| Cuciulata | |
| Kucsuláta, Katscheloden | |
| — sat — | |
 | |
  Cuciulata Cuciulata (România) | |
 Cuciulata Cuciulata (Județul Brașov) | |
| Coordonate:45°56′38″N 25°16′31″E ({{PAGENAME}}) / 45.94389°N 25.27528°E45.94389; 25.27528 | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Brașov |
| Comună | Hoghiz |
| SIRUTA | 41202 |
| Atestare documentară | 1372 |
| Altitudine[2] | 450 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.586 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 507097 |
| Prefix telefonic | +40 x68[1] |
| Prezență online | |
GeoNames | |
 | |
Modificădate / text  | |
Cuciulata (maghiară:Kucsuláta,germană:Katscheloden) este un sat încomuna Hoghiz dinjudețul Brașov,Transilvania,România.
În prima atestare documentară (în anul1372) Cuciulata purta numele deKotzalad[3]. Denumirea este de origine maghiară, vine din antroponimul de origine turcica Kocsola "Chociola" la care s-a adăugat sufixul toponimic maghiar -d (echivalent al românescului -ești)[4]. Alte menționări: în1589 -Kucsalota, în1637Kucstulata, iar în1648Kociulata.
Cuciulata este situată pe malul sudic alOltului, la poalelemunților Perșani, fiind traversată depârâul Lupșa. Drumul Județean 104 trece prin centrul satului iar Drumul Comunal 20 face legatura între Cuciulata șiLupșa.
Descoperirile arheologice indică existența unei așezari umane încă din epoca bronzului. De asemenea s-au descoperit ruinele unei cetăți dacice dinSecolul I î.Hr. în locul numitStogul lui Coțofan, în partea de SE a satului.Prima atestare documentară în limba română a localității Cuciulata datează din16 iulie1372 și reprezintă un hrisov din vremea luiVlaicu Vodă, zis Basarab al II-lea, domnulȚarii Românești.
Din registrul recensământului organizat în Ardeal, la cererea episcopuluigreco-catolicInocențiu Micu-Klein, în anul1733, aflăm că în localitatea românească Cuciulata erau recenzate 92 de familii, adică circa 460 de locuitori. În localitate erau recenzați doi preoți, ambii greco-catolici: Iuon și Platon, ale căror nume de familie nu le cunoaștem. În Cuciulata anului 1733 funcționa o biserică (greco-catolică) și exista o casă parohială. Mai aflăm, din aceeași conscripțiune, faptul că de pe fânețele parohiei se strângeau 9 care de fân. Cuciulata făcea parte din protopiatulVeneția de Jos (Archidiaconatus Venecziensis). Denumirea localității era dată în ortografie maghiară:Kucsuláta, întrucât rezultatele coonscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.[5]
Până în1918 cea mai mare parte a pământului era proprietate agrofilor(denumirea titlului deconte în maghiară). Dintre aceștia sătenii își amintesc de ultima generație, grofii Ieraru, Chiorniță și Bereski. În acest an Cuciulata devine comună înRegatul României iarLupșa trece în administrația noii comune.
În1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se împarte pământ din moșia grofului Bereski, acesta fiind despăgubit. O a doua împroprietărire are loc în1945, de această dată din pământurile statului.
În1968 este desființată comuna Cuciulata și satul trece sub administrația comuneiHoghiz.
În urma cercetărilor arheologice din zona Cuciulății s-au descoperit importante artefacte.
Una din cele mai importante surse de venit a cuciulățenilor este CombinatulLafarge-Romcim care produceciment, folosind piatră decalcar din cariera locală de pe dealul Măgura. De asemenea agricultura și creșterea animalelor sunt o sursă importantă de venit. Pământurile Cuciulății sunt fertile, majoritatea terenului arabil aflându-se în lunca Oltului. Creșterea animalelor este facilitată de numeroasele pășuni din zona deluroasă,Poiana Popii șiDupă Pleașă fiind două din cele mai importante. Apa potabilă este furnizată de pârâul Lupșa. Cuciulata are potențial turistic dar deocamdată activitățile turistice nu sunt promovate de autoritatea locală.
Conform recensământului din2002 satul Cuciulata era locuit de 1335 de persoane. Din aceștia 1074 s-au declaratromâni, 8maghiari, ungerman, iar restul de 252rromi (majoritatea trăind în cătunul Băieși). De asemenea, 1228 suntortodocși, 86penticostali, 2catolici și unevanghelist.
