La,[8] aici locuiau circa 604.500 persoane, conform recensământului din1989 – 661.400,[9] în1996 – 662.000 persoane.[10][11] În prezent,[12] Chișinăul găzduiește peste 719.700 de locuitori (estimare).
Chișinăul este al doilea pe lista orașelor cele mai mari vorbitoare deLimba Română și este supranumit „Orașul din piatră albă”. Respectivul supranume provine din abundența clădirilor deschise la culoare, fiind construite din piatra albă decalcar.[13] Printre altele, primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulatOrașul meu (muzică:Eugen Doga, versuri:Gheorghe Vodă), este:Orașul meu din albe flori de piatră.[14] Forma anterioară a primului vers din imn era:Orașul meu cu umeri albi de piatră.[15]
Există mai multe ipoteze despre etimologia numelui. Una din ele, emisă deIorgu Iordan, este că numele orașului ar veni din limba maghiară Kis + Jenő („micul Eugen” sau „mica latură”[16]) pronunțatChișienău, trăgându-se de la ostașiisecui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumultătarilor, care stăpâniseră ținutul între 1224 și 1359 d.Hr.. Această ipoteză a fost susținută și de cercetătorii Ștefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia și alții.[17] A. Boldur a emis ipoteza că numele vine din limba cumană: „kesene” și „aul”, în care primul cuvânt înseamnă schit sau mănăstire iar al doilea, cătun sau seliște.[18] O altă ipoteză, emisă de cercetătorii sovietici și adoptată de autoritatea sovietică, a fost aceea că numele orașului ar veni din suprapunerea cuvântului românesc Nouă peste cuvântul tătar Kâșla (iernut): Chișinăul ar fi așadar oCâșla-Nouă. Această ipoteză ignoră existența toponimiei cu prefixulChiș- în zone nelocuite de tătari, precumChișineu-Criș,Chișcău și altele.
Din alt punct de vedere, pentru Chișinău s-a propus un etimon credibil, și anume, apelativul românesc, astăzi ieșit din uz,chișnău /chișinău - „izvor”, înrudit cuchișnă /chișină - „sursă de apă”, acestea fiind considerate reflecții ale latinescului *pissiare - „a țâșni”, „a izvorî”.[19]
„Din mila lui Dumnezeu, noi,Ilie voievod, și fratele domniei mele,Ștefan voievod, domniiȚării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că această adevărată slugă șiboier al nostru credincios, pan Oancealogofăt, a slujit mai înainte sfântrăposatului părintelui nostru cu dreaptă și credincioasă slujbă, iar astăzi ne slujește nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă. De aceea, noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat și i-am întărit vislujenia lui, satele peRăut, anume: Procopinți, unde au fost Procop și Vasile vătămani, cu moară, șiMacicăuți, cuprisacă, și Cozarăuți, și Fântâna Albă, și, la gura Volcinețului, unde se unește cu Cotovțea, și, laItchil, între Crotolci, mai jos de unde stă Piatră, mai sus de locul lui Oțel, și lângăBâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptulCheșenăului luiAcbaș, la Fântână, unde este seliștea Tătărească, în dreptul păduricii. Toate acestea să-i fie uric, cu tot venitul, și copiilor lui, și fraților lui, și nepoților lui de soră, și nepoților lui de frate, și nepoților lui de fiu, și strănepoților lui, și răstrănepoților lui și celui mai apropiat neam al lui, neclintit niciodată, în veci.
... Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor mai sus-scrise, am poruncit să atârne pecetea noastră la această carte a noastră. LaVaslui, în anul 6944 <1436> iulie 17.
Ghedeon a scris.”
În timpul domniei luiAlexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bâcului care avea hotar comun cu moșia Chișinăului. În alte documente de mai târziu găsim și denumirea acestui sat:Visterniceni.
