Termenul decontralto (pronunție în italiană:/konˈtralto/) se referă la un tip de voce feminină a uneicântărețe din muzica clasică, și nu numai, a căreiîntindere vocală corespunderegistrului grav (cel mai de jos).[1][2]
Întinderea vocală a unei contraltiste este un fenomen rar întâlnit, similar cu cel al vocii demezzosoprano, și șocant de similar (dar nu identic) cu întinderea vocală a unuicontratenor.[3] În cazul vocilor bărbătești, vocea decontratenor este numităcontratenorul alto (și nu altist), iar ambitus acestei voci aproape corespunde celui de altistă, fiind deplasat cu câteva semitonuri spre registrul acut.
Vocile de tip contralto sunt mai departe diferențiate, după analizarea lor atentă, încontraltiste de coloratură,lirice șidramatice.
Termenul decontralto se referă numai la vocile feminine, în special implicate în muzica clasică și deoperă, întrucât celelalte genuri muzicale aucategorizări de o altă natură. Vocile masculine similare se numesc voci decontratenor.[4]
Este important de subliniat că termenii italieni de contralto șialto nu sunt sinonimi, termenul dealto desemnând un ambitus (registru vocal) din muzica corală, fără considerarea factorilor detessitură,timbru vocal,facilitate vocală șigreutate vocală.[5]
Întinderea vocală a regimului vocalcontralto (înverde) și limitele acesteia (îngalben).
Contraltistele au cea mai joasă întindere vocală a vocii umane feminine, cu cea mai joasătesitură.[4][6]
Această întindere vocală este cuprins între cea detenor și cea demezzosoprană. Deși tenorii,baritonii șibașii sunt cântăreți, unele femei pot cânta atât de jos, anumite părți muzicale, dar cu un timbru diferit și cu o textură diferită.
Din păcate, din cauza necunoașterii termenilor, aceste cântărețe sunt numite uneori, total incorect, ca „femei tenor”, „femei bariton”, „femei bas” sau „androgine”. De fapt, acești termeni sunt derogatorii, făcând parte dintr-un jargon neclar și neprofesional. Terminologia corectă, care are trebui aplicată în aceste cazuri[7] ar ficontralto profundo (pentru voci feminine de tip tenor) șicontralto basso orioktavistka (pentru voci feminine de tip bariton), dar acești termeni nu sunt tradițional folosiți.