| Deva | |||
| Déva Diemrich | |||
| — municipiu șireședință de județ[*] — | |||
| |||
  Deva Deva (România) | |||
| Coordonate:45°52′N 22°54′E ({{PAGENAME}}) / 45.867°N 22.900°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Hunedoara | ||
| SIRUTA | 86687 | ||
| Atestare | 1269 | ||
| Reședință | Deva[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - Primar | Lucian-Ioan Rus[*][1] (PSD,) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 34 km² | ||
| Altitudine | 187 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 53.113 locuitori | ||
| - Densitate | 1.700 loc./km² | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | 330xxx | ||
| Prefix telefonic | +40 x54 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Arras |  Franța | ||
| - Cherbourg-Octeville | Franța | ||
| - Szigetvár |  Ungaria | ||
| - Yancheng |  China | ||
| ¹după Octavian Floca,Hunedoara. Ghid al Județului, Deva, 1969, p. 50. | |||
| Prezență online | |||
site web oficial GeoNames Facebook Places | |||
 | |||
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |||
Modificădate / text  | |||
Deva (înmaghiarăDéva, îngermanăDiemrich) estemunicipiul de reședință aljudețului Hunedoara,Transilvania,România, format din localitățile componente Deva (reședința) șiSântuhalm, și din sateleArchia,Bârcea Mică șiCristur.[2]
Deva se situează în partea centrală ajudețului Hunedoara, la 45° 52' latitudine nordică și 22° 54' longitudine estică,[3] la o altitudine de 187 m față de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu alMureșului.[4]
Orașul se învecinează cuMunții Poiana Ruscă șiMunții Zarandului în vest, cuMunții Apuseni în nord, cu MăguraUroiului în est. Spre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtareMunții Parâng șiMunții Retezat.
Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale Munților Poiana Ruscă (înalțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul ca într-un semicerc, ferindu-l de excese climatice.[5]
Vârful Piatra Cozia (din satul Cozia) are altitudinea de 686 metri.
Componența etnică a municipiului Deva
Români (74,28%)
Maghiari (5,33%)
Alte etnii (0,97%)
Necunoscută (19,42%)
Componența confesională a municipiului Deva
Ortodocși (65,93%)
Romano-catolici (5,49%)
Penticostali (2,35%)
Reformați (1,78%)
Baptiști (1,06%)
Alte religii (2,62%)
Necunoscută (20,77%)
Conformrecensământului efectuat în 2021, populația municipiului Deva se ridică la 53.113 locuitori, în scădere față derecensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 61.123 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor suntromâni (74,28%), cu o minoritate demaghiari (5,33%), iar pentru 19,42% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodocși (65,93%), cu minorități deromano-catolici (5,49%),penticostali (2,35%),reformați (1,78%) șibaptiști (1,06%), iar pentru 20,77% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]
La recensământul din 1910 Deva avea 8654 locuitori, din care 5827 vorbeau maghiara ca limbă maternă, 2417 româna și 276 germana. După religie, 3393 erau romano-catolici, 2551 ortodocși, 1292 reformați, 791 evrei, 314 greco-catolici și 242 luterani.[9]
 | Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc laPhabricator și lawiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
ToponimulDeva provine din cuvântul slavdeva, care înseamnă „fecioară”.[10]
Prima atestare documentară a cetății Deva datează din anul1269, fiind menținoată prin cuvintelelatinecastro Dewa.[11] Pe hărțile medievale ea apare fie sub numele deDeva sauDewan.
Așezat la o altitudine relativ joasă, într-o depresiune, orașul Deva beneficiază de cea mai temperată climă din întreg Ardealul, fiind ferit de curenți. Aerul vine dinspre vest și nord-vest. De-a lungul culoarului Mureșului se simt influențe submediteraneene, iar masele de aer atlantic incărcate cu umezeală nu afectează orașul, fiind protejat de Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscă. Verile nu sunt excesiv de călduroase, iar iernile sunt blânde, lipsite de geruri puternice.[12][13]
Pe dealul cetății din Deva au fost găsite urme de locuire din epoca neolitică.
Cetatea Deva a fost construită în timpul regeluiBéla al IV-lea al Ungariei la mijlocul secolului al XIII-lea. La sfârșitul secolului al XIII-lea cetatea devine reședința voievozilorRoland Borșa șiLadislau I Kán, de unde aceștia își exercitau autoritatea asupra voievodatului Transilvaniei. Alegerea cetății drept reședință voievodală dovedește că aceasta era puternică și dispunea de construcții suficiente pentru a satisface pretențiile curții. După1315 cetatea reintră în stăpânirea autorității regale, sub regeleCarol Robert de Anjou. Castelanii cetății Deva au fost în secolul al XIV-lea și comiți ai comitatului Hunedoara.
În anul1871 a fost înființat Liceul Real din Deva, în prezentColegiul Național „Decebal” din Deva.
Până în1920 orașul a fost reședințacomitatului Hunedoara, apoi ajudețului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicțiaCurții de Apel Cluj, până la desființareacurților de apel în anul1952. Din1992 se află sub jurisdicția Curții de Apel Alba Iulia.
Între1952-1968 a fost reședințaRegiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni aleRomâniei comuniste.
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara — Deva este o instituție cu profil enciclopedic pusă în slujba comunității județene și care permite accesul nelimitat și gratuit la colecții, baze de date și la alte surse proprii de informații.
Asociația Culturală "Casina Națională" din Deva. A fost înființată în anul 1842. Are ca scop promovarea culturii din orașul Deva, dar și din județul Hunedoara.
Teatrul de Artă Deva, renovat în 2009, este un alt reper al culturii devene, pe scena acestuia fiind prezentate celebre piese de teatru, cum ar fi "Oscar și tanti Roz", regia artistică Mihai Panaitescu, " Frida " regia artistică MC Ranin sau "Arta adulterului " regia artistică Marius Oltean iar în 2017 organizator al Festivalului Internațional de operă "Hunedoara lirică" cu ajutorul Consiliului Județean Hunedoara. De regie tehnica ocupându-se mulți ani Moraru Eugen.
În anul2002 trăiau în Deva 5.975 maghiari, reprezentând 8,6% din totalul populației orașului. În Deva funcționează Grupul ȘcolarTeglas Gabor șiLiceul Catolic, instituții cu limba de predare maghiară. În oraș funcționează editura Corvin.
La Deva a fost înființată în decembrie 1992 Asociația Franța-Deva (FraDev), de schimburi culturale cu Franța și cu țările francofone.
Municipiul Deva este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul,Lucian-Ioan Rus[*], de laPartidul Social Democrat, este în funcție din. Începând cualegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 3 | ||||||||
| Partidul Oamenilor Tineri | 2 | ||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 | ||||||||
| Alianța Dreapta Unită | 2 | ||||||||
| Forța Dreptei | 1 | ||||||||
.jpg)
RuineleCetății Deva, de peDealul Cetății, au fost și rămân un obiectiv turistic important. În ultimii ani a fost conceput un program de amenajare a cetății, proiect foarte controversat, pentru a o pune în valoare și a o face accesibilă tuturor vârstelor: instalarea unui telescaun și amenajarea unei terase în incinta fortificației (idee abandonată ulterior la insistențele reprezentanțilorMuzeului Deva). Odată ajuns sus lângă ruinele cetății, ni se dezvăluie panorama orașului și a împrejurimilor. Se vorbește despre existența unui tunel subteran care unea Cetatea Devei deCastelul de la Hunedoara.
La poalele dealului se întinde „Parcul Cetății”. La intrarea dinspre sud a parcului se află casa luiDr. Petru Groza („casa fără acoperiș” cum îi spun locuitorii vârstnici), care se preconizează a fi transformată în muzeu memorial. În centrul parcului rezistă de decenii chioșcul orchestrei, aflat în paragină.
În nord-vestul parcului, la marginea dinspre dealul cetății, se aflăcastelulMagna Curia, construit în secolul XVI. Inițial castelul a fost conceput în stilulRenașterii, dar restaurările ulterioare (din timpul luiGabriel Bethlen, în anul 1621, precum și cele din prima jumătate a secolului XVIII) i-au adăugat și elemente de artăbarocă. În prezent complexul arhitectonicMagna Curia adăposteșteMuzeul Județean Deva (secțiile de istorie și științe naturale).
La marginea de est a parcului se aflăColegiul Național Sportiv „Cetate” din Deva, renumit pentru generațiile de gimnaste precum:Nadia Comăneci (sub îndrumarea antrenoruluiBela Karolyi),Ecaterina Szabo (antrenoriOctavian Belu șiMariana Bitang),Daniela Silivaș ș.a. Olimpicele au fiecare câte o statuie-bust. După sala de sport se ascunde „Stadionul Cetate”, unde evoluează echipa de fotbal „Mureșul Deva”, terenul de antrenamente, terenuri de tenis de câmp și ComplexulAqualand (țara apei). Proiectul de amenajare a cetății a fost în final realizat cu plecarea cabinei din acest punct: parcarea stadionului.
De-a lungul străzii pietonale a orașului și pe străzile adiacente, încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Județean,Colegiul Național „Decebal" Deva, renovat în 2004,Teatrul de Artă Dramatică, fostul sediu al Băncii Naționale, Primăria,Biserica Reformată, restaurantul Casina (fostul Bachus și mai apoi cazarmă militară), Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” și Școala Generală „Regina Maria”.