Mențiunile ulterioare descriu un târg rural dinținutul Lăpușnei, și, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dinținutul Orhei-Lăpușna. Transformarea Chișinăului într-un târg a avut loc într-a doua treime a secolului al XVII-lea, când înBugeac au venit noi grupuri agresive detătari. Datorită lor a decăzut drumul comercial din valeaBotnei de laIași laCetatea Albă, precum și târgulLăpușna. Negustorii au început să călătorească pe valeaBâcului, mai sigură. Conducerea ținutului Lăpușna și mulți meșteșugari s-au mutat și ei cu timpul la Chișinău.[22] Târgul avea o hală de piatră și se întindea în jurul bisericilorNașterea Fecioarei (Măzărache) și „Sfinții împărați Constantin și Elena” (Râșcani).
În1772 unul din reprezentanțiifamiliei Râșcanu și anume spătarul Constantin Râșcanu a devenit posesorul părții de sud-est a moșiei Visterniceni. Constantin Râșcanu este ctitorul Bisericii Sfinților Împărați Constantin și Elena pe pereții căreia în rând cu alte inscripții se poate citi: „ ... această Sfântă biserică a fost înălțată din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Râșcanu marespătar, în anul 1777".[23]
Până în1812 târgul moldovenesc se ridica pe malul Bâcului, în jurul Pieței Vechi, numărând 7 parohii și aproximativ 5.000 de locuitori.
Dezvoltarea târgului ca oraș începe odată cu stăpânirea rusească (1812) care alege Chișinăul, rebotezatКишинёв (Kișiniov), drept capitală anoii gubernii botezată cu acest prilejBasarabia, după numele purtat până atunci de ținutul moldovenesc anexat de turci între 1484 și 1538 și denumit de eiBucak (Bugeac).
În1834 începe construirea orașului rusesc, cu străzile care se întretaie în unghiuri drepte, deasupra târgului moldovenesc de pe malulBâcului. Unul dintre cei mai de seamă arhitecți ai orașului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fostAlexandru Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din secolul XIX, Basarabia este menită să producă îndeosebi cereale, exportate pe calea ferată (terminată în1871) spre portulOdesa. Numeroși ruși, ucraineni, germani și evrei se stabilesc atunci în provincie, cu precădere la orașe. Spre1898, românii nu reprezentau decât 14% din populația orașului.
Înaprilie1903 a avut loc o dezlănțuire de acte huliganice și crime ale căror victime au fost minoritariievrei. Atrocitățile antievreiești din zilele de 6-7 aprilie1903 săvârșite de persoane declasate din Imperiul Rus, susținute deOhrana (poliția secretă) țaristă și soldate cu peste 50 de evrei omorâți, 600 răniți (dintre care 92 răniți grav) și zeci de case și magazine jefuite și devastate.
Doi ani mai târziu, înoctombrie1905 s-a declanșat un alt pogrom, cu mai puține victime. Evenimentele anilor 1903-1905 au determinat o importantă parte dincomunitatea evreiască din Basarabia să se refugieze.
În1918, după ceSfatul Țării a votat unirea cuRomânia, Chișinăul a devenit municipiul de reședință aljudețului Lăpușna. Larecensământul din 1930 au fost înregistrați 114.896 locuitori, dintre care 48.456 români, 41.065 evrei, 19.631 ruși, 1.436 poloni etc.[24] Chișinăul a primit statut de municipiu și a devenit al doilea oraș ca mărime din România, după municipiul București.
Gara feroviară Chișinău a fost una dintre cele mai importante din România. Itinerarul principal l-a constituit linia București – Iași – Chișinău (Kiev, Moscova).
În 1927 s-a realizat prima rută aeriană pe distanța Chișinău-București. (Această rută a fost repetată simbolic în 1991 de către compania de turism a deputatului municipal Chișinău de atunci, Alexandru Savițki, în calitate de pasageri figurând o serie de persoane marcante ale municipiului, scriitori, jurnaliști etc.)
Astfel, în anii următori acelei rute aeriene din 1927, la Chișinău a fost construit aeroportul de pasageri. Pe aici trecea linia de navigație aeriană L.A.R.E.S. cu plecare și sosire pe aerodromul Chișinău. Itinerarii:București –Galați – Chișinău șiCernăuți –Iași – Chișinău –Cetatea Albă.
