Numele deCluj provine, cel mai probabil, din latinesculCastrum Clus, folosit pentru întâia oară în 1213 pentru a desemnacetatea orașului medieval.[24] Cuvântul latinclusa/clausa înseamnă „închis” și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri.[25] Sensuri similare sunt atribuitetermenului slavkluč, care înseamnă „cheie” șitermenului germanicKlause/Kluse, care înseamnă „trecătoare”.[26] Termenul din urmă este păstrat în denumirea înlimba germană a orașului,Klausenburg.[25][27]
Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu aCatehismului tradus deGeorge Buitul
Numele orașului ar mai putea proveni de la un anume primarsasKlaus sau de la faptul că așezarea medievală a apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori sași din această zonă, la mănăstire se ziceaKloster.[28] O altă ipoteză este că numele provine de la primul său magistrat (de originemaghiară),Miklós/Kolos.[26]
Originea numeluiNapoca este, cel mai probabil,pre-romană.[31][32] Această denumire a așezării a fost menținută dupăcucerirea Daciei în anul106 de către coloniștii romani care au construit un castru pe locația centrului Clujului modern. În timpul domniei împăratuluiHadrian, castrul este promovat la rang de municipiu și este redenumitMunicipium Aelium Hadrianum Napoca.[33] Printre posibilele etimologii pentruNapoca (sauNapuca) se numără numele unortriburi dacice, cum ar fiNaparis sauNapaei, termenul grecescnapos (νάπος), care înseamnă „vale împădurită”, saurădăcina indo-europeană *snā-p- (Pokorny 971-2), care are semnificația de „a curge”, „a înota” sau „umezeală”.[31]
Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, care a schimbat numele orașului Cluj în Cluj-Napoca.
Schimbarea numelui orașului dinCluj înCluj-Napoca, s-a efectuat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din16 octombrie1974 în cadrul politicii național-comuniste din timpul dictaturii luiNicolae Ceaușescu.[34][35] Conform decretului, municipiului i-a fost atribuit numeleCluj-Napoca „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri”.[36][37]
Datorită istoriei multietnice aTransilvaniei, Clujului i-au fost date, de-a lungul timpului, mai multe nume în limbile vorbite de către administrațiile sau locuitorii zonei, precumKlausenburg înlimba germană,Claudiopolis înlatină,Clausemburgo înitaliană,Kaloşvar înturcă,Kluż înpoloneză șiקלאזין (Klazin) sauקלויזנבורג (Cloizânburg) înidiș.[38][39]
FormamaghiarăKolozsvár a fost înregistrată pentru prima dată în 1246 sub numele deKulusuar și este o aglutinare a termenilorKolozs șivár, în limba maghiară,vár sauuar având sensul de „cetate”.[40] Datorită diverselormodificări fonetice șiortografice pe care le-a suferit limba maghiară de-a lungul anilor, denumirea orașului are o scriere variabilă în documente istorice, inclusiv cu variantaKoloswar, care apare pentru prima dată într-un document din 1332.[40] Denumireagermană deKlausenburg provine, cel mai probabil, de la numelesăsescClusenburg/Clusenbvrg, folosit pentru prima dată în 1348 și ortografiat din 1408 dreptClausenburg.[27]
Din perioadadacilor și acelților a fost descoperită o așezare (din 250-100 î.e.n.) în zonaSomeșeni, alcătuită din mai multe bordeie, împreună cu mai multenecropole de incinerație laDezmir șiApahida.[45]
Prima atestare scrisă acastrului roman Napoca datează din perioada imediat următoarerăzboaielor daco-romane, din anii 105–106, și constă dintr-o bornă militară,miliarul de la Aiton, parte a unui drum imperial care făcea legătura între acesta șiPotaissa (astăziTurda).[33] Prima atestare literară a așezări romane provine tot din această perioadă și îi aparține geografuluiPtolemeu.[46]
Fondată pe malul drept al râului Samus (Someșul Mic), Napoca era la început un simpluvicus, o așezare ad-hoc.[33] Ea devine așezare urbană,civitas, în timpul împăratuluiHadrian, fie în anul 117, fie în 124, sub numele deMunicipium Aelium Hadrianum Napoca.[33] Ajunsă capitală a provincieiDacia Porolissensis, Napoca este ridicată la rangul decolonia, cu titlul deColonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat deMarc Aureliu sau deCommodus.[33] Orașul se bucura deius Italicum, cel mai înalt statut urban dinImperiul Roman.[47]
Dupăretragerea romană din Dacia dinsecolul al III-lea, regiunea trece printr-un proces de ruralizare și descentralizare.[48] Centrele urbane, inclusiv colonia Napoca, sunt abandonate, iar izvoarele istorice despre zona Clujului se împuținează.[49] Cu toate astea, vestigiile din acea perioadă ne arată că deși o parte din populația civilă părăsește provincia împreună cu oficialii romani, o parte din vorbitorii delimbă latină, fie coloniști, fie nativi romanizați, rămân în apropierea colonieiNapoca.[50]
În anul 1275, episcopul de Alba Iulia,Petru Monoszló, îl constrânge pe regele minor al Ungariei,Ladislau al IV-lea, să pună Clujul sub administrareaEpiscopiei de Alba Iulia.[62][63] Această mișcare a fost vehement contestată de către coloniștii germani cărora le fuseseră promise numeroase privilegii pentru a se muta în regiune și care nu erau mulțumiți de statutul de subordonați ai unei instituții religioase.[63] De-a lungul următorilor 41 de ani, sașii se luptă pentru revocarea acestei decizii, ajungându-se inclusiv la conflict armat între anii1277 și1279.[63][64]
Orașul liber regesc sub Coroana Maghiară (1316–1541)
În data de19 august1316, după decenii de presiuni în acest sens, regeleCarol Robert de Anjou acordă Clujului statutul deoraș liber regesc la solicitarea comitelui clujean, Stark.[65] Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele orășenesc și parohul, de a circula liber înTransilvania și de a-și vinde mărfurile înRegat fără a plăti vamă.[65][66] Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziuaSfântului Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare 60 de gospodării.[66][67] În același an începe construcțiaBisericii Sfântul Mihail.[68][69]
Stema Clujului, compusă din trei turnuri deasupra unui zid de cetate, a fost pentru prima dată folosită în anul1377 cu acordul RegeluiLudovic I al Ungariei, ilustrând importanța în creștere a orașului.[65][70] În această perioadă, în oraș se dezvoltă unsistem de bresle, asemenea celor dinEuropa Centrală, meșteșugurile cele mai dezvoltate fiindblănăria șimăcelăria.[71][72] După ridicarea turnurilor de apărare aleCetății Clujului, breslele au primit în grijă câte un turn pe care trebuiau să-l apere în caz de asediu.[73][72]
Sigiliul orașului liber Cluj
Interiorul Bisericii Sf. Mihail, finalizată în anul 1432
