Movatterモバイル変換

Conjugare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

O parte dinparadigma verbuluicorrer „a fugi”, dinlimba spaniolă.
Legendă:
**corr-** –rădăcina verbului
     – persoana I
     – persoana a II-a
     – persoana a III-a
o persoană –singular
două persoane –plural
soarele laapus –indicativ perfect simplu
soarele lazenit – indicativprezent
luna –viitor simplu

Înmorfologie,conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului,flexiunea verbului, adică modificarea formei sale în funcție de anumitecategorii gramaticale specifice. Înlimba română, acestea suntpersoana,numărul,timpul,modul șidiateza^[1]. În unelelimbi poate fi vorba de mai puține categorii, în altele – de mai multe. De exemplu, înlimbile slave, categoriilor amintite li se adaugă șiaspectul. Ansamblul formelor unui verb constituieparadigma sa^[2]. Pe de altă parte sunt și limbi fără conjugare, de exemplulimba chineză^[3].

În altă accepțiune, o conjugare este o clasă de verbe definită după anumite caracteristici. De exemplu, în gramatica tradițională a limbii române sunt stabilite patru conjugări, după terminația formei scurte ainfinitivului^[1]:

conjugarea I: terminația-a (exemplua cânta);
conjugarea a II-a:-ea (a tăcea);
conjugarea a III-a:-e (a face);
conjugarea a IV-a:-i (a veni) și -î (a coborî).^[4]

Exemplu de conjugare

[modificare |modificare sursă]

Verbula fi laindicativ prezent, în mai multelimbi indo-europene^[5]:

Familie de limbi	Limbă	Infinitiv prezent
			Persoana
			I. sg.	II. sg.	III. sg.	I. pl.	II. pl.	III. pl.

Romanice	Latină	esse	sum	es	est	sumus	estis	sunt
	Română	a fi	sunt	ești	este	suntem	sunteți	sunt
	Aromână^[6]	hiri / hire	escu	eshti	easti	him	hits	suntu
	Meglenoromână^[7]	iri	sam / sunt / escu / i̯es	i̯eș / eștšă / i̯eștšă	i̯asti / ăi̯ / ii̯	im	iț	sa / săn
	Istroromână^[8]	fi	i̭ó sâm	tú sti / tú ști / tú-ș	i̭é-i̭ „el este”, i̭å-i̭ „ea este”	nói̭ smo / nói̭ sno	vói̭ ste	i̭élʼ âs / escu „ei sunt”, i̭åle-s / scu „ele sunt”
	Italiană	essere	sono	sei	è	siamo	siete	sono
	Sardă	essere	so	ses	est	semus	sezis	sunt
	Franceză	être	suis	es	est	sommes	êtes	sont
	Catalană	ser	sóc	ets	és	som	sou	són
	Spaniolă	ser	soy	eres	es	somos	sois	son
	Galiciană	ser	son	es	é	somos	sodes	son
	Portugheză	ser	sou	és	é	somos	sois	são
	Occitană	èsser	soi	ès / sès	es	sèm	sèts	son

Germanice	Engleză	be	am	are	is	are
	Germană	sein	bin	bist	ist	sind	seid	sind
	Idiș transliterare	זײַן zein	בין bin	ביסט bist	איז iz	זענען zenen	זענט zent	זענען zenen
	Olandeză	zijn	ben	bent	is	zijn	zijn	zijn
	Afrikaans	wees	is
	Islandeză	vera	er	ert	er	erum	eruð	eru
	Feroeză	vera	eri	ert	er	eru
	Norvegiană (bokmål)	være	er
	Daneză	være	er
	Suedeză	vara	är

Celtice	Irlandeză	bheith	bím	bíonn	bíonn	bímid	bíonn	bíonn

Albaneză			jam	je	është	jemi	jeni	janë

Slave	Cehă	být	jsem	jsi	je	jsme	jste	jsou
	Poloneză	być	jestem	jesteś	jest	jesteśmy	jesteście	są
	Rusă transliterare	быть byt'	есть yest'
	Ucraineană transliterare	бути buty	є ye
	Sârbă /Croată(aspect imperfectiv, formă accentuată)^[9]	biti	jesam	jesi	jeste (sârbă) / jest / je (croată)	jesmo	jeste	jesu
	Sârbă / Croată(imperfectiv, formă neaccentuată)	biti	sam	si	je	smo	ste	su
	Sârbă / Croată(aspect perfectiv)	biti	budem	budeš	bude	budemo	budete	budu

Indo-iraniene	Sanscrită transliterare	अस्ति]] asti	अस्मि asmi	असि asi	अस्ति asti	स्मः smah	स्थ stha	सन्ति santi
Indo-iraniene	Hindi transliterare	होना]] honā	हूँ hū̃	है hai	है hai	हैं haĩ	हो ho	हैं haĩ

Referințe

[modificare |modificare sursă]

^^a ^bConstantinescu-Dobridor 1980, p. 91.
^Dubois 2002, p. 110.
^Bussmann 1998, p. 179.
^DOOM3.2021. p. 88.
^DupăVerb Conjugation On-line,Verbix, în afara informațiilor din surse indicate separat.
^Cunia 2010, p. 436.
^Capidan 1925, p. 172. Variantele sunt în diferite graiuri.
^Kovačec 2010. Variantele sunt în diferite graiuri. Se folosește pronumele personal cu verbul, acesta fiind neaccentuat.
^Klajn 2005, p. 147; Barić 1997, p. 271.

Surse bibliografice

[modificare |modificare sursă]

hr Barić, Eugenijaet al.,Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997,ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 15 august 2018)
en Bussmann, Hadumod (coord.),Dictionary of Language and LinguisticsArhivat în23 ianuarie 2022, laWayback Machine. (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998,ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 15 august 2018)
Capidan, Theodor,Meglenoromânii, vol. I.: Istoria și graiul lor, București, Cultura Națională / Academia Română. Studii și Cercetări VII, 1925 (accesat la 15 august 2018)
Constantinescu-Dobridor, Gheorghe,Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Albatros, 1980
fr Dubois, Jeanet al.,Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
rup Cunia, Tiberius,Dictsiunar a limbãljei armãneascã, Editura Cartea Aromãnã, 2010 (accesat la 15 august 2018)
sr Klajn, Ivan,Gramatika srpskog jezikaArhivat în23 aprilie 2016, laWayback Machine. (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005,ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 19 martie 2017)
hr Kovačec, August,Vlaško/Žejansko/Istrorumunjsko – hrvatski rječnik (Dicționar vlăhesc/jeiănesc/istroromân-croat), 2010, varianta online aIstrorumunjsko-Hrvatski Rječnik (s gramatikom i tekstovima) [Dicționar istroromân-croat (cu o gramatică și texte)],Pola, Znanstvena udruga Mediteran, 1998 (accesat la 15 august 2018)
enVerb Conjugation On-line,Verbix (accesat la 15 august 2018)