De asemenea, tot la Chișinău, activează 4 licee de băieți, 1 liceu militar, 3 licee de fete, 1 seminar teologic, 1 liceu comercial de băieți, 1 liceu industrial de fete, 1 scoală de menaj, 1 școală normală de băieți, 2 școli normale de fete, 1 școală de cântăreți, 2 gimnazii de băieți, 1 gimnaziu industrial de băieți, 3 gimnazii industriale de fete, 1 liceu particular de băieți, 3 licee particulare de fete și 1 gimnaziu particular de fete.
Celebrarea a 25 de ani de la lansarea revisteiViața Basarabiei (1932)
Cercul Militar Chișinău în 1939, edificiul s-a păstrat, dar cu un aspect modificat (în prezent sediul OTP Bank).
Structura etnică a populației în 1930
Români (36,08%)
Evrei (35,74%)
Ruși (17,08%)
Polonezi (1,25%)
Germani (0,67%)
Alte etnii (9,18%)
Larecensământul general din 1930, în municipiul Chișinău au fost înregistrați 114.896 locuitori, inclusiv 56.435 bărbați și 58.461 femei.[25] Din punct de vedere etnic, populația era alcătuită din 48.456 români, 141 unguri, 979 germani, 19.631 ruși, 563 ucraineni și ruteni, 86 iugoslavi, 541 bulgari, 80 cehoslovaci, 1.436 polonezi, 41.065 evrei, 421 greci, 22 albanezi, 490 armeni, 48 turci, 7 tătari, 34 găgăuzi, 128 țigani, 358 persoane de altă naționalitate și 407 persoane nu și-au declarat apartenența etnică. În calitate de limbă maternă, 46.725 persoane au indicat limba română, 132 persoane - limba maghiară, 900 persoane - limba germană, 25.229 persoane - limba rusă, 212 persoane - limba ucraineană (ruteană), 58 persoane - limba sârbă, 224 persoane - limba bulgară, 42 persoane - limba cehă, 900 persoane - limba poloneză, 39.382 persoane - limba idiș, 181 persoane - limba greacă, 26 persoane - limba albaneză, 171 persoane - limba armeană, 92 persoane - limba turcă (inclusiv găgăuză), 68 persoane - limba țigănească, 185 persoane declarat alte limbi și 369 persoane nu au indicat limba maternă.[26]
Piața Sf. Ilie, 31 octombrie 1942. Locul nu s-a păstrat, în prezent aici se află intersecțiabd. Grigore Vieru cu str. Ierusalim. În depărtare se vedebiserica Sfântul Ilie, demolată de sovietici în 1960.
De asemenea, după 1918, Chișinăul a devenit un centru notabil de cultură românească. Iată instituțiile culturale ce activau la acea vreme: Casa Școalelor și a Culturii Poporului, care întreține în județ 179 de cămine culturale, 5 societăți muzicale și 15 biblioteci, adică în total 199 de organizații culturale dintre care 130 au personalitate juridică.
Alte instituții culturale în Chișinău: Universitatea Populară,Muzeul Național al Basarabiei, Muzeul istorico-arheologic bisericesc, Cercul Militar, Biblioteca Municipală (peste 100.000 de volume), Biblioteca Universității Populare, Biblioteca Centrală, Biblioteca Jokey Clubului, 8 biblioteci particulare,Teatrul Național, 4 cinematografe, 8 societăți sportive, 8 societăți de vânatoare, Clubul Regal de Automobile din Chișinău etc.
În 1927 au răsunat la Chișinău primele semnale și emisiuni ale postului deradio „Basarabia”, în scurt timp în municipiu apărând încă trei stații de radio, incl. în limbile rusă și idiș, toate fiind reprimate însă după invazia sovietică din 1940.
