Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Columbia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la o țară din America de Sud. Pentru alte sensuri, vedețiColumbia (dezambiguizare).
Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Columbia
Columbia
República de Colombia
Drapelul ColumbieiStema Columbiei[*]​
Drapelul ColumbieiStema Columbiei[*]
DevizăLibertad y orden
(spaniolăLibertate și ordine)
Imnul național¡Oh, gloria inmarcesible!
(„Slavă nemuritoare!”)
Geografie
Suprafață 
 - totală1.141.748 km² (locul 26)
Apă (%)8,8
Cel mai înalt punctPico Cristóbal Colón[*][[Pico Cristóbal Colón (mountain in Colombia)|​]] (5.775 m)Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctOceanul Pacific (0 m)Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașBogotá
VeciniEcuador
Panama
Peru
Venezuela
Brazilia
NicaraguaModificați la Wikidata
Fus orarUTC−5 (UTC-5)
America/Bogota[4] (UTC-5)Modificați la Wikidata
Populație
Densitate40,74 loc/km²
 - Estimare 202352.321.152
Limbi oficialespaniolă
Etnonimcolumbian
Guvernare
Sistem politicrepublică prezidențială
PreședinteGustavo Petro
Vice-președinteFrancia Márquez
LegislativCongress of Colombia⁠(d)Modificați la Wikidata
CapitalaBogotá
Istorie
Independență față deSpania
Declarată20 iulie 1810
Recunoscută7 august 1819
Economie
PIB (PPC)2014
 - Total$ 559.659 miliarde[1] (locul 28)
 - Pe cap de locuitor$11.730[1] (locul 82)
PIB (nominal)2014
 - Total$387.692 miliarde[1] (locul 30)
 - Pe cap de locuitor$8.125[1]
Gini (2013)53.9[3] (
IDU (2012) 0,719[2] (ridicat) (locul 91)
Monedăpeso columbian (COP)
Coduri și identificatori
CodCIOCOLModificați la Wikidata
Cod mobil732Modificați la Wikidata
Prefix telefonic57
ISO 3166-2COModificați la Wikidata
Domeniu Internet.co
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Columbia (înspaniolăColombia), oficialRepublica Columbia (República de Colombia) este o țară din partea de nord-vest aAmericii de Sud, mărginită la nord-vest cuPanama, la est cuVenezuela șiBrazilia, la sud cuEcuador șiPeru,[6] la vest cuOceanul Pacific și la nord cuMarea Caraibelor. Se recunoaște că statul Columbia are și frontierele maritime cuJamaica,Haiti,Republica Dominicană,Nicaragua,Honduras șiCosta Rica.[7] Capitala Columbiei esteBogotá.

Columbia esteal 26-lea stat al lumii și al patrulea alAmericii de Sud după suprafață (precedat deBrazilia,Argentina șiPeru), având o suprafață mai mare de două ori decât cea aFranței. Considerând întreagaAmerică Latină, doarBrazilia șiMexic au o populație mai mare decât cea a Columbiei.

Istorie

[modificare |modificare sursă]

Epoca precolumbiană

[modificare |modificare sursă]
Figurină precolumbiană deaur dinColumbia expusă laMetropolitan Museum of Art dinNew York,SUA

Primele mărturii ale prezenței umane în aceste locuri datează din1450 BC, când era deja semnalată activitate culturală în apropiere de Bogotá actuală. În1000 BC, grupuri de amerindieni dezvoltă un sistem politic "cacicazgos" cu o structură piramidală a puterii, în special cazurile populațiilorMuisca șiChibcha. Se considera cel mai avansat sistem politic în America de Sud, dupăInca.

Dominația spaniolă

[modificare |modificare sursă]

Spaniolii au explorat litoralul Caraibian în1500 conduși de Rodrigo de Bastidas. În1508Vasco Nuñez de Balboa a început cucerirea teritoriului prin regiuneaUrabá. În 1513 a ieșit laOceanul Pacific, pe care l-a numit „Marea Sudului”. Nuñez a extins dominația spaniolă înPeru șiChile. În1525 a fost fondat primul oraș european înAmerici, Santa María la Antigua del Darién situat pe teritoriul actual al departamentului Choco. Populația era compusă în principal de sutele de triburi Chibchan și Karib, astăzi cunoscuți fiind numițiCaraibi, pe care spaniolii i-au cucerit prin război, în timp ce bolile, exploatarea, și cucerirea în sine a dus la o importantă reducere demografică în rândul indigenilor. În sec. 16 europenii au început să aducă sclavi din Africa. Pentru recunoașterea drepturilor acestora s-a implicat călugărul iezuitPere Claver, ulterior canonizat și declarat patron al Columbiei.

