| Șcheia | |
| — comună — | |
 | |
  Șcheia Șcheia (România) | |
| Coordonate:46°55′41″N 27°29′44″E ({{PAGENAME}}) / 46.92806°N 27.49556°E46.92806; 27.49556 | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Iași |
| SIRUTA | 99290 |
| Reședință | Șcheia |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Șcheia[*] | Dănuț Ababei[*][1] (PSD,) |
| Suprafață | |
| - Total | 39,97 km² |
| Altitudine | 258 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.583 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 707475 |
| Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
 | |
Modificădate / text  | |
Șcheia este ocomună înjudețul Iași,Moldova,România, formată din sateleCăuești,Cioca-Boca,Poiana Șcheii,Satu Nou șiȘcheia (reședința).[2]
Șcheia se numără printre puținele localități ale județului Iași care dețin o tradiție notabilă în arta sculpturii în piatră.[3]
Comuna se află în sudul județului, la limita cujudețul Vaslui, pe interfluviul între râurileStavnic șiRebricea. Este străbătută de șoseaua județeană DJ246, care duce spre vest laDrăgușeni,Ipatele șiȚibănești și spre est laScânteia și mai departe în județul Vaslui laTăcuta șiCodăești. De asemenea, prin vestul comunei trece și șoseaua județeană DJ248B, care o leagă spre sud de Ipatele și Drăgușeni și spre nord deMogoșești șiVoinești.[4]
Componența etnică a comunei Șcheia
Români (89,82%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (10,18%)
Componența confesională a comunei Șcheia
Ortodocși (74,95%)
Creștini după evanghelie (12,89%)
Alte religii (1,66%)
Necunoscută (10,49%)
Conformrecensământului efectuat în 2021, populația comunei Șcheia se ridică la 2.583 de locuitori, în scădere față derecensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.067 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor suntromâni (89,82%), iar pentru 10,18% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodocși (74,95%), cu o minoritate decreștini după evanghelie (12,89%), iar pentru 10,49% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Comuna Șcheia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul,Dănuț Ababei[*], de laPartidul Social Democrat, este în funcție din. Începând cualegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | ||||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundurile ajudețului Vaslui și era formată din satele Scheia-Căpotești, Scheia-Pojorăști, Căuești și Găunoasa, având în total 1418 locuitori. În comună existau două biserici, o școală și numeroase cariere de piatră.[9] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Negrești a aceluiași județ, având în compunere satele Căuești, Găunoasa, Satu Nou și Șcheia plus cătunul Ciuroaia, populația fiind de 1900 de locuitori.[10] În 1931, comuna era alcătuită din satele Căuești, Găunoasa, Șcheia și Ciuroaia.[11]
În 1950, comuna a fost transferată la raionul Negrești dinregiunea Iași. Satul Găunoasa a primit în 1964 denumirea dePoiana Șcheii.[12] În 1968, ea a trecut lajudețul Iași, primind și satele Cioca-Boca (de lacomuna Ipatele), Drăgușeni și Frenciugi (de lacomuna Drăgușeni, desființată).[13][14] Satele Drăgușeni și Frenciugi s-au separat din nou în 2004, de atunci comuna Șcheia având alcătuirea actuală.[13][14]
Cinci obiective din comuna Șcheia sunt incluse înlista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Humărie” (nord-est de Șcheia) cu așezări din secolele al III-lea–al II-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea–al III-lea e.n. (epoca romană) și din secolele al VIII-lea–al X-lea (Evul Mediu Timpuriu); situl de la „Promoroace-Gârla lui Chifor” (la 200 m vest-sud-vest de Satu Nou), cu așezări din secolele al II-lea–al III-lea e.n. (epoca romană) și din secolele al XI-lea–al XII-lea; situl de la „Promoroace-Nord” (la marginea de nord-vest a aceluiași sat), ce conține așezări dineneolitic (cultura Cucuteni – una faza A, alta faza AB), secolele al II-lea–al III-lea e.n., secolele al VIII-lea–al X-lea și al XVI-lea–al XVII-lea; ultimul sit, tot în zona localității Satu Nou, la „Șesul lui Ștefan”, în partea de sud-est, cuprinde urme de așezări dineneoliticul final (cultura mormintelor cu ocru),Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), secolele al II-lea–al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea–al VI-lea (epoca migrațiilor) și din secolele al XVI-lea–al XVII-lea.
Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, esteBiserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (secolul al XVII-lea) din satul Șcheia.