Criptomnezia (dingreacăκρυπτόςkryptos „ascuns“ șiμνήσηςmnésis „amintire“, prinfrancezăcryptomnésie) este o tulburare dememorie caracterizată prin incapacitatea de a diferenția evenimentele trăite de propria persoană de cele dinvis, citite sau auzite.[1]
Criptomnezia este o paramnezie caracterizată, pe de o parte, prin uitarea unor date importante sau oameni însemnați și, pe de altă parte, prin aceea că subiectul își atribuie materiale mnezice (citite sau auzite), bolnavul prezentând operele sau creațiile ca fiind producție proprie (denumită șiplagiat involuntar). Aceastăiluzie de memorie trebuie deosebită de plagiatul voluntar, în care este vorba de o acțiune conștientă întreprinsă pentru atingerea unui anumit scop.[2] Criptomnezia apare înschizofrenie, parafrenie,psihoze presenile, oligofrenii,demențe,paranoia etc.[3][4]
Criptomnezia scoate la iveală amintiri îngropate ale unor cuvinte și date la care persoana a fost cândva expusă, poate chiar și în copilărie. Lasomnambuli și, uneori, la oamenii pe punctul de a muri, informațiile îngropate ies la suprafață cu fidelitate fotografică.[5]
Situația inversă criptomneziei, când bolnavul consideră că evenimentele trăite sunt doar citite sau auzite, se numește„înstrăinarea amintirilor”.[6] Bolnavul consideră că evenimente trăite de el nu-i aparțin. El pierde cunoștințele propriei istorii personale, uneori și până la pierderea identității. Această paramnezie este specifică demenței.[7]
Criptomnezie socială este denumirea propusă deSerge Moscovici pentru fenomenul legat de componenta culturală a minorităților etnice și de diferendele etnice, conform căruia dincolo de actele de discriminare și de rezistențele sociale la inovații, punctele de vedere minoritare obțin un impact social neîndoielnic, dar de natură latentă și fără ca majoritatea să pună schimbarea pe seama minorității. Criptomnezia socială se realizează în trei faze:[8]