Congresul din Cucuta, Simon Bolivar și Francisco de Paula Santander

Independența

[modificare |modificare sursă]

De la începutul perioadelor de colonizare și cucerire, au fost câteva mișcări rebele sub dominația spaniolă, majoritatea au fost strivite sau au rămas prea slăbite pentru a schimba situația în general.Ultima rebeliune, care a condus la proclamarea independenței față deSpania, a izbucnit în jurul anului1810. Condusă deSimón Bolívar șiFrancisco de Paula Santander, rebeliunea a culminat victorios în anul1819, când teritoriul Viceregatului Noua Granada a devenit Republica Columbia Mare. A fost organizată ca o confederație cuEcuador,Venezuela șiPanama, care a fost departament al Columbiei până în1903.Diviziunea politică și teritorială internă a dus la separarea statelorVenezuela șiQuito (actualmenteEcuador) în1830. La acea vreme așa-numitul "DepartamentCundinamarca" a adoptat numele "Nueva Granada", nume pe care l-a păstrat până în1856 când a devenit "Confederación Granadina" (Confederația Grenadină). În1863 au fost create "Statele Unite ale Columbiei", uniune statală care a durat până în1886, când țara a fost din nou redenumităRepublica Columbia. Diviziunea internă rămânea puternică, ceea ce a alimentat războaie civile foarte sângeroase. Aceasta a contribuit la separarea, finanțată deStatele Unite, a statuluiPanama în1903. După aceasta s-a instaurat o perioadă de liniște și stabilitate politică.

Epoca contemporană

[modificare |modificare sursă]

La sfârșitul anilor1940 a izbucnit o noua revoltă, alimentată de tensiunile crescânde, motivate de asasinarea lideruluiJorge Eliécer Gaitán. Această mișcare este cunoscută în istorie caLa Violencia ("Violența") și a cauzat moartea a aproximativ 200,000 columbieni. În deceniile recente în Columbia au izbucnit noi conflicte alimentate de felurite grupuri de presiune și interes: cartelurile traficanților de droguri, gherilele armate (Fuerzas Armadas Revolucionarias de Colombia -Forțele Aramate Revoluționare ale Columbiei F.A.R.C.) și forțele paramilitare (Autodefensas Unidas de Colombia -Autoapărarea Unită a Columbiei A.U.C.), degenerând adesea în conflicte interne sângeroase.În ultimii ani au fost implementate diferite inițiative menite să reducă criminalitatea. În timpul administrației președintelui Andrés Pastrana Arango (1998-2002), s-au dus negocieri cu F.A.R.C. care au avut rezultate parțiale. S-a pus în aplicarePlanul Columbia, cu scopul dublu , de a termina conflictul armat și de a promova o puternică strategie antidrog. În perioada următoare, sub președinția lui Alvaro Uribe, s-au exercitat presiuni asupra grupurilor armate, aceasta având ca efect diminuarea răpirilor și o ameliorare a indicilor privind criminalitatea.

Geografie

[modificare |modificare sursă]
Harta fizică a Columbiei

Așezată în nord vestulAmericii de Sud (4 00 N, 72 00 W) și parțial în sudul Americii Centrale. Unica țară din America de Sud care are ieșire la ambele oceane:Atlantic cu 1.760 km șiPacific cu 1.448 km. Hotare: NordMarea Caraibilor (hotar maritim cuJamaica,Haiti șiRepublica Dominicană). Vest cuPanama (225 km) și hotar maritim cuCosta Rica șiGuatemala. Sud cuEcuador (590 km),Peru (1.496 km) șiBrazilia (1.643 km). Est cuBrazilia șiVenezuela (2.050 km).Cu suprafața de 1.138.910 km2 Columbia este a patra țară, ca mărime în America de Sud, dupăBrazilia,Argentina șiPeru și a șaptea înAmerici. Din toată suprafața, pământul ocupă 1.038.700 km² iar apele au 100.210 km².