Datorită abuzurilor de putere a nobilimii clujene, a îmbogățirii anumitor bresle și a sărăcirii majorității populației,secolele XIV șiXV au fost marcate de numeroase conflicte sociale.[77] Pătura săracă a Clujului a participat larăscoala de la Bobâlna din anul1437 și larăscoala lui Gheorghe Doja din anul1514, preluând temporar controlul orașului de ambele dăți.[77][78]
Ungaria Răsăriteană și Principatul Transilvaniei (1541–1711)
Importantelemișcări revoluționare de la 1848 cuprind și Clujul. Deși un important centru revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Fervoarea revoluționară a cuprins tineretul din facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. În 1849,Hotelul Biasini a găzduit tratativele eșuate dintreNicolae Bălcescu șiPetőfi Sándor, pentru unirea revoluției române cu cea maghiară.[91] Înfrângerea revoluției ungare a dus la instaurarea regimului absolutist.Dieta Transilvaniei a fost mutată temporar din Clujul majoritar maghiar înSibiul dominat de etnicii germani, pentru a întări influența austriacă asupra provinciei.[92][93]Dieta a fost convocată din nou la Cluj de abia în 19 noiembrie 1865 când demnitarii preponderent maghiari au votat unireaPrincipatului Transilvaniei cuRegatul Ungariei, încheind secole de autonomie a provinciei față de administrațiile de laViena sauBuda.[94][95]
În anul1940, în urmaDictatului de la Viena, Clujul, împreună cu restulTransilvaniei de Nord, a fost cedatUngariei, care la momentul respectiv era aliată cuGermania Nazistă și contribuia lagenocidul inițiat de aceasta împotriva populației evreiești.[125] În 27 martie1944, trupele Germaniei naziste au ocupat orașul și au improvizat unghetou temporar în curtea fabricii de cărămizi de pe str. Kajántó dincartierul Iris în care au fost mutați 16.148 de evrei, posesiunile lor fiind confiscate.[125] Din aceștia, aproximativ 80 au reușit să scape și să rămână în oraș, alți 388 au primit refugiu în Budapesta, iar restul au fost trimiși laLagărul de concentrare Auschwitz în trenuri de transport de vite în perioada mai-iunie1944.[125][125] Deși în Cluj nu a existat o rețea de ajutor a evreilor deportați, cinci clujeni au primit titlul de „Drept între popoare” datorită eforturilor de a salva membri ai comunității evreiești, printre care episcopul romano-catolic,Áron Márton, sau diplomatulValer Pop.[126]
Pe parcursul verii anului1944, în cadruloperațiunii Frantic, trupele aliate aubombardat aerian în mod repetat orașul.[127] Cele mai semnificative distrugeri au avut loc în data de 2 iunie, în urma unei operațiuni care viza zona centrală a orașului, zona gării și zona industrială dincartierul Mărăști.[127] În urma bombardamentelor, au fost uciși 362 de civili, 32 de soldați maghiari și 65 de soldați germani, iar 2.434 de civili au rămas fără locuințe.[127][128] Clujul a fost recapturat de către armateleforțelor aliate în octombrie 1944 și reconfirmat ca parte din România, împreună cu restulTransilvaniei de Nord, prinTratatul de la Paris din 1947.[129]
Pe plandemografic, Clujul a fost unul din puținele orașe dinRomânia în care populația nu a scăzut între anul1990 și prezent.[149] Populația estimată în anul 2020 a fost de 327.985, la care se adaugă un număr de aproximativ 100.000 de studenți în cele 9 instituții de învățământ superior din oraș.[150][151] Totodată, Clujul și-a dublat suprafața construită între anii2000 și2020, de la aproximativ 18 km la 36 km.[14]
Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona central-nord-vestică aTransilvaniei, având o suprafață administrativă de 179,5 km² și o suprafață construită de circa 36 km².[14] Situat în zona de legătură dintreMunții Apuseni,Podișul Someșan șiCâmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilorSomeșul Mic șiNadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale pâraielor Popești, Chintău, Borhanci și Popii.[152]
Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 m.[153] La est, în continuarea orașului, se întindePodișul Someșan, iar la nordul orașului se află Dealul Morilor (670 m), Dealul Lombului (682 m), Dealul Steluța, Dealul Chinteni, Dealul Râpos (578 m), Dealul Sf. Gheorghe, Dealul Bogamaia (609 m) și Dealul Fânațelor (513 m).[153][154] Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m), dealul Sf. Pavel (538 m), Dealul Melcului (615 m) și Dealul Suceagului (637 m).[153] Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.[153]
Municipiul Cluj-Napoca este străbătut de două râuri,Someșul Mic șiNadăș, de pâraiele Țiganilor, Popești, Nădășel, Chintenilor, Becaș și Murătorii, precum și de un curs artificial,Canalul Morii. Patru lacuri artificiale se află în partea estică a orașului în zoneleGheorgheni șiÎntre Lacuri.[153]
Clima Clujului estetemperat-continentală, cu influențe oceanice, cu ierni reci, dar în general lipsite deviscole și veri calde, dar instabile. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de 557 mm. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie.[167][168]
Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de23 ianuarie1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe11 februarie1929 (–32°C) sau13 ianuarie1985 (–26°C).[168] Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de25 august2012 (38,5°C), precedentul record fiind de 38°C (24 iulie2007).[168] În medie, cea mai caldă lună este iulie, în timp ce cea mai rece este ianuarie.[169] Începând cusecolul XXI, iernile au devenit mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30°C).[170] Media precipitațiilor anuale atinge 594 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (90,5 mm), iar cea mai uscată, februarie (24,5 mm).[171]
Conformrecensământului din 2011, populația municipiului Cluj-Napoca în acel an era de 324.576 de locuitori, în creștere față derecensământul din 2002, când se înregistraseră 317.953 de locuitori.[9][175] Din punct de vedere etnic, populația orașului era alcătuită din 245.737români (75,71%), 49.565maghiari (15,27%), 3.273rromi (1,01%) și 2.601 alte etnii (8,01%).[9]
Apartenența religioasă era majoritarortodoxă română, de această confesiune aparținând 212.975 de oameni (65,62%).[176] Restul populației era împărțită între un număr mare de culte:reformați (9,73%),romano-catolici (4,6%),greco-catolici (4,36%),penticostali (2,49%) șibaptiști (1,11%).[176] Aproximativ 9% din populație nu și-a precizat apartenența religioasă la recensământ sau nu are una.[176][177]
Acest grafic folosește acum abandonataextensie Graph, care nu mai este întreținută. Are nevoie să fie convertit în concordanță cu nouaextensie Chart.