Mănăstirea Ciuflea, este un simbol al rezistenței prin credință. În epoca sovietică, o bună perioadă de timp (începutul anilor '60 - sfârșitul anilor '80 ai sec. al XX-lea) lăcașul a fost singura biserică ortodoxă din Chișinău unde s-au oficiat slujbele[27]
Iată și organizarea de Sănătate a Chișinăului după 1918. Spitale de stat: Spitalul Central, Spitalul Regina Maria, Spitalul de contagiosi, Spitalul Militar, Spitalul Militar de ochi, Spitalul de ochi „D. Manoilescu”, Spitalul "Maternitatea", Maternitatea Municipiului șiOspiciul de alienați „Costiujeni”.
Spitale și sanatorii particulare (în Chișinău): Spitalul de orbi, Spitalul evreiesc, Spitalul de copii al Societății de Binefacere, Maternitatea „Dr. Kurtz”, Sanatoriul „Sănătatea”, Sanatoriul „Dr. Steinberg”, Sanatoriul „Dr. Tumarhin”, Sanatoriul „Solarium” (Dr. Sepf).
Odată revenit la sânul Patriei-Mamă, la Chișinău au fost schimbate denumirile de străzi. Astfel „Târși Prospekt” devine "Bd.Alexandru cel Bun" (azi,Ștefan cel Mare și Sfânt), fiind renominalizate și majoritatea celorlalte străzi. Acestea însă vor fi schimbate din nou de regimul sovietic ("Alexandru cel Bun" devenind "Stalin"), care reclădește orașul, acum capitală unională, în stilulblockhaus specific comunismului (vizibil, bunăoară, în palatul guvernului sau laCiocana), dar construind și monumente de stil tradițional rusesc.
Sub regimul sovietic Chișinăul ajunge la 700.000 de locuitori (în majoritate sosiți din alte republici unionale) și devine un important centru administrativ și industrial.
Al doilea Război Mondial a distrus aproape 70% din fondul construit. Industria lipsea.[28] În Chișinău după 1950 începe crearea și dezvoltarea de diverse industrii. Industria chimică,inginerie mecanică, inginerie de prelucrare a metalelor se dezvoltă rapid. Se construiesc „Elektrotopribor”, uzina „Electromașina”, Fabrica de Tractoare „Vierul”, „Vibropribor”, „Microconducta” și altele.RSSM produce mașini de spălat, aparate electrice, pompe ermetice. Dezvoltă și industria agroalimentară: fabrica de vinuri și coniac, fabrica de șampanie, moara de făină, fabrica de conserve și plante horticole. Au fost construite fabrica de tricotaj și încălțăminte.
Arhitectul șef a orașului Chișinău,Alexei V. Șciusev, a reconstruit strada Alexandri și a elaborat un plan de dezvoltare a capitalei. Arhitectul S. Fridlin a proiectatCasa Parlamentului RSSM în 1964, arhitectul L.Ciuprina a construit terenul pentru autogară. Au fost construite zonele rezidențialeBotanica,Râșcani,Buiucani, mai târziuSculeni,Ciocana Nouă. Acum în casele construite în perioada sovietică locuiesc circa 70% din populația urbană. Distribuția de clădiri în oraș în funcție de vârstă demonstrează că între 1960-1979 au fost construite 40.3% clădiri din fondul imobiliar al capitalei.[29] Ponderea locuințelor cu anul de construcție 1951-1990 a constituit 74,3% din totalul locuințelor.[30]
În 1958 apare ziarul „Chișinăul de Seară” în limba rusă, iar în 1966 în limba română.
În 1971 au fost deschise 25 spitale, 54 clinici de ambulatoriu, 19 clinici consultative pentru femei, 76 puncte medicale la întreprinderile din sectorul industrial, 4 dispensare, ambulatoare și spitale pentru copii. Acestea reprezentau aproximativ 20 de paturi la 1.000 de locuitori.[31]
Paradă militară sovietică la Chișinău,4 iulie 1940
Orașul se află în partea centrală a unei structurigeologice din sud-estul Europei, a cărei bază este formată dinplăci degranit șignaisuri dinepoca arhaică, dispuse la oadâncime de cca. 1150m subnivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată deroci sedimentare dinerelesiluriană,devoniană,paleogenului șineogenului. În secțiunea erozică apar numaiargile,nisipuri șipiatrăcalcaroasă dinCenozoicul superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat derecifemediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe pantelevăii râului Bâc se găsesc terase aluviale cu lățimea de până la 1,3 m. Perturbăritectonice neînsemnate au fost înregistrate în partea de nord-vest a orașului.