Vulcanul Nevado de Ruiz

Teritoriul continental e divizat în patru mari regiuni geografice:Anzii (compus din trei lanțuri muntoase: Cordiliera de vest, Cordiliera Centrală și Cordiliera de Est); Partea orientală a țării este caracterizată de terenuri joase și câmpii plane. Această parte e foarte împădurită și brăzdată de multe râuri ca Putumayo, Yapura, Meta, Guaviare, care se revarsă fie în Orinoco, fie înAmazon. Deasupra peisajului tropical tronează vulcani cu piscuri veșnic acoperite de zăpadă, care depășesc chiar și 5.000 de metri. Cel mai înalt vârf din Columbia (Cristóbal Colón, 5.775 m) se află în partea nordică a unui alt masiv,Sierra Nevada de Santa Marta.De asemeni, Columbia deține un arhipelag înMarea Caraibilor (San Andres, Providencia și Santa Catalina) care formează teritoriul departamentului San Andrés și Providencia, și alte insule înOceanul Atlantic șiOceanul Pacific.Clima este caldă pe ambele coaste ale oceanelor, și în câmpiile orientale, în munți temperatura variază în funcție de altitudine: cald (sub 900m.), temperat (900m.-1980m.), rece (1980m. – 3500m.).Anzii Cordilieri pe teritoriul Columbiei se întind din sud-vest, de la hotar cuEcuador până în nord-est, la hotarul cuVenezuela. Masivul Columbian compus din trei cordeliere: Occidentală, Centrală, Orientală, și două vai Magdalena și Cauca, străbătute de râurile cu același nume. Cel mai înalt munte se află însă în câmpia caraibeană, piscul Cristobal Colon (5,775 m) și piscul Simon Bolivar (aceeași înălțime).Partea de est a Columbiei, compusă din savană și păduri tropicale ocupă mai bine de jumătate din suprafața țării.Tradițional sunt considerate cinci regiuni naturaleRegiunea Anzi,Regiunea Caraibe,Regiunea Pacific,Regiunea Orinoco,Regiunea Amazon. Unii oameni includ de asemeneaRegiunea Insulară, separat de regiunile costale (P

Clima este caldă pe ambele coaste ale oceanelor, și în câmpiile orientale, în munți temperatura variază în funcție de altitudine: cald (sub 900m.), temperat (900m.-1980m.), rece (1980m. – 3500m.). Anzii Cordilieri pe teritoriul Columbiei se întind din sudvest, de la hotar cu Ecuador până în nord-est, la hotarul cu Venezuela. Masivul Columbian compus din trei cordeliere: Occidentală, Centrală, Orientală, și două vai Magdalena și Cauca, străbătute de râurile cu același nume. Cel mai înalt munte se află însă în câmpia caraibeană, piscul Cristobal Colon (5,775 m) și piscul Simon Bolivar (aceeași înălțime). Partea de est a Columbiei, compusă din savană și păduri tropicale ocupă mai bine de jumătate din suprafața țării. Tradițional sunt considerate cinci regiuni naturale Regiunea Anzi, Regiunea Caraibe, Regiunea Pacific, Regiunea Orinoco, Regiunea Amazon. Unii oameni includ de asemenea Regiunea Insulară, separat de regiunile costale (Pacific, Caraibe).

Politică

[modificare |modificare sursă]
Clădirea congresului în Bogotá

Putere legislativă

[modificare |modificare sursă]

Putere legislativă columbiană este compus din două camere, Camera Reprezentanților (spaniolăCámara de Representantes) cu 166 locuri, și camera Senatului (Senado de la República de Colombia) cu 102 locuri. Amblele camere constituieCongresul Republicii Columbia (sau simplu Congres,Congreso de la República de Colombia). Camerele Congresului la rândul lor se divizează în comisii, comitete, și subcomisii, pentru a discuta subiecte concrete. Membrii Congresului sunt aleși prin vot popular, pentru un mandat de 4 ani. De asemenea, columbienii mai aleg deputați in consiliile municipale, și departamentale. Fiecare departament are propriul Congres (Asamblea Departamental), care reprezintă puterea legislativă la nivel departemental. Următorul nivel legislativ este reprezentat de Consiliile Municipale, prezente în toate orașele columbiene. Fiind membru alComunității Sud-Americane a Națiunilor, Columbia are roluri legislative și în această organizație.