Începând cu fondarea orașului medieval, compoziția etnică și apartenența religioasă în oraș a fluctuat. Însecolele XIII șiXIV, coloniștiisași alcătuiesc majoritatea populației, raportul între aceștia și populațiamaghiară echilibrându-se în a doua jumătate asecolului XV, ulterior maghiarii devenind majoritari.[183][184][185] Această stare se schimbă doar începând cuanii 1950, în urma mișcărilor de populație dinrural înurban, când etniciiromâni devin majoritari.[18][186][187]
Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales însecolul al XX-lea, în decurs de 100 de ani crescând de peste șase ori ca număr de locuitori, de la o populație de 50.908 în anul 1900, la 328.602 la recensământul din 1992. Creșterea demografică din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale învecinate.[9] Din punct de vedere etnic și confesional, populația orașului a ajuns să aibă aceleași proporții ca zona rurală înconjurătoare.[188]
Pe fondul unei scăderi de populație în toată România dupărevoluția din 1989, la finalul secolului XX, populația Clujului suferă singura scădere de la începutul înregistrării valorilor, de la 328.602 în 1992 la 317.953 în 2002.[9] Creșterea se reia în primele două decenii ale secolului XXI, înregistrându-se o populație de 324.576 larecensământul din 2011.[9]
În primele două decenii alesecolului XXI, profilul etnic al Clujul se diversifică datorită creșterii numărului de studenți străini, azilanți, dar și a numărului de migranți economici atrași de oportunitățile oferite de mediul de afaceri și academic din Cluj.[189]
Populația Clujului este predominant de etnieromână (75,71%), existând o minoritate semnificativă demaghiari (15,27%) și una mai mică deromi (1%).[9][190] Pentru 7,13% din populație nu se cunoaște apartenența etnică. Restul de 0,89% este compus dintr-o varietate de etnii fie cu rădăcini istorice în zona Transilvaniei, fie venite din afara Ardealului datorită atractivității economice și academice a orașului.[190][191]
Înaintea anului1918, populația delimbă română a variat, ca proporție din totalul orașului, între 21% în anul 1850 și aproximativ 14% în anul 1910, conform ultimului recensământ organizat deImperiul Austro-Ungar.[18] În timpulperioadei interbelice, principalul flux migrator este cel din satele și orașele mici din jur, către Cluj. La acesta s-a adăugat și migrația internă a românilor dinVechiul Regat cătreArdeal și emigrareaetnicilor maghiari dinTransilvania cătreRegatul Ungariei. Proporția de români în Cluj a crescut la aproximativ 36%, conform recensământului din 1930.[18]Perioada comunistă a adus cu ea un val de urbanizare și industrializare a Clujului și, cu ea, un nou rând de migrare a etnicilor români către oraș, aceștia ajungând la paritate cu populația maghiară în 1956 și depășind-o numeric la scurt timp după.[18][192] Dupărevoluția din 1989, populația română a variat ca proporție între aproximativ 75% și 79%.[190][18]
La recensământul din 2011 erau 245.737 deromâni (75,71%) în Cluj.[9]
Comunitateamaghiară a fost etnia majoritară a orașului, cel puțin din a doua jumătate asecolului XV, când a depășit-o numeric pe ceasasă, până însecolul XX, când a fost întrecută numeric de cearomână.[71][18][185] Cetățenii de limbă maghiară alcătuiau în jur de 80% din populația orașului în anul1910.[18][193] UlteriorPrimului Război Mondial și aunirii Transilvaniei cuRomânia, proporția de maghiari scade la aproximativ 50% ca urmare a emigrării membrilor comunității și a creșterii numărului deromâni șievrei.[18] În 1940,Regatul Ungariei anexeazăTransilvania de Nord conformDictatului de la Viena, eveniment care duce la un exod al românilor din Cluj și o strămutare în masă a maghiarilor în oraș.[18] Astfel, procentajul de etnici maghiari din Cluj sare de la 46% în 1930 la 85% în 1941.[18] După sfârșitul celuide-al Doilea Război Mondial, Clujul revine sub administrație românească, iar mișcările de populație de la începutul anilor 1940 sunt inversate. Cu excepția populației evreiești, decimată înHolocaust, împărțirea etnică a Clujului revine la cea de dinainte de război.[18]
Alături de comunitatea maghiară, ceagermană (sausasă) este printre cele mai vechi din oraș, primii coloniști germani contribuind la fondareacetății medievale în jurul anului1260. În perioada medievală, sașii au fost cel mai numeros grup etnic din oraș, această situație schimbându-se însecolul XV.[193] Se estimează că, în acest secol, sașii constituiau aproximativ 40% din populația orașului, această proporție scăzând la circa 20% până însecolul XVII.[183][184] Pe fondul unor divergențe religioase cu comunitatea maghiară, etnicii germani emigrează treptat din oraș, la începutulsecolului XX aceștia alcătuind doar circa 3% din totalul populației.[18]
În urma emigrării în masă a populației germane dinRomânia în a doua jumătate asecolului XX, în Cluj au mai rămas doar câteva sute de etnici germani.[9] La referendumul din 2011, 544 de locuitori ai Clujului s-au declarat ca aparținând etniei.[9]
Comunitatearomă este prezentă în Cluj cel puțin dinsecolul XIX.[18] În 2011 erau 3.273 de persoane de etnie romă cu reședința în Cluj-Napoca, constituind aproximativ 1% din populația orașului.[190] Romii din Cluj se împart în mai multe comunități compacte, localizate în câteva arii geografice restrânse.[200][201] Familiile cele mai afectate de excluziune socială trăiesc în zonaPata Rât, împărțită în patru comunități învecinate:Dallas,Cantonului,Zona Verde/Coastei șiRampa.[202][203][204] Alte comunități compacte se mai află la nord deGară, încartierul Iris și în părțile estice ale cartierelorMărăști șiÎntre Lacuri.[200][205][206]
De-a lungul istoriei Clujului, au existat câteva comunități minore, cu o prezență în oraș de doar zeci sau sute de membri. În perioadasecolelor XVI–XX, în care Clujul a făcut parte dinMonarhia Habsburgică, stat multi-etnic și multi-confesional, în oraș sau stabilit câteva zeci sau sute deucrainieni,polonezi,cehi,slovaci șisârbi.[190][18] Începând cusecolul XXI, atractivitatea pieței muncii și a mediului academic a determinat un număr tot mai mare de cetățeni străini să se stabilească în Cluj, sporind diversitatea minorităților orașului.[207] Peste 6.400 de cetățeni străini, proveniți din 113 țări ale lumii, locuiau în anul2015 în Cluj.[208] Cei mai mulți proveneau dinFranța (1.009),Italia (723),Germania (516),Republica Moldova (447) șiTunisia (297).[208] În anul2018, numărul cetățenilor străini din Cluj crescuse la 8.900.[209]
Ortodocșii români alcătuiesc cea mai numeroasă comunitate confesională a Clujului modern, în număr de 212.975, reprezentând 65,62% din populația orașului în2011.[176] În trecut, această comunitate a fost una minoritară, în anul1790 aflându-se doar 129 de ortodocși români între zidurile orașului.[215] Numărul acestora s-a mărit pe măsură ce populația română din oraș a depășit-o numeric pe cea maghiară.[18] Numărul ortodocșilor români a crescut, de asemenea, în urma interziceriiBisericii Greco-Catolice de cătreguvernul Petru Groza și integrarea credincioșilor înBiserica Ortodoxă Română.[216]
Deși primele atestări ale prezențeicomunității evreiești în Cluj datează din anul1481, în oraș nu a existat o comunitate stabilă până însecolul XIX din cauza legilor care restricționau posibilitățile de activitate ale evreilor înPrincipatul Transilvaniei.[125][220] După relaxarea legilor punitive la adresa acesteia în anul 1851, populația evreiască din Cluj a început să crească într-un ritm accelerat.[125] Aceasta a crescut de la doar 109 în anul 1835, la 13.094 în anul 1930, constituind aproximativ 15% din populația orașului.[18] Populația evreiască scade dramatic în timpulHolocaustului, cele câteva mii de evrei care supraviețuiesc lagărelor de concentrare, revenind în Cluj în1945.[18][125] În deceniile următoare, mulți din aceștia au emigrat înIsrael și înStatele Unite ale Americii, în secolul XXI rămânând sub 200.[125][18]
