Însemantică și înpragmatică, termenuldiminutiv (cf.frdiminutif,lademinutivus <deminutus „micșorat” <deminuere „a micșora”) denumește uncuvânt format de la alt cuvânt, primul exprimând, în principiu, în funcție de natura cuvântului bază, dimensiunile, gradul sau intensitatea mai reduse a ceea ce exprimă acesta. Caadjectiv, termenul califică procedeul prin care se formează un diminutiv. Contrarul unui asemenea cuvânt, respectiv procedeu este desemnat cu termenul „augmentativ”[1][2][3][4][5].
Diminutivul rămâne aceeașiparte de vorbire ca și cuvântul bază[1]. Părțile de vorbire în care se formează diminutive și ponderea lor în acestea depinde delimba dată. De exemplu, înlimba română se formează de lasubstantive, adjective și, foarte rar, de laadverbe șipronume[1], dar în limbi precumBCMS[6][7],maghiara[8] sau, în mai mică măsură,franceza[9], se formează și de laverbe. De asemenea, unele limbi sunt mai bogate în diminutive decât altele, de pildă româna și altelimbi romanice decât franceza[1][10].
Frecvența diminutivelor depinde și devarietatea de limbă. Ele sunt mai frecvente înregistrele popular și familiar, sau în limbajul adulților folosit cu copiii mici, decât în alte varietăți[1][11].
Diminutivele se formează în general prinderivare, în primul rând cusufixe, a căror cantitate diferă de la o limbă la alta. Unele sufixe formează diminutive în mai multe părți de vorbire. Pe de altă parte, unele cuvinte se pot diminutiva cu un sufix sau cu altul, iar altele pot primi două sufixe în același timp.
Exemple de substantive care se formează astfel sunt (sufixele scrise cu litere aldine):
- roguleraș,nepoțel,bucățică,pantofior,codiță,cănuță,mieluț saumielușel (cu două sufixe)[1];
- frmaisonnette „căsuță”,ânon „măgăruș”[5];
- enbooklet „cărticică”,kitty „pisicuță”[3],doggie „cățeluș”[11];
- hukezecske „mânuță”,emberke „omuleț”[12],ládika „lădiță”[13],kutyuska (două sufixe) „cățeluș”[14];
- BCMSnožić „cuțitaș”,prozorčić „ferestruică”,prstenak „ineluș”,crkvica „bisericuță”,klupčica „băncuță”,zvonce „clopoțel”[15].
În cazul adjectivelor, diminutivarea constă în atenuarea caracteristicii exprimate:
- roușurel,frumușică,tărișor,grăsuț[1];
- fraigrelet „acrișor”,pâlot (<pâle „palid”)[5];
- hunagyocska „mărișor”,kicsike „mititel”[14];
- BCMSbjelkast „albicios”,plavičast „albăstriu”,slabačak „slăbuț”[16].
În unele limbi sunt și rare adverbe diminutivate:
- robinișor,repejor[1];
- hulassacskán „încetișor” (sufixul de formare a adverbelor adăugat după cel diminutiv)[17].
Și mai rare sunt pronumele diminutivate:
- romătăluță[1];
- humagácska „dumneata” (adresat fetelor tinere)[18].
În unele limbi sunt și verbe diminutive, care atenuează intensitatea acțiunii exprimate de verbul bază[19].
În BCMS sunt relativ multe sufixe care diminutivează verbe, ex.zviždukati „a fluiera ușor”[19],šepesati „a șchiopăta puțin”,vozikati „a conduce (mașina) de plăcere”,pajkiti „a face nani”,treskati „a tremura ușor”,šušketati „a șopoti”,pjevuckati „a fredona”[20].
În maghiară există de asemenea mai multe asemenea sufixe, ex.olvasgat „citește distrat, superficial”,ugrándozik „face mici sărituri”,sírdogál „plânge încetișor”,zöngicsél „fredonează”[8][21].
Și în franceză sunt sufixe diminutive verbale:sautiller „a se deplasa cu mici sărituri”,chantonner „a fredona”,toussoter „a tuși ușor”,mâchouiller „a mesteca ușor”[9].