Putere executivă

[modificare |modificare sursă]
Gustavo Petro, președintele Columbiei

Columbia este o republică unde puterea executivă domină structura guvernamentală.Președintele este ales prin vot popular, pentru un mandat de 4 ani, și funcționează atât ca șef de stat, cât și de guvern. Poate exercita 2 mandate consecutive, conform ultimilor amendamente aduse la constituție. Guvernatorii departamentelor, primarii, și alți funcționari executivi, sunt aleși pentru 3 ani, și nu pot fi realeși imediat.

În timpul primului mandat al președinteluiÁlvaro Uribe, începând cu2002 Ministerele au fost restructurate. Președintele a redus birocrația prin fuzionarea mai multor ministere, desemnând Departamentelor Administrative funcții ale ministerelor dispărute. AcumConsiliul Miniștrilor arată în felul următor:

Putere judecătorească

[modificare |modificare sursă]

În1990, în Columbia s-au produs reforme substanțiale în justiție, și a început un proces de trecere de la sistemul inchizițional la sistemul acuzatorial. În unele zone, sistemul deja a fost implementat, urmând ca ulterior să fie extins în toată țara. Sistemul juridic este dirijat deCurtea Constituțională, și membrii sunt aleși de Congres din nominații făcuți de Președinte, și alți tribuni de rang înalt.

Diviziunea administrativă

[modificare |modificare sursă]
Departamentele Columbiei

Conform Constituției din 1991, Columbia este compusă administrativ din 32 departamente, și un district capital, în rang departamental. Fiecare departament este condus de un guvernator ales pe un termen de 4 ani. Departamentele au propriul legislativ, și servicii publice, care emite Ordonanțe obligatorii, în teritoriul său de jurisdicție.[8]

Fiecare departament e constituit din municipalități, conduse de un primar (alcade) ales pe o perioadă de patru ani. La rândul lor municipalitățile sunt compuse din corregimento-uri, conduse de un lider local (corregidor)

Teritoriile indigene, în Columbia, au fost create de comun acord între guvern și comunitățile indigene.[9] Aceste teritorii ocupă, în Columbia o arie de 30 845 231 hectare, și sunt situate preponderent în departamentele Amazonas, Cauca, La Guajara, Guaviare Vaupes, și altele.

Departamentele Columbiei
Articol principal:Departamentele Columbiei
 DepartmentCapitala
1Flag of the Department of Amazonas AmazonasLeticia
2Flag of the Department of Antioquia AntioquiaMedellín
3Flag of the Department of Arauca AraucaArauca
4Flag of the Department of Atlántico AtlánticoBarranquilla
5Flag of the Department of Bolívar BolívarCartagena
6Flag of the Department of Boyacá BoyacáTunja
7Flag of the Department of Caldas CaldasManizales
8Flag of the Department of Caquetá CaquatáFlorencia
9Flag of the Department of Casanare Casanare  Yopal
10Flag of the Department of Cauca CaucaPopayán
11Flag of the Department of Cesar CesarValledupar
 DepartmentCapitala
12Flag of the Department of Chocó ChocóQuibdó
13Flag of the Department of Córdoba CórdobaMontería
14Flag of the Department of Cundinamarca CundinamarcaBogotá
15Flag of the Department of Guainía GuainíaInírida
16Flag of the Department of Guaviare GuaviareSan José del Guaviare
17Flag of the Department of Huila HuilaNeiva
18Flag of Nueva Esparta La GuajiraRiohacha
19Flag of the Department of Magdalena MagdalenaSanta Marta  
20Flag of the Department of Meta MetaVillavicencio
21Flag of the Department of Nariño NariñoPasto
22Flag of the Department of North Santander Norte de SantanderCúcuta
 DepartmentCapitala
23Flag of the Department of Putumayo PutumayoMocoa
24Flag of the Department of Quindío QuindíoArmenia
25Flag of the Department of Risaralda RisaraldaPereira
26Flag of the Department of San Andres, Providencia and Santa Catalina San Andrés și ProvidenciaSan Andrés
27Flag of the Department of Santander SantanderBucaramanga
28Flag of the Department of Sucre SucreSincelejo
29Flag of the Department of Tolima TolimaIbagué
30Flag of the Department of Valle del Cauca Valle del CaucaCali
31Flag of the Department of Vichada VaupesMitú
32Flag of the Department of Vichada VichadaPuerto Carreño
33Flag of Bogotá Districtul Capital BogotáBogotá

