| Coloana Infinitului | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 45°02′15″N 23°17′07″E ({{PAGENAME}}) / 45.037431°N 23.285375°E45.037431; 23.285375 |
| Localitate | Târgu Jiu  |
| Județ | Gorj |
| Țara |  România[1] |
| Adresa | Calea Eroilor 94, Parcul Coloana fără sfârșit |
| Edificare | |
| Artist | Constantin Brâncuși |
| Data începerii construcției | |
| Clasificare | |
| Cod LMI | GJ-III-m-A-09465.01 |
Modificădate / text  | |
Coloana Infinitului sauColoana fără sfârșit este osculptură a artistului românConstantin Brâncuși, parte a trilogieiAnsamblului Monumental dinTârgu Jiu, compus din Coloana Infinită,Poarta sărutului șiMasa tăcerii concepute și executate de acesta. Inaugurată la27 octombrie1938, coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. În actele primăriei Târgu Jiu a fost numită„Coloana recunoștinței fără sfârșit”[2] și a fost dedicată soldaților români dinPrimul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malulJiului.
Aceste opere simbol semnate deConstantin Brâncuși au fost recunoscute oficial, la nivel mondial, pentru valoarea uriașă culturală. Ansamblul cuprinde sculpturile celebre ale artistului român: „Masa Tăcerii“, „Aleea Scaunelor“, „Poarta Sărutului“ și „Coloana Infinitului”.
Decizia de înscriere a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” și a Frontierelor Imperiului Roman-Dacia înLista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost aprobată de Comitetul Patrimoniului Mondial. Ansamblul cuprinde sculpturile celebre ale artistului român: „Masa tăcerii“, „30 scaune pătrate”, „Poarta sărutului“ și „Coloana Infinitului“.[3]
Privitor la geneza coloanei între celelalte sculpturi brâncușiene, există dovezi că proiectul este mult mai vechi.[necesită citare] Se pare că[formulare evazivă]încă din 1909 în atelierul lui Brâncuși ar fi existat„trunchiuri și bârne, coloane trunchiate de lemn", iar prima versiune expusă a unei coloane, intitulată „Proiect arhitectural" datează din1918.[necesită citare][4]Ulterior, în1933, în expoziția sa personală de la New York, Brâncuși expune proiectul săusub numele devenit celebru,Coloană fără sfârșit.[necesită citare]Brâncuși însuși o denumea„un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească".[necesită citare]
 | Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Coloana a fost turnată în fontă în septembrie1937 laAtelierele Centrale din Petroșani (ACP). Șeful proiectului a fost inginerulȘtefan Georgescu-Gorjan,[5] proiectul de execuție și calculele au fost făcute de inginerulNicolae Hasnas, execuția stâlpului central a fost coordonată de maistrul-șefIon Romoșan iar execuția modelului în lemn almărgelelor a fost făcută de maistrul tâmplarCarol Flisec în colaborare directă cu Brâncuși, care sosise de laParis special pentru a supraveghea turnarea coloanei.
Elementele componente ale coloanei sunt următoarele:
Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + „mărgele") este de 29 173 kg.
Comanditara lucrării a fost Aretia Tătărescu (prin Societatea „Liga Națională a Femeilor Gorjene"), care i-a acordat lui Brâncuși deplină libertate de acțiune și l-a ajutat să obțină sprijinul financiar necesar.
În anii '50, guvernul român, sub influența sovieticilor a plănuit să demoleze coloana[6][7], considerând că sculptura lui Brâncuși ar fi un exemplu de sculptură burgheză. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodată în aplicare.
Restaurarea Coloanei Infinitului dinTârgu Jiu, desfășurată între anii 1998 și 2000, reprezintă una dintre cele mai complexe intervenții de conservare a unui monument modern din România.[8] Opera realizată deConstantin Brâncuși în 1937–1938 suferise degradări structurale și pierderi ale protecției anticorozive, fiind inclusă pe lista monumentelor în pericol aWorld Monuments Fund (WMF).[9] Restaurarea a fost realizată în urma unui proiect tehnic oficial elaborat de Ministerul Culturii, într-o colaborare între autoritățile naționale,UNESCO,World Monuments Fund șiBanca Mondială.[10]
Între 1996 și 1997, starea Coloanei s-a deteriorat semnificativ. Investigațiile tehnice au evidențiat:
Aceste probleme au determinat includerea ansamblului în programul internaționalWorld Monuments Watch, ceea ce a accelerat necesitatea restaurării.[11]
Restaurarea propriu-zisă s-a desfășurat pe baza unui proiect tehnic elaborat de o echipă de specialiști ai Ministerului Culturii, condusă de arhitectul Dorin Dănilă.
Documentația tehnică a fost avizată de toate forurile naționale și internaționale competente, inclusiv comisii de experți UNESCO și WMF.[12]
Pe baza acestui proiect s-a organizat licitația la care au participat:
Înainte de începerea lucrărilor, proiectul prevedea realizarea de probe tehnologice obligatorii în incinta șantierului, pe fontă identică cu cea a moduloarelor.
Acestea au inclus:
Procesul a fost omologat după verificarea comisiei tehnice aMinisterului Culturii și reprezentanților WMF.[13]
Restaurarea a durat 80 de zile calendaristice, lucrându-se continuu, în condiții de toamnă târzie și iarnă.
Toate operațiile au fost realizate în atelierul improvizat din șantier, conform interdicției de transport a modulelor în afara șantierului.[8]
Etapele restaurării:
Restaurarea modulelor („mărgele”) făcuta de Plasma Jet este considerată un exemplu de intervenție majoră în conservarea monumentelor metalice moderne.[9]
A fost prezentată în rapoarte WMF, conferințe internaționale și literatura de specialitate.
În 2024,ansamblul brâncușian din Târgu Jiu a fost înscris înLista Patrimoniului Mondial.[14]
La Madrid, sculptorulSantiago Calatrava a ridicat un obelisc, executat din oțel și bronz, cu înălțimea de 120 m, amplasat în Plaza de Castilla, între turnurile „Puerta Europa”. Santiago Calatrava a recunoscut că s-a inspirat din lucrarea „Coloana Infinitului” de la Târgu Jiu a celebrului sculptor român Constantin Brâncuși.[15]
|access-date= (ajutor)
Materiale media legate deColoana Infinitului laWikimedia CommonsConstantin Brâncuși (1876 - 1957) | ||
|---|---|---|
| Lucrări în timpul școlii (1897–1906) |
|  |
| Lucrări în perioada de turnură (1907–1910) |
| |
| Opera matură (1911–1943) |
| |
| Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu (1935–1938) | ||
| Locuri memoriale | Casa memorială Constantin Brâncuși din Hobița • Atelierul din Paris de laCentrul Cultural „Georges-Pompidou” Mormântul lui Brâncuși dinCimitirul Montparnasse | |
Lista este în curs de completare. Va rugăm să contribuiți la întregirea ei. | ||