Prefixarea este un procedeu mai puțin frecvent. În BCMS, un asemenea prefix estepo-, aplicat verbelor, ex.popjevati „a cânta puțin”,poigrati se „a se juca puțin”[19].
Există și elemente decompunere diminutive. Astfel este elementul prim de compuneremini-, folosit în mai multe limbi:
- rominifustă[22];
- frminijupe „minifustă”[23];
- enmini-vac „aspirator miniatural”[3];
- huminiszoknya „minifustă”[24];
- BCMSminibus „microbuz”[25].
În limbajultehnico-științific se folosesc de asemenea unele elemente prime de compunere diminutive, de exempluhipo- șimicro-, în mai multe limbi:
- rohipotensiune[26],microbuz[27];
- frhypotension „hipotensiune”,microonde „microundă”[23];
- enhypothermia „hipotermie”[28],microorganism „microorganism”[29];
- huhipofunkció „hipofuncție” (funcționare insuficientă a unuiorgan)[30],mikrohullám „microundă”[31];
- BCMSmikroorganizam „microorganism”[32].
În starea la un moment dat (sincronică) a limbii, majoritatea diminutivelor din limbajul curent sunt șihipocoristice în anumitecontexte, adică exprimă, pe lângă micime sau atenuare, și afecțiune, alintare, duioșie, simpatie față de ceea ce desemnează[1][3][4][5]. Exemple:
- rofetiță,copilaș[33];
- frsœurette „surioară”[34],frérot „frățior”[35];
- enkitty „pisicuță”[3],doggie „cățeluș”[11];
- hulovacska „căluț”,arcocska „fețișoară”[14];
- BCMSmačkica „pisicuță”,seoce „sătuc”[15].
Pe de altă parte, unele diminutive se folosesc ca hipocoristice fără să implice micimeadenotatului, de pildă, dintre cele precedente,frsœurette,frérot,enkitty,doggie,hulovacska pentru ființe adulte. Fenomenul este pregnant în cazulprenumelor folosite și pentru adulți:
- roCocuța,Ionică[1];
- frJeannette (<Jeanne),Louison (<Louise)[34];
- enBillie (<William)[3];
- huDorka (<Dóra),Samu (<Sámuel)[13];
- BCMSJelica (<Jelena),Ivica (<Ivan)[36].
Alteori, diminutivele se folosesc în modironic, depreciativ, disprețuitor saupeiorativ:
- roprofesoraș,revistuță,cărțulie,mititelul[1];
- framourette „relație amoroasă superficială”[10],laideron (substantiv) „(tânără) urâtă”[34];
- huvaksi „chior” (cu sensurile „care nu vede bine”, „care nu luminează bine”)[13];
- BCMSčinovničić „funcționăraș”,direktorčić „directoraș”[15].
În afara folosirilor de mai sus, unele diminutive sunt folosite, în anumite contexte, în mod neutru, de exemplu prenume care se dau oficial și în formă diminutivată[37].
Unele cuvintestandard au variante diminutivate folosite numai în varietăți de limbă nestandard. Unele au fost mai întâi folosite în limbajul adulților cu copiii mici, apoi au intrat și în registrul de limbă familiar folosit între adulți, sau au fost formate de la bun început între adulți. Și aceste cuvinte pot fi folosite fără sens diminutiv. Exemple:
- endoggie vs.dog „câine”[11];
- hu formate prin trunchiere și sufixare:csoki vs.csokoládé „ciocolată”,pulcsi vs.pulóver „pulover”[12],köszi „mersi” vs.köszönöm „mulțumesc”[14].
Pierderea sensului diminutiv este și un fenomendiacronic, adică se manifestă și în cursul istoriei limbii, când cuvinte formate prin derivare cu sufixe diminutive pierd parțial sau total sensul cuvântului bază, deși acesta se păstrează, sau când cuvântul bază iese parțial sau total din uz, fiind înlocuit de cuvântul format de la el. Astfel s-au format substantive ca:
- roalbăstriță,lăcrămioară,bunică[1];
- frbracelet „brățară” (<bras „braț”),manchot „ciung” (< franceza vechemanc „infirm”)[38];
- humozi „cinema” (<mozgóképszínház „cinematograf”),bugyi „chiloți” (<bugyogó)[39].