Economie

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:economia Columbiei
Banca Republicii

După decenii de creștere stabilă a PIB, Columbia a intrat în recesiune în 1999, refacerea a fost îndelungată și dureroasă. Columbia se confruntă cu o cerere internă și externă redusă, și conflicte armate interne serioase. Principalele produse columbiene pentru export petrolul și cafeaua au un viitor incert din cauza diminuării extracției de petrol și prețului mic al cafelei pe piața internațională. În aceste condiții sunt necesare noi explorări petroliere. Balanțele comerciale ale Columbiei ating niveluri record, atât exportul cât și importul. Câteva instituții financiare internaționale au apreciat reformele economice introduse de Uribe, care includ reducerea deficitului sectorului public sub 2,5% din PIB. Datorită politicilor economice guvernamentale în 2003 a fost înregistrată o creștere economică printre cele mai mari în America de Sud. Distribuția pentru activitate economică în 2005 a fost:

  • agricultură - 13,9%
  • industrie - 30,3%
  • servicii - 55,8%

Industrie

[modificare |modificare sursă]

Agricultură

[modificare |modificare sursă]

Servicii

[modificare |modificare sursă]

Societatea

[modificare |modificare sursă]

Demografie

[modificare |modificare sursă]
Densitatea populației în Columbia

Cu o populație ce depășește ușor 43 milioane locuitori, situată a patra, după Statele Unite, Brazilia și Mexic, ca număr al populației.Mișcările migratoare din părțile rurale în cele urbane erau foarte active la mijlocul secolului al XX-lea, dar au scăzut în intensitate. Populația urbană a crescut de la 31% în 1938, la 57% în 1951, ajungând la 70% în 1990. Actual cifra este estimată în jurul a 77%. O treime din orașe au o populație de mai bine de 100.000 locuitori. Nouă departamente estice, care constituie aproximativ 54% din suprafața țării sunt extrem de nepopulată, densitatea fiind sub o persoană/pe kilometru pătrat. Populația totală a Columbiei, conform Raportului Dezvoltării Umane, elaborat de Națiunile Unite, este evaluată că va atinge 52 milioane către anul 2015.

Diversitatea etnică în Columbia este rezultatul interacțiunii dintre indigeni, coloniști spanioli, africani. În prezent distribuția grupurilor etnice are următoare formă,

  • metiși 51%
  • europeni 35%
  • africani 10,6%
  • indigeni 3,4%

Populația indigenă

[modificare |modificare sursă]

Migrații

[modificare |modificare sursă]

Religie

[modificare |modificare sursă]
  • catolici (90%)
  • protestanți (2,5%)

Educație

[modificare |modificare sursă]

Cultură

[modificare |modificare sursă]
Figurină deaur, precolumbiană acivilizației quimbaya dinColumbia expusă înMetropolitan Museum of Art dinNew York, [[SUA ]]
Sticluță deaur acivilizației quimbaya dinColumbia expusă înMetropolitan Museum of Art dinNew York,SUA
Figurină antropomorfă și precolumbiană deaur, dinColumbia, expusă înMetropolitan Museum of Art dinNew York,SUA

Cultura Columbiană, formată prin interpătrunderea mai multor culturi, în special cea indigenă și cea spaniolă. Alături ce aceste două straturi culturale importante, au mai exercitat influențe, popoarele caraibiene, africanii, și vecinii de pe continentul Sud-American.[10]

Datorită accesibilității relativ dificile în regiuni s-au dezvoltat anumite subclulturi. Subregiunile culturale ale Columbiei sunt:

  • "cachacos" (locuitori ai altiplanului).
  • "paisas" (locuitorii Antioquiei, și Zonei Cafetere).
  • "llaneros" (locuitorii Villavicencio, și Câmpiilor Orientale).
  • "vallunos" (locuitorii zonei Văii Cauca).
  • "costeños" (locuitorii Coastei Caraibene)[11]

Muzică

[modificare |modificare sursă]

Muzica tradițională, columbiană prezinză o mixtură de influență africană, indigenă și europeană,spaniolă în special. Formele moderne ale muzicii columbienie sunt influențate de curentele provenite din Statele Untie și Caraibe (în specialCuba, Trinidad și Tobago, Jamaica)

Bambuco este considerat genul național al Columbiei, din motive că a aparținut popoarelor ce locuiau aceste locuri dinaintea perioadei precoloniale.

Columbia s-a dezvoltat prin interpătrunderea culturii spaniole și a sclavilor lor negri. În sec. XIX, sclavia a fost abolită și grupurile etnice s-au contopit mai profund. Stilurile muzicale dominante în acea vreme au fost, bambuco, vallenato și porro. Când valsul a devenit o modă, în sec. XIX, în Columbia a fost inventată o versiune locală numită pasillo.

Literatură

[modificare |modificare sursă]

Originile literare columbiene pot fi trasate până în perioada colonizării spaniole. Momentul publicării, laMadrid, a poemul epic dedicat lui San Igacio de Loyola, scrisHernando Domínguez Camargo, poate fi citat ca începutul literaturii columbiene.Rodríguez Freyle (El Carnero) și călugărița Francisca Josefa del Castillo sunt reprezentați ai curentului mistic. În perioada independenței se evidențiazăAntonio Nariño,José Fernández Madrid,Camilo Torres Tenorio șiFrancisco Antonio Zea.

În a doua jumătate a sec. XIX și la începutul sec. XX devine popular curentul costumbrist, având ca exponenți maximi peTomás Carrasquilla,Jorge Isaacs yRafael Pombo (cunoscut pentru literatura pentru copii). În această perioadă autori caJosé Asunción Silva ,José Eustasio Rivera,León de Greiff,Porfirio Barba-Jacob yJosé María Vargas Vila dezvoltă curentul modernist.

În anul 1871, în Columbia este fondată Academia Limbii Spaniole în America, prima din America de Sud.[12]

Între anii 1939 și 1940, laBogota, au fost publicate șapte caiete de poezie, care au avut un impact considerabil în țară. "Piedra y Cielo" au fost editate de poetulJorje Rojas.[13] În deceniul următor, Gonzalo Arango a inițiat mișcare nadaismului, ca răspuns al violențelor din acea epocă, infuențat de nihilism și existențialism.[14]

A urmatboom-ul literaturii latinoamericane. Reprezentații columbieni ai acestei epoci suntGabriel García Márquez, premiat cu premiul Nobel pentru O sută de ani de singurătate. Álvaro Mutis, unicul columbian deținător al premiilor Cervantes și Príncipe de Asturias. Alți autori remarcabili suntFernando Vallejo (premiul Rómulo Gallegos) șiGermán Castros Caycedo autorl cel mai vândut în Columbia dupăGabriel García Márquez.[15]

Arte plastice

[modificare |modificare sursă]
Vezi și:Arta muiscană,Civilizația quimbaya șiCivilizația cali.
Mască precolumbiană din Columbia confecționată dinaur, expusă înMetropolitan Museum of Art dinNew York,SUA
Figurină pre-columbiană din Columbia confecționată dinaur, expusă înMetropolitan Museum of Art dinNew York,SUA

Cultura artelor plastice, în Columbia, are rădăcini adânci, cu origini în preistorie. Cele mai vechi evidențe, în formă de mici statui de aur, care au ajuns până în vremurile noastre, sunt atribuite triburilor Tumaco. Siturile arheologice de pe coasta Pacificului, au furnizat o importantă colecție de artizanat antic. Acestă colecție, lucrată în aur, datează din anul 325 î.e.n., și se află laMuzeul Aurului din Bogotá.

