Larga răspândire a cistercienilor a început sub conducerea sfântuluiBernard de Clairvaux (Saint Bernard).
Cistercienii au răspândit un stil arhitectonic simplu și sobru inspirat din formeleromanicului matur, în contrast cu programul arhitectural difuzat de benedictinii de laCluny, mult mai elaborat.
Ordinul cistercian pe teritoriul de azi al României
Pe teritoriul de astăzi al României au funcționat două mănăstiri cisterciene: una laIgriș, în județul Timiș și alta laCârța, în județul Sibiu.Mănăstirea Igriș a fost fondată în anul1179 deAna de Châtillon, prima soție a regeluiBéla al III-lea al Ungariei, originară dinFranța. Mănăstirea a fost întemeiată cafilie a mănăstirii de laPontigny, fiind locuită inițial de călugări veniți din Franța.Mănăstirea Cârța a fost înființată în1205-1206 de călugări de la Mănăstirea Igriș, ca filie a acesteia.
LaMănăstirea Igriș s-au pus bazele primei biblioteci cunoscute pe teritoriul României. Mănăstirea Igriș a fost distrusă în timpulmarii invazii a tătarilor din1241 și reconstruită ulterior, apoi închisă în1500[1] și demolată deotomani, în1526, și nu a mai fost refăcută.
Leopold Janauschek,Originum Cisterciensium Tomus Primus in quo praemissis congregationum domiciliis adjectisque tabulis chronologico-genealogicis veterum abbatiarum a monachis habitatarum fundationes ad fidem antiquissimorum fontium primus descripsit, Vindobonae (Viena) 1877.
Louis Lekai(en)[traduceți],The Cistercians, Kent State University Press, 1977 (lucrare tradusă în mai multe limbi - franceză, spaniolă, italiană, japoneză etc.)
Adrian Dragoș Defta,Cistercienii, Editura Galaxia Gutenberg, 2013, 144 de pagini,ISBN 978-973-141-535-2