Cu toate că dimensiunea comunității evreiești din Cluj a scăzut dramatic față de apogeu, aceasta este în continuare prezentă prin bogata moștenire arhitecturală lăsată orașului.[125] Începând cu anul1851 și de-a lungul primei jumătăți asecolului XX au fost construite în Cluj cinci sinagogi care deserveau comunitatea în creștere.[125][214][221] Acestea au fost vandalizate în anul1927 de către bande destudenți afiliateGărzii de Fier, iar ulterior jefuite și grav afectate înAl Doilea Război Mondial, de ambele dăți fiind restaurate.[125][214] În urmaHolocaustului și a emigrării evreilor înIsrael, sinagogileȘas Hevra,Poale Țedek și ceaOrtodoxă s-au închis treptat, singura rămasă activă până însecolul XXI fiindSinagoga Neologă, cunoscută și ca Templul Deportaților.[214][222]
La recensământul din anul 2011, 2.428 de locuitori ai orașului au declarat că au o altă confesiune în afara opțiunilor din formular.[176] În același an, în oraș era o comunitate de 879 de musulmani, majoritatea de origine arabă.[223] Numărul de persoane nereligioase era de 2.809 (0,87%) , iar numărul de persoane care au refuzat să își declare religia a fost de 25.665 (7,91%).[176]
Municipiul Cluj-Napoca este împărțit, din punct de vedere administrativ, în20 de cartiere și este administrat de un primar, doi viceprimari și unconsiliu local.[224][225]
Clujul este împărțit în 20 de cartiere dispuse circular, în jurul centrului, care s-au constituit în trei faze principale.[226] Înainte de jumătatea secolului al XX-lea, s-a dezvoltatCentrul, și cartiereleGruia șiAndrei Mureșanu, împreună cu zonele imediat învecinate. Odată cu urbanizarea forțată din timpul regimului comunist, au fost create mai multe cartiere de blocuri:Mănăștur,Gheorgheni,Mărăști, sauZorilor.[227] Dupărevoluția din 1989, datorită liberalizării pieței imobiliare, suprafața construită a Clujului a crescut semnificativ, orașul dezvoltându-se în toate direcțiile, fapt care a dus la apariția unor noi cartiere precum Europa, Borhanci sau Sopor.[228]
Între 1948 și 1950, consiliul s-a numitComitetul provizoriu local,Sfatul Popular al Clujului între 1950 și 1968, șiConsiliul Popular al Municipiului Cluj din 1968, în anul 1974 fiind adăugată și denumirea deNapoca numelui.[232][233] Dupărevoluția din 1989, acesta a fost compus din 31 de consilieri, numărul fiind redus la 27 începând cualegerile din 2004.[234][235]
Municipiul Cluj-Napoca este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul,Emil Boc, de laPartidul Național Liberal, este în funcție din. Începând cualegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[236]
Inițial, primăria și consiliul local se întruneau în Casa Sfatului dinPiața Unirii, în clădirea cunoscută actualmente sub numele dePrimăria veche. Începând cu sfârșitulsecolului al XIX-lea, activitatea celor două instituții s-a mutat înPalatul Primăriei de pe strada Moților. Deși sediul central al primăriei se află în această clădire, o parte dintre cartierele Clujului dispun de sedii secundare pentru facilitarea interacțiunii cetățenilor cu administrația locală.[238]
Într-un clasament al calității vieții, Cluj-Napoca ocupa, la începutul anului 2021, locul 43 dintre 91 orașe europene studiate.[240] Cluj-Napoca se afla în clasament deasupra unor metropole precumBarcelona (locul 59),Paris (locul 75),Londra (locul 62),Roma (locul 80) sauMoscova (locul 85).[240] Clasamentul a fost realizat luându-se în considerare puterea de cumpărare, gradul de siguranță al populației, sistemul de sănătate și nivelul de poluare, printre altele.[240]
Din punct de vedere al criminalității, Cluj-Napoca este unul dintre orașele cu cel mai ridicat grad de siguranță din România.[241] Un studiu efectuat în anul 2020 a clasat Clujul pe locul 13 din lume ca siguranță (din 374 de orașe evaluate) și pe locul 1 dinRomânia.[242][243] Baza de date statistice Numbeo arată că, în anul 2021, cea mai mare problemă de criminalitate percepută de locuitorii Clujului este cea acorupției și solicitării demită, crimele violente fiind relativ rare.[244] Același studiu arată că 91% din locuitorii orașului se simt în siguranță mergând singuri pe stradă ziua, iar 76% noaptea.[244] Un top al siguranței cartierelor din 2017 punecartierul Grigorescu pe primul loc din țară, urmat îndeaproape de cartiereleGheorgheni șiZorilor.[245] Statisticile Inspectoratului de Poliție Cluj arată un nivel relativ constant de criminalitate între anii 2012 și 2020.[246]
Cluj-Napoca, împreună cuzona metropolitană Cluj, are una dintre cele mai mari și dinamice economii din România.[247] Datorită forței de muncă înalt calificate, infrastructurii logistice, atractivitatea parcurilor industriale și costurilor relativ scăzute de a porni o afacere, Clujul a atras în anii 2000 și 2010 numeroși investitori străini sau locali.[248] Printre companiile active fondate în oraș se numărăBanca Transilvania,Napolact,Farmec,Jolidon,Terapia sauUrsus.[248]PIB-ul pe cap de locuitor al orașului raportat la puterea de cumpărare era la nivelul de 150% din media UE în anul 2020.[249] Clujul a fost orașul cu cea mai marecreștere economică dinUniunea Europeană între anii2000 și2020.[250][251]
Zona industrialăBaciu, care cuprindea întreprinderile de minerit, morărit, panificație, producție legume și fructe, producție viticolă (actualulProdvinalco), printre altele.[253]
Zona de depozitareSomeșeni cu depozite industriale, terminalulCFR și baze de producție pentru construcții.[253]
O parte semnificativă a industriei clujene a falimentat după tranziția cătreeconomia de piață în urmarevoluției din 1989. Singurul sector industrial semnificativ încă activ în limitele orașului este cel chimic (reprezentat prin fabrici precumTerapia), celelalte activități industriale fiind mutate în parcurileTetarom din localitățile alăturate, în specialBaciu,Apahida șiJucu.[254][255]
Cluj-Napoca dispune de patru parcuri industriale –Tetarom I (între cartiereleGrigorescu,Dâmbul Rotund și comunaBaciu),II (pe Bulevardul Muncii),III (în comunaJucu) șiIV (în comunaFeleacu) – în cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 50 de firme, iar suprafața totală administrată este de peste 2,8 milioane m². Acestea sunt localizate[256][257]
În anul 2021, în Cluj lucrau aproximativ 24.000 de persoane în sectorultehnologiei informației, echivalent cu peste 9% din totalul forței de muncă ajudețului Cluj.[265][266] Pentru, o mai bună colaborare, firmele din industrie au format asocieri între ele, cu mediul academic, cu administrația locală și cu diverse ONG-uri.[267] Printre aceste asocieri se numărăCluj IT Innovation Cluster care include peste 70 de companii,[268] sauTransilvania IT Cluster, care numără peste 120 de companii membre, care au împreună peste 8200 de angajați și o cifră de afaceri de peste 445 de milioane de euro.[269] Printre firmele care dezvoltă produse în domeniul IT în Cluj se numărăPorsche Engineering,Bosch Engineering,Endava,Accenture,Siemens,Dell,Garmin,Betfair,NTT șiBombardier.[270][271][272][273]
În ceea ce privește serviciile financiare, Cluj-Napoca este cel de-al doilea centru ca importanță din România. Nu mai puțin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 și-au dezvoltat și o rețea de agenții.[274] În Cluj-Napoca își are sediul Grupul FinanciarBanca Transilvania, construit în jurul băncii cu același nume, care în 2019 a devenit cea mai mare bancă din România.[275] În Cluj își are originea compania de asigurăriArdaf, care a fuzionat în 2012 cuGenerali Asigurări.[276]
Deși stabil și prosper însecolul XXI, sectorul financiar al Clujului a fost în centrul mai multor controverse înanii 1990. Orașul a găzduit sediul uneia dintre cele mai mari scheme Ponzi din istorie,Caritas, care a prejudiciat investitorii cu între 1 și 5 miliardeUSD.[277] Un prejudiciu de jumătate de miliard deUSD a fost cauzat și de falimentul bănciiDacia Felix, al cărei management a acordat credite discreționar.[278]
Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe plan local precum și de cererea solidă de locuințe, piața rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată explozie în 2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenți ai unei instituții de învățământ superior – aleg să se stabilească în Cluj-Napoca, atrași de piața înfloritoare a muncii, inclusiv de multinaționalele care și-au deschis un birou în oraș în ultimii ani. Drept consecință a creșterii economice și demografice, suprafața construită a orașului a crescut de la aproximativ 20 km² în anul2000 la 36 km² în2020.[14]
Acest grafic folosește acum abandonataextensie Graph, care nu mai este întreținută. Are nevoie să fie convertit în concordanță cu nouaextensie Chart.
Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional, precum și în apropierea mai multor regiuni etnografice precumȚara Călatei sauȚara Moților, Clujul reprezintă un pol al turismului înTransilvania. Turismul este încurajat de numărul generos de evenimente culturale și al festivalelor, de valoarea istorică a orașului și de activitățile de agrement disponibile în Județul Cluj.[280]
În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unități de cazare care ofereau un număr total de 4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile turistice, 6 hosteluri, 1 camping, 20 de pensiuni urbane și o pensiune agro-turistică.[256] Turismul din Cluj a fost puternic afectat depandemia COVID-19.[279]
Sectorul comerțului este al doilea cel mai dezvoltat dintresectoarele economice ale Clujului, cuprinzând 6.389 de firme înregistrate în anul 2014. Dintre acestea 3.266 practicau comerțul cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu ridicata.[251][256] În ceea ce privește sectorul de retail, municipiul beneficiază de prezența unor importante magazine de tipcash and carry (Metro,Selgros), hipermarketuri și supermaketuri (Cora,Kaufland,Auchan,Carrefour,Lidl,Billa). Pe piața debricolaj sunt prezente magazinele companiilorLeroy Merlin,Dedeman,Brico Depot,Arabesque șiAmbient, parte a unor rețele autohtone și internaționale.[281]
Principalele centre comerciale din Cluj suntIulius Mall șiVIVO! Cluj-Napoca.[282] Primul a fost inaugurat în anul 2007, se află în partea de est a orașului, are o suprafață totală de 147.000 m² și a fost vizitat de peste 11 milioane de persoane în anul 2014.[256] Cel de-al doilea a fost inaugurat tot în 2007, în partea vestică a orașului, la limita cucomuna Florești, se întinde pe aproximativ 28 ha și a fost vizitat de 9 milioane de persoane în anul 2014.[283] Încentrul orașului se aflăMagazinul Central care are o suprafață comercială de 20.000 m² și Platinia Shopping Center, construit pe fosta locație a fabricii de bereUrsus, cu o suprafață de aproximativ 14.000 m².[283] Centre comerciale mai mici sunt Sigma Shopping Center încartierul Zorilor (suprafață de 6.000 m²), Sora Shopping Center (suprafață de 5.000 m²) aflat într-o clădire interbelică din centru, sau Winmarkt Someș (suprafață de 7.800 m²) încartierul Mănăștur.[284]
Pe cale rutieră, Cluj-Napoca este situat la 273.3 km de Brașov, 316.7 km de Timișoara, 431 km de Iași, 444.8 km de București și 667.1 km de Constanța.[287]
Începând cu 2021, în oraș a fost introdus programul „Vinerea Verde”, prin care transportul public urban devenea gratuit în fiecare vineri. În 2022 și 2023, proiectul a fost extins și spre comuneleFlorești,Apahida șiBaciu. În anul 2014, serviciile Companiei de Transport Public au fost utilizate pentru circa 150 de milioane de călătorii.[256] Între anii 2011 și 2015 s-au efectuat lucrări de modernizare a liniei detramvai din Cluj-Napoca, fiind înlocuită infrastructura din tot orașul care data de la finalul anilor 1980 și se afla într-o stare avansată de degradare.[291]
Terminalul de pasageri al Aeroportului Internațional Cluj
Aeroportul Internațional „Avram Iancu” (IATA: CLJ) este situat la limita estică a orașului, în continuareacartierului Someșeni, la aproximativ 8 km distanță decentru. Aeroportul a fost înființat în anul1932, cu denumirea de Aeroportul Civil din Cluj, și devine aeroport internațional în anul1933, odată cu deschiderea unei linii regulate cătrePraga.[301] Prima clădire a aeroportului a fost construită între anii1937 și1939, an în care este capătă numele de Aeroportul Cluj–Someșeni.[301][302] În urma bombardamentelorforțelor aliate din septembrie1944, clădirea originală a aeroportului este distrusă.[301]
Între anii1948 și1959, activitatea se reia prin operarea de către CompaniaTransporturile Aeriene Româno-Sovietice a unor curse interne către celelalte centre importante de populație.[301] Aeroportul trece prin mai multe faze de extindere în anii1960 și1970.[301]
În anul1996, se reiau cursele internaționale de peAeroportul „Avram Iancu”.[301] În anii2008 și2009 au fost inaugurate terminale noi de pasageri, cu suprafețe de 16.150 m² (plecări) și 10.812 m² (sosiri), structurate pe 3 nivele, cu 6 porți de îmbarcare, 3 benzi de procesare a bagajelor și cu o capacitate de procesare de 1.500.000 pasageri/an (plecări) și 2.000.000 pasageri/an (sosiri).[301] În 2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime și 45 m lățime, cu un sistem de balizaj luminos de categoria I.[301] Aeroportul a avut înanii 2000 și2010 o evoluție continuă a traficului, ajungând în anul 2019 la numărul record de 2.921.392 de pasageri.[303]
Pe data de 05.06.2024 a fost inaugurat un nou terminal modern datorită creșterii numărului de pasagerii odată cu intrarea României in spațiul Schengen. Totodată a fost introdusă și linia de transport public cu stație in interiorul aeroportului[304].
Începând cuanii 2010, în Cluj s-a început construcția de infrastructură pentru transport activ, folosindbiciclete sautrotinete.[305] Până în anul 2020 au fost delimitate benzi de carosabil cu o lungime de aproximativ 40km pentru folosirea de către utilizatorii mijloacelor de micro-mobilitate.[305] Acestea erau localizate preponderent înzona centrală, nefăcând legătură cu zonele rezidențiale ale orașului, fiind, din acest motiv, utilizate relativ redus.[305] În anul2015 a fost lansat de administrația locală un serviciu de închiriere de biciclete numit Cluj Bike.[306]
Clujul este compus dincentrul istoric, construit în mare parte înainteasecolului XX și dintr-un număr de cartiere cu funcțiuni mixte, construite însecolele XX șiXXI. Cartierele construite în prima jumătate a secolului XX prezintă densitate medie și sunt alcătuite mai mult din vile și blocuri de înălțime medie. Acestea sunt cartiereleAndrei Mureșanu,Gruia,Grigorescu (partea estică) șiGheorgheni (partea nordică). În perioada comunistă au fost construite cartiereleÎntre Lacuri,Gheorgheni (partea sudică),Grigorescu (partea vestică),Mănăștur (în locul vechiului sat Mănăștur),Mărăști (în locul vechiului Hóstát),Plopilor,Zorilor.[227] După 1989 au fost construite cartierele Europa, Bună Ziua, Borhanci și Sopor.[228]
De-a lungul istoriei Clujului, au fost construite 4 principale sisteme de fortificații în zona centrului orașului, din care 3 mai sunt vizibile și în prezent și sunt frecventate ca obiective turistice: un fragment din ruineleCastrului Roman Napoca, aflat înPiața Unirii, mai multe fragmente dina doua cetate medievală și rămășițeleCetățuii.[337][338]
În timpulEpocii Medievale, Clujul a avut două serii de fortificații de apărare. Prima, de dimensiune mai mică, a fost parțial distrusă de o invazietătară însecolul XIII, rămășițele sale fiind încorporate în cea de-a douacetate medievală a Clujului, construită după obținerea titlui deOraș liber regesc în anul1316.[339] Aceasta înconjura zona actualului centru istoric și era constituită din zidurile de apărare și 20 de turnuri, întreținute și apărate debreslele Clujului. Dintre aceste, astăzi mai existăBastionul Croitorilor, Bastionul Postăvarilor,Bastionul Lăcătușilor (devenit ulterior Turnul Pompierilor) și Bastionul Pantofarilor (parțial demolat).[340] Doar primele două și-au menținut arhitectura originală.[338]
Ultimul rând de fortificații a fost construit între 1715 și 1735 de cătreMonarhia Habsburgică pedealul Cetățuii.[341] Fortăreața era în formă de stea, era dotată cu o redută și un turn și era înconjurată de bastioane. Doar o parte din clădirile vechii cazarme au supraviețuit până în prezent, o parte fiind demolate în perioada comunismului pentru a construi Hotelul Belvedere și Turnul Parașutiștilor.[341] Pentru a conserva și restaura situl Cetățuii, în anul 2020 a fost elaborat un plan de reamenajare a zonei care prevedea readucerea vârfului dealului la forma de stea din secolul XVIII, crearea unei piațete în locul parcării hotelului și redeschiderea porții de vest către public.[341]
Teatrul și opera din Cluj au operat continuu începând cu înființarea, în anul1792, aSocietății teatrale, organizație artistică sponsorizată inițial de nobilimea orașului.[396][397][398] Din cauza lipsei unui spațiu dedicat spectacolelor, acestea s-au ținut inițial în sala de bal aPalatului Rhédey, iar ulterior înCasa Pataki–Teleki.[399][400] Între anii1804 și1821, este construitTeatrul de pe Ulița Lupilor, prima clădire dedicată spectacolelor dramatice din oraș.[396] Teatrul a funcționat în acea clădire până în anul1906, când și-a mutat activitatea în clădireaTeatrului Național.[396] Până în anul1919, spectacolele dramatice erau, în principal, interpretate înlimba maghiară, cu puneri în scenă ocazionale a unor piese înlimba germană.[396][401]
Prima proiecție de film din Cluj a fost difuzată în anul1906 și a constat în câteva cadre ce înfățișau un tren care venea spre spectatori.[405] Activitatea de producțiecinematografică la Cluj începe în anul1913, în perioadafilmelor mute,alb-negre, cândregizorulJenő Janovics, pionier al cinematografiei și director alTeatrului din Cluj, a început colaborarea custudioul de filmparizianPathé.[406][407] Din această colaborare a rezultatSárga csikó (Murgul șarg), primul film realizat în oraș.[407] În anul1914, Janovics își înființează propriul studio de film,Studioul Janovics, care intră în colaborare cu firma de distribuție de filmProjectograph, împreună publicând filme sub numeleProJa Filmgyár (Casa de filme ProJa).[408][409]
Alături deJanovics, a lucrat în anul1915 regizorulMichael Curtiz, care avea să devină câștigător alpremiului Oscar pentru filmulCasablanca.[407][410] Aceștia au publicat trei filme mute:A tolonc (Escortata),Bánk bán (Banul Bánk) șiA kölcsönkért csecsemők (Sugarii împrumutați).[411][412] În același an, tot la invitația luJanovics, își începe activitatea la ClujAlexander Korda, cunoscut ulterior ca regizor al unor filme clasicebritanice și deHollywood.[407][413] Împreună, Janovics și Korda produc două filme,Vergődő szívek (Inimi zbuciumate) șiA Dolovai nábob leánya (Fiica nababului Dolovan).[413] În1916, Janovics înființează un nou studio de film,Corvin Film, sub careKorda va mai regiza un număr de 21 de filme.[414] Anul următor, Corvin Film este vândut unui alt regizor maghiar și își mută activitatea laBudapesta. Restul filmelor produse sau regizate de Janovics în Cluj după1917 au fost publicate deCasa de film Transsylvania (Transsylvania Filmgyár).[415]
Au existat în Cluj 14 cinematografe, dintre care 8 sunt active și în prezent.[421]Favorit este cel mai vechi cinematograf din Cluj, are peste un secol și a suferit multe transformări de-a lungul existenței sale, inclusiv două rebotezări. Dat în funcțiune odată cuPalatul Urania în 1910, în cinematograf au rulat primele filme mute dinperioada celui de-al Doilea Război Mondial.[405] Acum, pe lângă proiecții de film rulate ocazional, se organizează și concerte de muzică, piese de teatru sau diverse expoziții, fiind mai degrabă un spațiu cultural. Pe lângă acesta, Clujul dispune de alte șapte cinematografe: Odeon Cineplex (VIVO!),Cinema City (Iulius Mall), Florin Piersic, Victoria, Arta, Dacia și Mărăști. În anul 2021, Clujul a fost inclus în rețeaua de orașe creativeUNESCO, primind titlul deOraș al filmului.[422] Și-au început cariera în oraș actoriiFlorin Piersic,Silvia Ghelan,Marius Bodochi șiDorel Vișan, precum și producătorulTudor Giurgiu.[423][424]
Festivalului Internațional de Teatru „Interferențe”, Festivalul „Temps d'Images”,Festivalul internațional de film Transilvania, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj, Primăvara Cafenelelor, Festivalul Cluj Modern sau Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga” completează imaginea de oraș al festivalurilor pe care și-a creat-o deja Clujul.[431] Începând cu 2017, Cluj-Napoca este gazdaCluj Pride, primul festival de anvergură destinatcomunității LGBT din Transilvania.[432] În 2012 au avut loc la Cluj circa 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune.[431]
În Cluj activează restaurante cu specific local, dar și multe care servesc mâncare internațională, cu specific indian, vietnamez, italian, francez, chinezesc sau japonez.[441][442][443] În plus, sunt prezente restaurante și magazine pentru diete specifice, cum ar fi dietavegetariană, ceavegană, cea fărăgluten sau ceahalal.[444][445][446] În anul2021 s-a deschis primul restaurant din oraș al unui bucătar premiat cu ostea Michelin.[447]
Producția debere la Cluj are o istorie lungă, prima atestare a activității meșteșugarilorberari (înlatinăbraxatores) fiind din anul1366.[453][454] Deși numărul acestora însecolul XIV nu era suficient de mare pentru a forma obreaslă, este notat că numărul lor crescuse semnificativ până însecolul XVI, în pas cu dezvoltarea orașului.[455]Industrializarea producției de bere a început în a doua jumătate asecolului XIX. ÎnMănăștur, s-a înființat în anul1862 fabrica de bereVárosi Sörfözöház (Berăria Orășenească).[454][456] În anul1878 se deschideFabrica de Bere Czell Friedrich & Fii, cunoscută în perioada comunistă caFabrica de Bere „Înainte”, iar în prezent caUrsus Breweries.[454][457] Începând cuanii 2010, producția de bere la Cluj s-a diversificat odată cu apariția mai multor producători debere artizanală.[454][458] În ianuarie 2021, își aveau sediul la Cluj 6 berării artizanale și 4gypsy brewers (berării fără sediu fix), care produceau împreună peste 100 de sortimente de bere.[459][460]
Viața de noapte în Cluj este vibrantă, fiind susținută de numărul mare de studenți și populație tânără. Cele mai populare cluburi de noapte sunt NOA (Nest of Angels), /Form Space, Flying Cyrcus, Janis, Diesel, After Eight, și Euphoria Music Hall.[461] În trecut, la Cluj a funcționat singurul club din România cotat de revista britanicăDJ Mag ca fiind unul dintre cele mai bune din lume, Club Midi.[462]
Cele mai multebaruri și puburi se găsesc înCentru, multe dintre ele surprinzând prin originalitatea designului, atmosfera prietenoasă și evenimentele inedite organizate.[463] Cluj-Napoca este printre puținele orașe din România care are un club destinatcomunității LGBT.[464] Deținut de activistulLucian Dunăreanu, clubul Delirio a luat ființă în 2011.[465] Strada Piezișa e cunoscută pentru atmosfera de vacanță, pentru barurile în care tinerii se adună după cursuri, la o cafea sau seara la o poveste sau la dans.[466]
Presa delimba maghiară este activă la nivel local prin publicațiileSzabadság,Krónika,Transindex, Maszol și Főtér. În oraș se află și redacția săptămânaluluiErdélyi Napló, publicației Átlátszó Erdély, precum și redacțiile revistelor culturaleKorunk șiHelikon și a portalului istoric Erdélyi Krónika.[471][472]
În trecut, apogeul diversității ofertei de presă a fost în perioada interbelică. Printre publicații se numărau ziarul sionistÚj Kelet (înmaghiară,Noul est), oficioasele de partidKeleti Újság (pentruPartidul Maghiar) șiPatria (pentruPartidul Național Țărănesc), precum și publicațiile naționalisteConștiința Românească șiȚara Noastră, aceasta din urmă o revistă condusă deOctavian Goga.[473][474] În timpul comunismului, printre publicații se numărau revistele sociopolitice și literareTribuna,Steaua,Utunk,Korunk,Napsugár șiElőre, precum și cotidianele regionale ale partidului comunistFăclia șiIgazság și revista studențească trilingvăEchinox.[475][476]
Societatea Română de Televiziune este prezentă local prin postulTVR Cluj, care transmite emisiuni în limba română și maghiară.[479] Alte posturi de televiziune care transmit programe locale suntPro TV,Antena 1,Realitatea TV și Jurnalul TV. În decembrie 2011, a fost lansat postul regional de televiziuneTransilvania L!VE, proprietar fiind Transilvania Media Group. Între anii 2011 și 2013, a emis postul de televiziuneTransilvania L!VE, ulterior redenumit înLookPlus.[480] Din 2013,Digi24 a început să difuzeze jurnale de știri și emisiuni sociale și politice sub numele Digi24 Cluj-Napoca.[481]
Clujul găzduiește o comunitate academică de peste 100.000 de persoane.[151] În prezent, funcționează în oraș 6 universități publice:
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare universitate din Cluj și dinRomânia,[482] având un număr de 49.478 de studenți în anul 2020 și 248 de specializări (din care 150 în română, 72 în maghiară, 9 în germană, 15 în engleză și 2 în franceză).[483][484] Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul românVictor Babeș și matematicianul maghiarJános Bolyai.
Universitatea Babeș-Bolyai
Rectoratul
Facultatea de Drept
Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică
Universitatea Tehnică (UT sau UTCN) este a doua cea mai mare universitate din oraș, după Universitatea Babeș-Bolyai, având un număr de 12 facultăți și 19,841 de studenți în anul 2020.[485][486]
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Rectoratul
Facultatea de Construcții
Facultatea de Automatică
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” (UMF) a fost cotată a patra cea mai bună universitate dinRomânia și cea mai bună în domeniul medicinei și farmaciei în anul 2021.[482] Este cea mai cosmopolită datorită diversității provenienței studenților, având cel mai mare număr de studenți străini din România.[487]
Universitatea de Artă și Design (UAD), fondată în anul 1926 sub numele de Școala de Arte Frumoase, cuprinde două facultăți: Facultatea de Arte Plastice și Facultatea de Arte Decorative și Design.[489][490]
În Cluj funcționează 51 de grădinițe (26 private și 25 publice) și 27 de unități de învățământ care oferă cursuri la nivelprimar șigimnazial (8 private și 19 publice).[493][494] Funcționează 40 de licee (3 private și 37 publice), 13 școli postliceale (6 private și 7 publice) și 5 școli profesionale (toate publice).[495] Stimulat de creșterea economică dinanii 2000 și2010, orașul se afirmă și ca centru educațional în învățământul preuniversitar, unde oferta s-a diversificat puternic în ultimii ani, cu investiții solide în școli private cu programe educaționale performante, atât înlimba română, cât și înlimba engleză.[496]
Există în Cluj un număr de 29 de biblioteci publice și private, dintre care cele mai semnificative sunt Biblioteca Județeană „Octavian Goga” șiBiblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”.[499][500]Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” este cea mai mare bibliotecă universitară din Transilvania. Ea aparține Universității Babeș-Bolyai și cuprinde peste 3.700.000 de volume, din care aproape 500.000 sunt periodice.[501] Cluj-Napoca dispune de un serviciu de bibliotecă mobilă. Finanțat de Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, serviciul de bibliotecă mobilă are ca scop reducerea inegalității dintre locuitorii municipiului Cluj-Napoca și cei din spațiul rural, prin facilitarea accesului la carte, lectură și informare.[502] Serviciul se desfășoară cu ajutorul unui vehicul special amenajat pentru activități de bibliotecă.[503]
În cadrul institutelor de învățământ superior în anul universitar 2021–22,Universitatea Babeș-Bolyai avea în subordine 22 de institute de cercetare,[505]Universitatea Tehnică avea 6 centre de cercetare uni-disciplinare și 3 multidisciplinare,[506] iarUSAMV șiUMF aveau câte 13 centre de cercetare fiecare.[507][508] Alte institute de cercetare din Cluj-Napoca sunt Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare,[509] Institutul de Cercetări Biologice,[510] Romanian Institute for Science and Technology,[511] și Asociația Etnografică Kriza János.[512]
Polaris Medical, cel mai mare spital privat de recuperare din România,Suceagu, la 8 km de Cluj-Napoca[513]
Sistemul sanitar din Cluj oferă servicii de asistență medicală primară, secundară și terțiară la nivel local, județean și regional. Sistemul medicalpublic are în componență, printre altele, 13 spitale, 11 ambulatorii integrate spitalelor, 33 de cabinete de medicină școlară, 91 de laboratoare integrate spitalelor și 16 farmacii integrate spitalelor. Sistemul medicalprivat este compus din 16 spitale și clinici, 6 policlinici, 8 ambulatorii de specialitate, 45 de centre medicale, 205 cabinete de medicină de familie, 636 de cabinete stomatologice, 258 de cabinete medicale de specialitate, 210 farmacii și 129 de laboratoare de tehnică dentară.[514]