Cultura San Agustin reprezintă un alt aspect al sculpturii indigene, preistorice. Aproximativ între anii 200 î.e.n. și 800 e.n. au fost înălțate centre ceremoniale, sarcofage, și monoliți înalți de piatră. Unele dintre figurile zoomorfe și antropomorfe pot avea până la 5 metri înălțime.

La fel ca și celelalte forme de manifestare culturală, după colonizarea teritoriilor de către spanioli, artele plastice s-au dezvoltat prin joncțiunea culturilor spaniole, indigene, africane.

Artele plastice în Columbia, la momentul independenței nu se deosebeau prea mult față de celelalte colonii. După deschiderea Școlii Naționale de Arte Frumoase, în 1886, începe o formă de academizare a artelor Columbiene. Evenimentul cel mai important pentru artiștii columbieni este Salonul Național al Artiștilor Columbieni.[16]

În arta fotografică,Leo Matiz Espinoza, sa dovedit a fi foarte prodigios, în anul 1949, acesta e recunoscut ca unul dintre cei mai buni zece fotografi ai planetei.[17]

Teatru

[modificare |modificare sursă]

Festivalul de Teatru Iberoamerican din Bogota

Sport

[modificare |modificare sursă]

Sportul național al Columbiei estetejo, un sport de echipă care implică lansarea de proiectile pentru a atinge o țintă.[18] Dar dintre toate sporturile din Columbia, fotbalul este cel mai popular. Columbia a fost campioanaCupa Americii 2001, în care a stabilit un nou record, câștigând fiecare meci.

Columbia este un hub pentrupatinatorii cu role. Echipa națională este o putere perenă la Campionatele Mondiale de patinaj viteză cu role.[19] Columbia a fost în mod tradițional foarte bună înciclism și un număr mare de bicicliști columbieni au triumfat în competiții majore de ciclism.[20]

Baseballul este popular în orașe precumCartagena șiBarranquilla. Din acele orașe provin jucători buni precum:Orlando Cabrera,Édgar Rentería, care a fost campion la World Series în 1997 și 2010[21] și alții care au jucat înMajor League Baseball. Columbia a fost campioană mondială de amatori în 1947 și 1965.[22]

Boxul este unul dintre sporturile care a produs mai mulți campioni mondiali pentru Columbia.[23][24]Sporturile cu motor ocupă, de asemenea, un loc important în preferințele sportive ale columbienilor;Juan Pablo Montoya este un pilot de mașini de curse cunoscut pentru câștigarea a 7 evenimente deFormula 1. De asemenea, Columbia a excelat în sporturi precumBMX,judo,tir,taekwondo,wrestling,sărituri în apă șiatletism, având, de asemenea, o lungă tradiție înhaltere șibowling.[25][26][27]

Patrimoniu

[modificare |modificare sursă]

Între 1984-2011 pelista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 7 obiective culturale sau naturale din Columbia.

Orașe importante ale Columbiei

[modificare |modificare sursă]
Barranquilla

Cele mai importante orașe ale Columbiei sunt considerate cele mai dezvoltate localități în plan politic, economic, industrial, cultural, urbanistic. O rivalitate amicală între câteva orașe ca Medellín, Cali, Pereira și Manizales există, deoarece pretind a fi cei mai buni din zonă, dar clasificarea s-a făcut după nivelul de dezvoltare al mai multor parametri și indici (economie, cultură, educație), din această cauză cele mei importante orașe ale țării au fost clasificate astfel:

  1. Bogotá (2600 metros más cerca de las estrellas – 2600 m mai aproape de stele)
  2. Medellín (La ciudad de la eterna primavera – Orașul eternei primăveri)
  3. Barranquilla (La puerta de oro de Colombia – Poarta de aur a Columbiei)
  4. Cali (La sucursal del cielo – Sucursala cerurilor)
  5. Cartagena (La heroica – Eroica)
  6. Pereira (La querendona, trasnochadora y morena – Frumoasa brunetă fără somn)
  7. Bucaramanga (La ciudad bonita – Orașul frumos)
  8. Manizales (La ciudad de las puertas abiertas – Orașul porților deschise)
  9. Ibagué (La capital musical de Colombia – Capitala muzicală a Columbiei)
  10. Cúcuta
  11. Pasto (Ciudad Sorpresa – Orașul surpriză)
  12. Armenia, Columbia (La Ciudad Milagro – Orașul miracol)
  13. Villavicencio (Puerta del llano – poarta din câmpii)
  14. Valledupar (Capital mundial del vallenato – Capitala mondială avallenato)

