 | Acuratețea acestui articol sau a acestei secțiuni estedisputată. Vă rugăm să vedeți părerile exprimate înpagina de discuție înainte de a edita. |
| Colaci | |
 Colac împletit decorat pentru sărbătorile de iarnă | |
| Origine | |
|---|---|
| Țara de origine |  România  |
| Informații | |
| Ingredient principal | făină,ou |
| Alte ingrediente | nucă |
Modificădate / text  | |
Colacii sunt produse depatiserie tipiceRomâniei, și nu doar, care se prezintă sub formă de micipâini albe de forme diferite, împletituri sub formă de inel împletit din două sau mai multe suluri, colaci rotunzi (circulari), de cruci ori de păsări. Colacii se consumă în comunitățile ebraice din întreaga lume în zilele de odihnă sau de sărbători, iar în Europa au un specific local care ține de tradiția fiecărui popor. În România sunt consumați pe perioada sărbătorilor de iarnă când se oferă la copii carecolindă pentru a recitacolinzi care vestesc Nașterea lui Mesia în ajunul sărbătorii numită în RomâniaCrăciun, întradiția moașei care merge în ziua de Sf. Vasile' cu un colac la casa pruncului botezat, în etapele nunții, și în ceremonia de înmormântare când se oferă ca pomană și fie sunt rotunzi, fie sub formă de cruce ori de scară (pe care, spune tradiția, sufletul celui dispărut va urca către văzduh unde va aștepta învierea).
Colac (înromână),Etimologia cuvântului "colac", la 'plural:'colaci (kolachy) din (greacă)ϰόλλαξ șislavon kolač, din "kolo": "kolo" în slavonă însemnă „roată” și se referă la ceva cu formă circulară[1].'Colaciimai sunt numițichallah în comunitățile ebraice,Hefezopf în limba germană, khale (în dialectulidiș estic,germană și dialectul idiș vestic), berches (însvabă), barkis (înGöteborg),bergis (înStockholm),birkata în dialectul iudeo-amharic,chałka (înpoloneză),vánočka (încehă),zopf (înElveția) șikitke (înAfrica de Sud),[2]
Cuvântul colac la singular este menționat în Biblie cuCalah (ori:ḥallah, în limba ), folosit pentru prima dată într-o poruncă ordinată de Dumnezeu copiilor lui Israel ca atunci când vor intra în țară, înainte de a mâncapâinea pământului să ofere prima masă dospită, o prăjiturăCalah, ca pârgă din aluat înălțat care să le facă dezlegare pentru a mânca din pâinea pământului din neam în neam.[3]
În România și mai larg în Balcani, există o ofertă de cereale legate de cultul morților. Acesta este și cazulcolivei, dar, de asemeni în Moldova desfințișori sărbătoarea care are loc pe 9 Martie, când se oferă vizitatorilor care vin să-i pomenească pe cei adormiți care așteaptă învierea. În celelalte zone ale țării colindele copiilor sunt răsplătite în mod tradițional cu mere, nuci și colăcei[4]
| Specific național | Ardei umpluți · Cârnați · Cârnați de Pleșcoi · Caltaboș · Ciulama de ciuperci · Chiftele · Colaci · Colivă · Drob · Fasole bătută · Frigărui · Ghiveci · Iahnie de cartofi · Iahnie de fasole · Lebăr · Limbă cu măsline · Mămăligă · Mititei · Musaca · Ostropel · Papricaș · Pastramă · Pârjoale · Pârjoale moldovenești · Pilaf · Piftie · Plachie · Rasol · Saramură · Sarmale · Slănină · Tobă · Tochitură · Urs de mămăligă · Varză călită · Zacuscă |  |
|---|---|---|
| Ciorbe,borșuri șisupe | ||
| Salate | ||
| Sosuri | ||
| Brânzeturi | ||
| Dulciuri | Brânzoaice · Clătită · Cremă de zahăr ars · Cozonac · Găluște cu prune · Gogoașă · Magiun de Topoloveni · Papanași · Plăcintă · Lapte de pasăre · Lipie · Sfințișori · Vărzar | |
| Băuturi | ||