De-a lungul timpului populația satului Cuciulata a evoluat astfel:
| Recensământ | După confesiune | După etnie | |||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Total | Ortodocși | Greco-Catolici | Romano-Catolici | Reformați | Evanghelici | Unitarieni | Evrei | Baptiști | Penticostali | Români | Maghiari | Germani | Evrei | Țigani | Sârbi | Slovaci |
| 1850 | 1155 | 1043 | 76 | 18 | 8 | 1 | 7 | 1042 | 26 | 2 | 7 | 78 | |||||
| 1857 | 1407 | 1201 | 168 | 21 | 12 | 4 | 1 | ||||||||||
| 1869 | 1553 | 1363 | 141 | 20 | 2 | 6 | 7 | 14 | |||||||||
| 1880 | 1275 | 1193 | 60 | 2 | 7 | 2 | 3 | 8 | 1233 | 16 | 2 | 1 | 1 | ||||
| 1890 | 1389 | 1210 | 36 | 28 | 78 | 1 | 24 | 12 | 1252 | 130 | 1 | ||||||
| 1900 | 1493 | 1341 | 35 | 25 | 58 | 1 | 17 | 16 | 1376 | 111 | 6 | ||||||
| 1910 | 1487 | 1280 | 64 | 28 | 74 | 9 | 14 | 18 | 1334 | 143 | 10 | ||||||
| 1920 | 1513 | 1357 | 143 | 13 | |||||||||||||
| 1930 | 1358 | 1223 | 88 | 19 | 14 | 4 | 7 | 3 | 1311 | 41 | 3 | 3 | |||||
| 1941 | 1484 | 1450 | 31 | ||||||||||||||
| 1956 | 1445 | ||||||||||||||||
| 1966 | 1222 | 931 | 6 | 1 | 284 | ||||||||||||
| 1977 | 1262 | 1230 | 4 | 1 | 27 | ||||||||||||
| 1992 | 1230 | 1165 | 2 | 4 | 59 | 1027 | 2 | 1 | 200 | ||||||||
| 2002 | 1335 | 1228 | 2 | 1 | 86 | 1074 | 8 | 1 | 252 | ||||||||
În satul Cuciulata tradiția și obiceiurile s-au păstrat destul de bine de-a lungul anilor. Din obiceiurile de iarnă sunt de menționatIrozii,Turca șiTurca de bivol. DeBobotează lumea se strânge la pârâul Lupșa și preotul sfințește apa. Primăvara, satul organizeazăPlugarul, un obicei ce simbolizează începutul anului agricol.
Portul din Cuciulata este format din ie, fote la copii si sort (de vara si de iarna) la fete si femei, fusta, cheptar pentru iarna si ilic pentru vara.
Înainte de1918 în Cuciulata funcționa o școală românească sponsorizată și întreținută de sat. În fiecare an se sărbătorește "fosnicul".
Cuciulata are o publicație locală,Foaie de Cuciulata, al cărei redactor este Vasile Strâmbu.
Primarul comunei Hoghiz, din care face parte Cuciulata este Ion Șerban. Din administrație mai fac parte viceprimarul Ioan Boțoman și secretara Vilhelmina Fulop. Preotul satului este Mircea Comșa. În Cuciulata există oameni care doresc să promoveze satul Cuciulata la statut de comună, statut pierdut în urmă cu câteva zeci de ani. De asemenea s-a propus schimbarea denumirii localității înAron Pumnul[7]. Cătunul Baieși face parte din satul Cuciulata și este locuit în totalitate dețigani.
 | Acest articol sau secțiuneconține o galerie de imagini diverse despre subiectul articolului.Manualul de stil cere ca, acolo unde este posibil, imaginile din galerii să fie plasate în corpul articolului pentru a ilustra conținutul acestuia. Asemenea galerii pot fi create și laCommons |
Localități care fac parte dinȚara Făgărașului denumită și Țara Oltului | ||
|---|---|---|
| Municipii și orașe |  | |
| Comune (aldin) și sate | Arpașu de Jos•Arpașu de Sus•Beclean •Berivoi •Bogata Olteană •Boholț•Breaza •Bucium •Calbor•Cârța •Cârțișoara •Cincșor •Colun •Comăna de Jos •Comăna de Sus •Copăcel•Corbi •Cuciulata •Dejani •Dopca •Drăguș •Dridif •Fântâna •Feldioara •Grid •Gura Văii •Hălmeag •Hârseni •Hoghiz •Hurez •Iași •Ileni •Lisa •Ludișor •Lupșa •Luța •Măliniș •Mărgineni •Mândra •Nou Român•Ohaba •Olteț •Paltin •Părău •Perșani •Poienița •Pojorta •Porumbacu de Jos •Porumbacu de Sus •Racovița •Râușor •Recea •Rucăr •Sărata •Săsciori •Săvăstreni •Sâmbăta de Jos •Sâmbăta de Sus •Scoreiu •Sebeș •Sebeșu de Jos •Sebeșu de Sus •Stațiunea Climaterică Sâmbăta •Șercaia •Șercăița •Șinca •Șinca Nouă •Șona •Toderița •Turnu Roșu •Ucea de Jos •Ucea de Sus •Vad •Vâlcea •Veneția de Jos •Veneția de Sus •Viștea de Jos •Viștea de Sus •Viștișoara •Voila•Voivodeni | |