De asemeni în aria municipală sunt exploatate resursele demică, utilizate în producția semiconductorilor, în industriamicroelectronică. Mina ce exploatează aceste zăcăminte este operată de SA Mezon.
Teritoriul municipiului și al periferiilor lui este împărțit în două zone:de vest șide sud, care țin de zonaColinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor și de pante de teren alunecător și, de asemenea, de sectoarelede est șide nord ce se mărginesc cuCâmpia Nistrului. O componentă importantă areliefului din jurul Chișinăului o constituie valea Bâcului și pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pemalul drept al Bâcului, ocupă treiterase străbătute de câtevavâlcele. Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râului Durlești. Nu departe de Grenoble își începe cursul un râu ce curge prin vâlceaua de laMălina Mică. Paralel se află vâlceauaMălina Mare. În partea de sud a orașului se găsește vâlceaua întinsăMuncești. Partea stângă a orașului ocupă două terase: prima coboară spre râu, cea de-a doua are oaltitudine de 60–90m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Râșcani. Partea din stânga a văii Bâcului, pe alocuri pietroasă, este întretăiată de mai multe văi și vâlcele, orientate mai ales de la nord spre sud.[10]
Primele observații meteorologice instrumentale au început să fie înregistrate la Chișinău în anul 1844.[34] Clima Chișinăului este temperat continentală.Iarna este blândă și scurtă, iarvara călduroasă și de lungă durată. Observațiilemeteorologice se fac regulat (din 3 în 3 ore) laCentrul Hidrometeorologic Chișinău. Anual sunt înregistrate 71 zile fără soare, dintre care 40 iarna. Predominăvânturile din direcțiile de nord și nord-est, iarna acestea pot bate și din direcție sud-estică.Viteza medie anuală a vântului oscilează între 2,5 și 4,5 m/s, cele mai puternice înregistrându-se înlunilefebruarie–martie, iar cele mai slabe înseptembrie–octombrie.
Iarna durează în jur de 78zile, cutemperaturi instabile: în medie, -2,3 °C. Temperatura minimă, de -31,5 °C, a fost înregistrată în 1937.[35] Primăvara durează cca 70 zile, timp în care temperatura medie o este de 9,3 °C. Vara începe la mijlocul lui mai și se termină în jurul datei de20 septembrie.
Temperatura medie este de 20,5 °C, iar cea maximă absolută 43 °C, îniulie șiaugust. Sfârșitultoamnei este determinat de coborârea temperaturii sub 0 °C, ceea ce durează aprox. 2 luni, șiprecipitații atmosferice de lungă durată. Temperatura medie este toamna aproape 10 °C (9,9(6)°C).
Temperatura mai ridicată a aerului în anumite regiuni ale municipiului este cauzată de activitatea întreprinderilor industriale, atransportului, de încălzireaasfaltului cauzată deradiația solară etc. Astfel, temperatura din interiorul orașului este cu 0,7 °C mai ridicată decât cea din exteriorul său.
Umiditatea relativă medie anuală a aerului este de 71%, maxima înregistrându-se îndecembrie, iar minima înmai. Cantitatea precipitațiilor atmosferice nu este echilibrată pe tot parcursul anului: cea mai mare parte (77%) cade în sezonul cald. Iarna precipitațiile cad atât sub formă delapoviță, cât și dezăpadă, mai rar deploaie. Vulnerabilitatea teritoriului municipiului Chișinău față de depunerile complexe de gheață constituie 13-18 zile/an și față de polei: 7-10 zile.[36] Numărul maxim de zile cu polei a fost înregistrat în iarna anilor 1968-1969, însumând 37 de zile.[37] Precipitațiile din perioada de vară cad mai ales sub formă deaverse. Cantitatea anuală de precipitații în oraș este cu 20–40 mm mai mare decât în afara lui: 480 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații a fost înregistrată anul 1998 – 890 mm.
