Defileul Mureșului
| ||
 Imagine din sit | ||
  Localizarea sitului pe harta țării Informații generale | ||
| Poziția | .png) Județul Arad Județul Hunedoara Județul Timiș România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Lipova | |
| Coordonate | 46°01′38″N 22°13′08″E () / 46.02722°N 22.21889°E46.02722; 22.21889[1] | |
| Suprafață | 34.202,8 ha | |
| Bioregiune | Continentală | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod Natura 2000 | ROSCI0064 | |
Modificădate / text  | ||
Defileul Mureșului este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI) dinRomânia, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei de protecție. Aceasta se întinde în vestul țării, pe teritoriile județelorArad,Hunedoara șiTimiș[3].
Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică a județului Arad (pe teritoriile administrative ale comunelorBata,Bârzava,Birchiș,Petriș,Săvârșin,Ususău șiVărădia de Mureș și pe cel al orașuluiLipova), în cea nord-estică a județului Timiș (comuneleMargina șiOhaba Lungă) și în cea vestică a județului Hunedoara, pe teritoriile comunelorBurjuc,Dobra,Gurasada șiZam. Situl este străbătut de drumul național DN7, care leagă municipiulPitești deArad[4].
Instituirea regimului de arie naturală protejată pentrusitul de importanță comunitară „Defileul Mureșului” s-a făcut prinOrdinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5]. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în mai 2022.[2] Aria protejată se întinde pe o suprafață de 34.202,8 hectare și includerezervația naturalăPădurea Pojoga[6].
Zona reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști, pășuni, terenuri arabile, culturi, vii și livezi) încadrată înbioregiunea geografică continentală a câmpiilorBanatului șiCrișurilor (subdiviziuni geomorfologice aleCâmpiei de Vest) și sud-vestuluiMunților Apuseni. Rețeaua hidrografică principală a sitului aparținebazinului hidrografic alrâului Mureș[6].
Situl conservă patruhabitate naturale de interes comunitar (Păduri ilirice de stejar cu carpen,Păduri balcano-panonice de cer și gorun,Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri șiPajiști xerice pe substrat calcaros)[7] și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel despecii cât și la nivel deecosisteme terestre sauacvatice.
La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte (Euphydryas maturna), pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a aDirectivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[8] sau aflate pe lista roșie aIUCN); precum și câteva specii floristice[9].
Mamifere cu specii de:urs brun (Ursus arctos[10],lup (Canis lupus),cerb (Cervus elaphus),căprioară (Capreolus capreolus),râs eurasiatic (Lynx lynx)[11],castor european (Castor fiber),vidră de râu (Lutra lutra)[12], popândău european (Spermophilus citellus), liliacul mediteranean (Rhinolophus euryale),liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum),liliac mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros hipposideros), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi)[9];
Reptile șiamfibieni:șarpele orb (Anguis fragilis),șarpele de alun (Coronella austriaca),șarpele de apă (Natrix tessellata),șarpele lui Esculap (Elaphe longissima longissima),vipera cu corn bănățeană (Vipera ammodytes ammodytes),șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[13], broască râioasă verde (Bufo viridis), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria)[14], broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), brotac verde de copac (Hyla arborea), broască râioasă (Bufo bufo), buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina)[15], broasca de pământ (Pelobates fuscus), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), tritonul de munte (Triturus alpestris),sălămâzdră de uscat (Salamandra salamandra salamandra),broasca-țestoasă europeană de baltă (Emys orbicularis);
Pești:mreană vânătă ( Barbus meridionalis petenyi),dunăriță (Sabanejewia aurata bulgarica),porcușor de nisip (Gobio kessleri kessleri),boarță (Rhodeus sericeus amarus),avat (Aspius aspius),fusar (Zingel streber),sabiță (Pelecus cultratus), zvârlugă (Cobitis taenia),țipar (Misgurnus fossilis)[16].
Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeașiDirectivă CE 92/43 din 21 mai 1992[9]; astfel:gorun (Quercus petraea),fag (Fagus sylvatica),carpen (Carpinus betulus), cer (Quercus ceris), mojdrean (Fraxinus ornus), cireș sălbatic (Cerasus avium), sorb (Sorbus torminalis), unarbust cunoscut sub denumirea populară de „ghimpe” (Ruscus aculeatus) și trifoiașul de baltă (Marsilea quadrifolia)[17], o plantă acvatică plutitoare[16].
Turismul necontrolat, poluarea industrială și menajeră a apei râului Mureș,braconajul,pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, balastierele, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete, bărci cu motor ce produc poluare fonică) și urbanizarea zonei[9].
În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
.jpg)