- ^abcdefghijklmBidu-Vrănceanu 1997, p. 170.
- ^Constantinescu-Dobridor 1998, articoluldiminutiv.
- ^abcdefBussmann 1998, p. 315.
- ^abCrystal 2008, p. 145.
- ^abcdDubois 2002, p. 148.
- ^Bosniacă,croată,muntenegreană șisârbă.
- ^Barić 1997, p. 225 (gramatică croată).
- ^abSzende și Kassai 2007, p. 337.
- ^abGrevisse și Goosse 2007, p. 180.
- ^abGrevisse și Goosse 2007, p. 171–172.
- ^abcdCrystal 2008, p. 316.
- ^abSzende și Kassai 2007, p. 359–360.
- ^abcCs. Nagy 2007, p. 312–313.
- ^abcdRounds 2001, p. 231–233.
- ^abcBarić 1997, p. 326–328.
- ^Barić 1997, p. 361.
- ^ÉrtSz, articolullassacskán.
- ^ÉrtSz, articolulmagácska.
- ^abcBarić 1997, p. 224.
- ^Barić 1997, p. 375.
- ^În maghiară, forma de bază a verbelor, cea care se dă îndicționare, este cea deindicativprezent,persoana a III-asingular.
- ^DEX, articolulminifustă.
- ^abGrevisse și Goosse 2007, p. 200–201.
- ^Zaicz 2008, articolulmini.
- ^HJP, articolulmini-.
- ^DEX, articolulhipotensiune.
- ^DEX, articolulmicrobus.
- ^OLD, articolulhypo-.
- ^OLD, articolulmicro-.
- ^Tótfalusi 2008, articolulhipofunkció.
- ^Tótfalusi 2008, articolulmikrohullám.
- ^Barić 1997, p. 353.
- ^Bidu-Vrănceanu 1997, p. 238.
- ^abcGrevisse și Goosse 2007, p. 165.
- ^Dubois 2002, p. 236.
- ^Barić 1997, p. 329.
- ^ÎnUngaria, de pildă, există olistă a prenumelor (accesată la 26 august 2020) care pot fi înscrise în registrele stării civile, aprobate de Institutul de lingvistică alAcademiei. Aceasta cuprinde și variante diminutivate ale unor prenume, de exempluMarika pe lângăMária.
- ^TLFi, articolelebracelet șimanchot.
- ^Gerstner 2006, p. 328.
- Constantinescu-Dobridor, Gheorghe,Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998; online:Dexonline (DTL) (accesat la 26 august 2020)
- hu Cs. Nagy, Lajos, A szóalkotás módjai (Modalitățile formării de cuvinte), A. Jászó, Anna (coord.),A magyar nyelv könyve (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007,ISBN 978-963-8144-19-5, p. 293–319 (accesat la 26 august 2020)
- hu Gerstner, Károly, 16. fejezet – A magyar nyelv szókészlete (Capitolul 16 – Lexicul limbii maghiare), Kiefer, Ferenc (coord.),Magyar nyelv (Limba maghiară), Budapesta, Akadémiai Kiadó, 2006,ISBN 963-05-8324-0; online:A magyar nyelv.Digitális Tankönyvtár, PDF de descărcat, p. 306–334 (accesat la 26 august 2020)
- fr Grevisse, Maurice și Goosse, André,Le Bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007,ISBN 978-2-8011-1404-9
- hu Tótfalusi, István,Idegenszó-tár. Idegen szavak értelmező és etimológiai szótára (Dicționar explicativ și etimologic de cuvinte străine), ediția a III-a, Budapesta, Tinta, 2008; online:Idegenszó-tár. Digitális tankönyvtár (accesat la 26 august 2020)