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Referințe

[modificare |modificare sursă]
  1. ^abcd„World Economic Outlook Database”. International Monetary Fund. aprilie 2014. Accesat în. 
  2. ^„Human Development Index (HDI) value”. data.undp.org. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  3. ^„socio-economic policies”(PDF). dane.gov.co. Accesat în. 
  4. ^https://data.iana.org/time-zones/tzdb-2021e/southamerica Lipsește sau este vid:|title= (ajutor)
  5. ^https://data.who.int/countries/170, accesat în Lipsește sau este vid:|title= (ajutor)
  6. ^„The Republic of Colombia shares land borders with five (5) countries”. cancilleria.gov.co. 
  7. ^„Maritime borders”. cancilleria.gov.co. 
  8. ^„Articulos 299, 300, 301”. Asamblea Departamental de Bolivar. Accesat în. [nefuncțională]
  9. ^„Estado, Derecho y Territorio”. Grupo de Investigación -Facultad de Derecho Universidad Libre- Categoría A Colciencias. Accesat în. [nefuncțională]
  10. ^Cultura colombiana
  11. ^Cultura - Reseñas - WWW.COLOMBIA.COM
  12. ^Arturo Agüero Chaves.„CRONOLOGÍA DE LA ACADEMIA COSTARRICENSE DE LA LENGUA” (în español). Academia Costarricense de la Lengua. Accesat în. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  13. ^„Piedra y Cielo a contraluz” (în español). Biblioteca Luis Ángel Arango.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  14. ^„Boletín Cultural y Bibliográfico , Número 33” (în español). Biblioteca Luis Ángel Arango.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  15. ^2006 „Castro Caycedo dio cátedra de periodismo” Verificați valoarea|url= (ajutor) (în español). Universia Colombia.. Accesat în. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)[nefuncțională]
  16. ^„Colombialink.Com - Primer Salon Nacional De Artistas - Eduardo Santos”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  17. ^„Leo Matiz”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  18. ^„Tejo – Colombia's national sport”. thecitypaperbogota.com.. Accesat în. 
  19. ^„Patinaje colombiano, el más ganador del mundo” (în spaniolă). elpais.com.co. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  20. ^„Historical moments of the Colombian cycling” (în spaniolă). antena2.com.co. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  21. ^„The 2010 SF N World Series Batting Log for Edgar Renteria”. Retrosheet. Accesat în. 
  22. ^„Recordando a nuestras glorias del béisbol” (în spaniolă). eltiempo.com. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  23. ^„History of boxing in Colombia” (în spaniolă). boxeodecolombia.com.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  24. ^„Boxing champions” (în spaniolă). boxeodecolombia.com. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  25. ^„Colombia vive esplendor deportivo inédito en su historia” (în spaniolă). semana.com.. Accesat în. 
  26. ^„History of the Colombian Olympic Committee” (în spaniolă).Colombian Olympic Committee. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  27. ^„El bolo colombiano ratificó su condición de potencia continental” (în spaniolă). reporterosasociados.com.co. Accesat în. 

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deColumbia
Puteți găsi mai multe informații despreColumbia prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de„proiecte surori”:
Definiții și traduceri în Wikționar
Imagini și media la Commons
Citate la Wikicitat
Texte sursă la Wikisursă
Manuale la Wikimanuale
Ghiduri turistice la Wikivoyage
Resurse de studiu la Wikiversitate
Drapelul Columbiei
State Membre
Drapelul UNASUR
Organisme
Subiecte
State Observatori
Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane dinAmerica de Sud
Franța
Olanda
Regatul Unit
1 Stat transcontinental  · 2 Din punct de vedere geografic sud-american, dar din punct de vedere istoric este considerat nord-american
Țări după continent:Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania
MembriiUniunii Latine după limbă
Uniunea Latină
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Columbia&oldid=17106412
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp