Structura etnică (recensământul din 2024):^[1]

     băștinași declarați „Moldoveni” (77,2%)

     băștinași declarați „Români” (7,9%)

     Ucraineni (4,9%)

     Găgăuzi (4,2%)

     Ruși (3,2%)

     Bulgari (1,6%)

     Romi (0,4%)

     Celelate etnii (0,5%)

ÎnRepublica Moldova locuiește o populație majoritară autohtonă, care se identifică drept moldoveni sau români. Conform datelorrecensământului din 2024, aceasta reprezintă 85,1% din totalul populației.

Celelaltecomunități etnice sunt minoritare și însumează 14,9% din populație. Cele mai numeroase grupuri sunt: ucrainenii (4,9%), găgăuzii (4,2%), rușii (3,2%), bulgarii (1,6%) și romii (0,4%).

Diversitatea etnică este mai pronunțată în anumite regiuni ale țării: în nord trăiesc comunități deucraineni,ruși șiromi; în sud-est –găgăuzi șibulgari; iar în est, în special în regiunea transnistreană, ruși și ucraineni.

Denumirea de „moldoveni” are însă înțelesuri diferite în funcție de:

• Dreptul internațional, conform căruia „moldoveni” sunttoți cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnia lor;
• Dreptul României, după care „moldovenii” sunto parte din poporul român (definit prin vorbirealimbii daco-romane), anume partea originară din teritoriile fostuluiPrincipat al Moldovei, pe ambele maluri alePrutului;
• Dreptul fostelor republici unionalesovietice^[2], inclusiv al Republicii Moldova, conform căruia „moldovenii” suntnumai vorbitoriilimbii daco-românecetățeni ai acestor state, ei fiind considerați o „etnie diferită de români”, inclusiv de românii dinMoldova românească.^[3]

Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Climatul interetnic din țară s-a deteriorat odată cu prăbușireaUniunii Sovietice (U.R.S.S.). Populațiile au fost instrumentalizate de forțe politice care au speriat cetățenii fie cuspectrul fascismului românesc fie cu amenințarea unei intervenții militare rusești. În paralel, cetățenii au primit drepturi diferite: doar băștinașii au dreptul^{[necesită citare]} de a se defini ca „moldoveni» („cetățeni titulari”, statut care îi exclude pe ceilalți din identitatea țării) dar pe de altă parte, doar minoritățile au dreptul de a se defini ca aparținând unor popoare, limbi și culturi ce depășesc granițele Republicii, în timp ce băștinașii care se declară „moldoveni” nu au acest drept^{[necesită citare]}. Aceste discriminări mențineau o situație de criză politică și interetnică permanentă, care a culminat curăzboiul din Transnistria. Moldova s-a pomenit în stare de dezintegrare teritorială, de dezbinare interetnică cu influență asupra coeziunii civice. Actualmente tensiunea interetnică a mai scăzut^{[necesită citare]}, însăconfruntarea continuă să fie prezentă însocietate și în sfera culturală, în ciuda faptului că toți cetățenii pot în măsură egală participa la procesele vitale ale țării.

• roMinoritățile naționale și relațiile Interetnice din Republica Moldova
• roCauzele conflictelor etnice din spațiul postsovietic. Cazul Republicii Moldova

• Grupuri etnice din Republica Moldova

• Articole cu suport bibliografic necorespunzător
• Articole care necesită citări suplimentare