| Scânteia | |
| — comună — | |
 | |
  Scânteia Scânteia (România) | |
| Coordonate:46°55′41″N 27°35′04″E ({{PAGENAME}}) / 46.92806°N 27.58444°E46.92806; 27.58444 | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Iași |
| SIRUTA | 98916 |
| Reședință | Scânteia |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Scânteia[*] | Mihai Darabană[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 41,43 km² |
| Altitudine | 167 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 5.505 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 707425 |
| Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
 | |
Modificădate / text  | |
Scânteia (în trecut,Bodești) este ocomună înjudețul Iași,Moldova,România, formată din sateleBodești,Boroșești,Ciocârlești,Lunca Rateș,Rediu,Scânteia (reședința) șiTufeștii de Sus.[2]
Comuna se află în extremitatea sudică a județului, pe malul stâng alrâului Rebricea, la limita cujudețul Vaslui. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord deGrajduri,Ciurea șiIași (unde se termină înDN28) și spre sud în județul Vaslui deRebricea șiVulturești (unde se termină înDN25). La Scânteia, acest drum se intersectează cu drumul județean DJ246, care o leagă spre vest deȘcheia,Drăgușeni,Ipatele șiȚibănești și spre est în județul Vaslui deTăcuta șiCodăești.[3]
Componența etnică a comunei Scânteia
Români (68,52%)
Alte etnii (31,48%)
Componența confesională a comunei Scânteia
Ortodocși (62,11%)
Creștini după evanghelie (2,47%)
Baptiști (2,43%)
Alte religii (1,4%)
Necunoscută (31,59%)
Conformrecensământului efectuat în 2021, populația comunei Scânteia se ridică la 5.505 locuitori, în creștere față derecensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.289 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor suntromâni (68,52%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodocși (62,11%), cu minorități decreștini după evanghelie (2,47%) șibaptiști (2,43%), iar pentru 31,59% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Comuna Scânteia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul,Mihai Darabană[*], de laPartidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cualegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | ||||||||
| Netcă Vili | 1 | ||||||||
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea deBodești, făcea parte din plasa Mijlocul ajudețului Vaslui și era formată din satele Bodești, Borosești, Târgușorul Borosești (Epureanu), Scânteia, Sasova, Rădiu-Scânteia (Damăcușeni), Tufeștii de Jos și Tufeștii de Sus, cu 1680 de locuitori. Funcționau în comună două mori cu aburi și trei de apă, o școală și patru biserici.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codăești a aceluiași județ, cu numele actual deScânteia, având 1486 de locuitori în satele Bodești, Borosești, Rediu, Sasova, Scânteia, Tufeștii de Jos și Tufeștii de Sus.[9]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești dinregiunea Iași. În 1968, a trecut lajudețul Iași.[10][11]
Cinci obiective din comuna Scânteia sunt incluse înlista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice – situl de la „Cujbă” (1 km de satul Boroșești), cuprinzând urme de așezări dineneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolele al XI-lea–al XII-lea și din secolul al XIII-lea; și situl de „pe Lesa” (500 m vest de satul Boroșești), cu așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al IV-lea–al VI-lea e.n. și secolele al XVII-lea–al XVIII-lea, precum și o așezare și o necropolă din secolele al III-lea–I î.e.n. (Latène-ul târziu,cultura Poienești-Lukașevka).
Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură:Biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (1812) din Boroșești;conacul de la sfârșitul secolului al XIX-lea din Ciocârlești; șiBiserica „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea) din Scânteia.