Cluj-Napoca este un centru de excelență în medicină, deținând unități medicale cu un nivel ridicat al calității serviciilor. Într-un clasament întocmit în 2011 de Ministerul Sănătății al unităților sanitare din România în funcție de competențele lor, un spital și trei institute din Cluj-Napoca au fost înscrise la clasa I de performanță dintr-un total de cinci categorii de competențe.[515] Datorită programelor universitare de specialitate orașul reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice.[516]
Un spital regional de urgență, care ar urma să deservească toatăTransilvania, va fi construit înFlorești, devenit dinanii 2010 o suburbie a Clujului.[517]
Universitatea Cluj, înființată în noiembrie1919 de Societatea Sportivă a Studenților Români Universitari din Cluj sub tutela luiIuliu Hațieganu, recunoscut ca prim președinte al echipei. Universitatea joacă acasă peCluj Arena, construit în loculstadionului Ion Moina, unde „U” și-a disputat meciurile de acasă până în anul 2008. Aceasta are în palmaresul său mai multe succese, precum clasarea pe locul al doilea în campionatul de fotbal al României în sezonul1932–1933, câștigarea Cupei României în1964–1965, optimile de finală înCupa Cupelor Europene (1965–1966) și turul I alCupei UEFA.[522]
Sănătatea Cluj, înființată în anul1986 sub denumireaClubul Sportiv Sănătatea Cluj-Napoca și redenumit ulteriorClubul Sportiv Sănătatea Servicii Publice Cluj, își dispută meciurile de acasă peStadionul Clujana. Cea mai mare performanță a clubului este accederea echipei în optimile de finală ale Cupei României în sezonul2007-2008, acolo unde a fost premiată cu medaliaSurpriza Cupei României.[523]
Victoria Cluj, cunoscută caFC România Cluj între anii 1927 și 1936, a fost înființată în anul 1920 de către studenții de la Academia Comercială din Cluj-Napoca. A jucat în campionatul României până când a fost desființată în 1947. A fost de trei ori vicecampioană a României în sezoanele1921–22,1922–23,1928–29. Reînființată în 2019, joacă pe teren propriu peStadionul Victoria Someșeni. Este asociată istoric cuMănășturul.[524][525]
Mai multe echipe de fotbal masculin, române, maghiare sau mixte, au funcționat în oraș însecolele XIX șiXX, dar, fie au fuzionat cu alte echipe, fie au fost desființate. Printre acestea se numără:
Primul meci oficial de fotbal din granițele actuale aleRomâniei, organizat deKolozsváriAC în1896
Ferar Cluj, club polisportiv fondat în anul 1880 sub numele deKolozsvári Atlétikai Club (înromânăClubul Atletic Clujean), secția de fotbal fiind înființată abia în 1904. Echipa are în palmares un titlu de campioană regională în sezonul 1913-14. În anii interbelici a jucat în nou-inființata Divizie B. În timpul celui de-al doilea război mondial a obținut un loc 3 în prima ligă maghiară în sezonul 1943-44, și a fost finalistă în Cupa Ungariei împotriva echipeiFerencváros. După război a obținut cea mai bună clasare în fotbalul românesc, locul 6 în Divizia A în sezonul1946-47. În 1948 a fuzionat cu echipaCFR.[526][527]
FC Cluj (înmaghiarăKolozsvári FC) a funcționat între 1908 și 1910, participând la două sezoane ale ligii rurale maghiare, seria Est, ocupând locurile 4 respectiv 5.[528]
Clubul Atletic Universitar Cluj (înmaghiarăKolozsvári Egyetemi Atlétikai Club) a funcționat în oraș între anii 1902–1919 și din nou între 1941–1945. Prima participare a secției de fotbal a fost în liga Transilvaniei în sezonul 1913-14, ocupând locul 4 din 11. Fondat deUniversitatea Franz Joseph, a funcționat împreună cu aceasta înSeghedin în perioada interbelică. Clubul a fost desființat în anul 1945.[529]
Academia Comercială Cluj, fondată în 1905 sub numele deKereskedelmi Akadémia Sport Köre, și cunoscută la vremea respectivă dreptKolozsvári KASK, a câștigat 4 titluri în liga rurală maghiară, în 1908, 1909, 1910, 1912. Clubul s-a desființat în anul 1913.[530]
Dermata Cluj(Bastionul Cluj între 1940-45) a fost un club de fotbal fondat în 1937, sponsorizat de fabrica de încălțăminteClujana până în 1948, și desființat în 1967, prin fuziunea cuCFR Cluj. A jucat timp de un sezon înDivizia A (1947-1948).[526]
Două echipe de fotbal feminin au fost fondate la Cluj:
Olimpia Cluj, cunoscută oficial dreptFotbal Club Universitatea Olimpia Cluj-Napoca, este un club de fotbal feminin fondat în2010. A câștigat campionatul în primul său sezon. În același an, echipa a câștigat de asemenea și Cupa României. De atunci, Olimpia a reușiteventul timp de cinci ani consecutiv (2011, 2012, 2013, 2014, 2015).[531]
CFF Clujana a fost un club de fotbal feminin înființat în2001 și desființat în 2012. Are în palmares 7 titluri de campioană și 4 cupe, a reușit eventul în 4 sezoane 2004, 2005, 2006 și 2008.[532]
Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de cătrePCR, au funcționat la Cluj consulate generale aleFranței,Cehoslovaciei,Canadei ș.a. Ultima reprezentanță diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General alRepublicii Populare Ungare, desființat în anul 1988 în contextul răcirii relațiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, în urma normalizării relațiilor dintre cele două state și a semnăriiTratatului de la Timișoara.[536]
^abVerdery, Katherine ().National Ideology Under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceaușescu's Romania. University of California Press.ISBN0-520-20358-5.
^ab„Partea I”.Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.X (125)..
^Le Vie d'Italia, vol. 46/1940, numerele 7-12, p. 1172
^Gönül Pultar,Kimlikler lütfen: Türkiye Cumhuriyeti'nde kültürel kimlik arayıșı ve temsili, p. 62. Ankara: ODTÜ Yayıncılık, 2009,ISBN: 978-994-434478-4
^Crișan, Ion Horațiu ().Necropola celtică de la Apahida [Celtic necropolis at Apahida] (în Romanian). Acta Musei Napocensis.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
^Denis Sinor ().The Cambridge history of early Inner Asia, Volume 1 (în engleză). Cambridge/New York/Melbourne: Cambridge University Press.ISBN0-521-24304-1..
^Vasile Chirică,Românii în imperiul avar, cartea a IV-a, capitolul II, nota 1,Regimul noului august Iustinian, în: Nicolae Iorga,Istoria Românilor, vol. II, ed. a II-a, București, Editura enciclopedică, 1992, p. 233)
^Kovács, Zsolt (2010).Coloana Mariei Immaculata din Cluj. Un tip de monument central european în Transilvania barocă. Studia Universitatis Babeș-Bolyai
^Prof. dr. PÁL Judit - Unió vagy autonómia? Erdély uniójának törvényi szabályozása. Magyar Kisebbség. Nemzetpolitikai szemle. Új sorozat. XIV. évf. 2009. 1-2. (51-52.) sz. 64-80. - Prof. dr. PÁL Judit - Union or autonomy? The legal reagulation of the union of Transylvania. Magyar Kisebbség. Nemzetpolitikai szemle. Új sorozat. XIV. évf. 2009. 1-2. (51-52.) sz. 64-80.
Vais, Gheorghe ().Clujul eclectic: programe de arhitectură în perioada dualistă (1867 - 1918). Cluj-Napoca: UT Press.ISBN9789736624377.
Rogers Brubaker, Margit Feischmidt, Jon E Fox, Liana Grancea ().Politică naționalistă și etnicitate cotidiană într-un oraș transilvănean. ISPMN.ISBN9786069251256.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
Tudor Sălăgean, ed. ().Povești despre Cluj.I–VI. Cluj-Napoca: Editura Școala Ardeleană.ISBN978-606-8770-18-5.
Gidó, Attila ().Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică. Cluj-Napoca: Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale.ISBN978-606-8377-28-5.
Vasile Mitrea, ed. ().Cluj-Napoca în proiecte, 50 de ani, 1960-2010. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință.ISBN978-606-17-0928-1.
.jpg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
%2c_Cluj%2c_RO.jpg)
.JPG)
.jpg)
.png)
.png)
.png)
_-_img_01.jpg)
.jpg)
_-_img_03.jpg)
.jpg)