Mănăstirea Franciscană se află într-un cartier învecinat cu parcul orașului.
În Deva există o statuie a împăratului Traian, precum și mai multe statui ale lui Decebal. Casa de Cultură poartă numele interpretuluiDrăgan Muntean. Un alt obiectiv memorial este Cimitirul Eroilor Sovietici, situat pe strada Călugăreni, strada care urcă din spatele Casei de Cultură. Pe bulevardul Decebal funcționează o galerie de artă.
Foarte recent a fost construit un sens giratoriu care concurează cu cel din orașulAlba Iulia. Această lucrare este vizavi de Piața Arras sau "La Place Arras", simbolul înfrățirii Devei cu orașulArras dinFranța. Piața Arras este înfrumusețată cu un grup statuar al gimnastelor devene, iar acum este pusă în valoare de noul sens giratoriu.[15]
Arras (Franța) — în onoarea acestei înfrățiri una din piețele Devei poartă numele de „Piața Arras” Cherbourg-Octeville (Franța)
Szigetvár (Ungaria)
Yancheng (China).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
%2c_D%25C3%25A9va.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Deva, localitate de reședință a județului Hunedoara, situată în stînga Mureșului, la poalele ultimelor ramificații dinspre nord ale munților Poiana Ruscăi, la înălțimea de 187 m deasupra mării, deși este o localitate relativ mică, numărând 34982 (1968), este totuși un oraș pitoresc, important centru administrativ și cultural — animată așezare pe cursul de mijloc al Mureșului.
Argumente de ordin lingvistic dovedesc că Deva își are originea într-un nume slav-sudic (Deva - fecioară).
sub castro Dewa contra Cumanorum exercitur viriliter dimicavitMentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
|title= (ajutor)|title= (ajutor)Subdiviziunile administrative alejudețului Hunedoara | ||
|---|---|---|
| Reședința | Deva(61.123 loc.) | |
| Municipii | ||
| Orașe | ||
| Comune | Baia de Criș · Balșa · Bănița · Baru · Băcia · Băița · Bătrâna · Beriu · Blăjeni · Boșorod · Brănișca · Bretea Română · Buceș · Bucureșci · Bulzeștii de Sus · Bunila · Burjuc · Cerbăl · Certeju de Sus · Cârjiți · Crișcior · Densuș · Dobra · General Berthelot · Ghelari · Gurasada · Hărău · Ilia · Lăpugiu de Jos · Lelese · Lunca Cernii de Jos · Luncoiu de Jos · Mărtinești · Orăștioara de Sus · Pestișu Mic · Pui · Rapoltu Mare · Răchitova · Ribița · Râu de Mori · Romos · Sarmizegetusa · Sălașu de Sus · Sântămăria-Orlea · Șoimuș · Teliucu Inferior · Tomești · Toplița · Totești · Turdaș · Vața de Jos · Vălișoara · Vețel · Vorța · Zam | |
| Sate | ||
Reședințelejudețelor României | ||
|---|---|---|
Alba Iulia •Alexandria •Arad •Bacău •Baia Mare •Bistrița •Botoșani •Brașov •Brăila •București •Buzău •Călărași •Cluj-Napoca •Constanța •Craiova •Deva •Drobeta-Turnu Severin •Focșani •Galați •Giurgiu •Iași •Miercurea Ciuc •Oradea •Piatra Neamț •Pitești •Ploiești •Râmnicu Vâlcea •Reșița •Satu Mare •Sfântu Gheorghe •Sibiu •Slatina •Slobozia •Suceava •Târgoviște •Târgu Jiu •Târgu Mureș •Timișoara •Tulcea •Vaslui •Zalău |  | |
Orașele cu mai mult de 50 000 de locuitori conform recensământului din anul 2011 | ||
| Peste 1 000 000 de locuitori | București (1.883.425 loc.) |  |
| Peste 300 000 de locuitori | Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timișoara (319.279 loc.) | |
| Peste 200 000 de locuitori | ||
| Peste 100 000 de locuitori | ||
| Peste 75 000 de locuitori | Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamț (85.055 loc.) · Târgu Jiu (82.504 loc.) · Târgoviște (79.610 loc.) · Focșani (79.315 loc.) · Bistrița (75.076 loc.) | |
| Peste 50 000 de locuitori | Tulcea (73.707 loc.) · Reșița (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călărași (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) · Giurgiu (61.353 loc.) · Deva (61.123 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50.713 loc.) | |
Localități traversate deDN7 | ||
|---|---|---|
| Terminus | București (Șoseaua Chitilei) |  |
| Județul Ilfov | ||
| Județul Dâmbovița | ||
| Județul Argeș | ||
| Județul Vâlcea | ||
| Județul Sibiu | ||
| Județul Alba | ||
| Județul Hunedoara | ||
| Județul Arad | ||
