amilorid,Triamteren
Scade formarea de acid carbonic, iar apoi scade disponibilul deioni dehidrogen pentru schimburileNa+/H+ la nivelultubului proximal.
Exemplu:Acetazolamidă
Substanțe care filtrează glomerular, rămân înurină și rețin echivalentul osmotic deapă. Provoacă eliminarea unei cantități mari de apă. Sarea eliminată este ușor crescută față de o eliminare normală. Acționează la nivelul Tubului Proximal si Ramura descendenta a Ansei Henle.
Exemplu :Manitol,Uree,Izosorbid
- Diuretice care elimină potasiu
- Puternic:tiazide
- Mediu: diuretice de ansă, inhibitorii anhidrazei carbonice
- Diuretice care rețin potasiu
- antialdosteronice competitive și de efect
- Eficacitate mare: diuretice de ansă -furosemidă
- Eficacitate medie: tiazide
- Eficacitate slabă: Inhibitorii anhidrazei carbonice, Antagoniștii aldosteronului
- Durata scurtă(<6h): Diuretice de ansă (2-6h)
- Durată medie (6-24h):
- Tiazide: hidroclorotiazida, ciclopentiazida, butizida (8-12h)
- Antagonisti de efect ai aldosteronului: triamteren (6-10h), amilorid (24h)
- Tiazide : ciclotiazida (24-36h)
- Sulfonamide heterociclice : clortalidon, clopamid, indapamid (24-36h)
- Antagoniștii competitivi ai aldosteronului : spironolactona
- Reactiile adeverse pot fi de tipul: efecte secundare, efecte toxice, efecte alergice, dependenta de diuretice, efect rebound.
- Efecte secundare : dezechilibre electrolitice si acido-bazice si dezechilibre metabolice.
- Efecte toxice : asupra maduvei hematoformatoare (cu leucopenie si trombopenie); renale si digestive
- Efecte alergice : eruptii cutanate (la sulfamide)
- Dependenta de diretice : la femeile de varsta mijlocie edemelor, cu edeme in ortostatism, dupa oprirea tratamentului cu diuretice de ansa, se inregistreaza agravarea edemelor; in aceste cazuri se evita diureticele foarte active si se instituie dieta hiposodata.
- Efecte rebound : retentie hidrosalina si edeme la intreruperea brusca a administrarii unui timp indelungat.
- Ion Fulga și colab.,Farmacologie, Editura Medicală București, 2004
- Valentin Stroescu,Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editura Medicală București, 1999