Apele curgătoare din Chișinău fac parte dinbazinulNistrului. Prin Chișinău curgerâul Bâc, iar la periferia sa de sud-vestrâul Ișnovăț,afluent de dreapta al Bâcului. Râul Bâc are o lungime de 155 km, suprafața bazinului - peste 2000 km². Bâcul se revarsă în fluviu Nistru la un km distanță de satulGura Bîcului,raionul Anenii Noi.[38] Debitul maxim al apelor mari de primăvara în râul Bâc a fost de 40,7 m3/s (1973), iar a viiturilor pluviale de 222 m3/s (1948).[39]
În zonasuburbană a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apă de laGhidighici și de la Ialoveni ca locuri de recreere și agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a orașului a fost amenajatParcul Central de Cultură și Odihnă al Comsomolului Leninist șiLacul Comsomolului (astăzi, ambele numiteValea Morilor). În parcurile din cartierele Râșcani șiBotanica, la Bariera Sculeni au fost construite cascade mici cu lacuri naturale.
Carcasa verde a municipiului Chișinău este constituită din circa 220 specii și 55 varietăți de foioase și conifere, dintre care 168 specii de arbori, 97 arbuști și 10 liane.[40]
De asemenea, este foarte diversă și lichenoflora locală. În pădurea "Valea Gâștelor" au fost identificate speciile de licheni fruticuloși:Ramalina fraxinea,Evernia prunastri șiRamalina farinacea. La periferiile ecosistemului, mărginit de șoseaua Balcani, str. Petricani), apar speciile –Physcia aipolia,Physcia orbicularis,Physcia hispida,Parmelia scortea,Bacidia luteola, în parcul Ștefan cel Mare:Physcia ascendens,Physcia caesia,Physcia grisea,Xanthoria parietina, în Valea Trandafirilor:Parmelia sulcata.
Briofitele sunt reprezentate de așa specii ca:Brachytecium glareosum,Eurhynchium hians,Hypnum cupressiforme,Leskea poycarpa,Leskeela nervosa,Orthotrichium fastigiatum,Pylaisia polyantha
Cercetările efectuate demonstrează că în prezent pe teritoriul or. Chișinău populează cca 89 de specii de păsări. Printre acestea predomină speciile arboricole-arbusticole, care își construiesc cuiburile în coronamentul arborilor (Fringilla coelebs,Oriolus oriolus,Carduelis chloris,Columba palumbus,Streptopelia turtur,Streptopelia decaocto,Turdus merla șiTurdus philomelos,Silvia atricapila etc.) sau în scorburi (Parus ater,Parus major,Dendrocopos major,Dendrocopos medius,Endrocopos syriacus,Muscicapa striata,Sitta europea etc.). Unele specii în condiții naturale trăiesc în stâncării (Phoenichurus ochruros,Apus apus), iar în oraș ocupă nișele din clădiri. Un număr redus de specii (Phylloscopus collibita,Luscinia luscinia) preferă să-și camufleze cuiburile pe sol în învelișul ierbos de la baza arbuștilor.[42]
Componența reptilelor și amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt întâlniteșopârlele,șerpii,broaștele,broaștele de râu,broaștele țestoase,broaștele râioase. În laculValea Morilor (fostul lacal Comsomolului) și în cel de la Ghidighici au fost numărate circa 20 specii depești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana lessonae).[43]
Transportul public urban este asigurat de două companii de stat, aflate în subordinea Primăriei municipiului Chișinău, și mai multe firme private. Companiile de stat sunt organizate în regii autonome de transport, una având în gestiune transportul electric al orașului - RTEC și cealaltă transportul cu autobuze. Companiile private au în gestiunea lor rutele de microbuze, numite generic, în Chișinău,rutiere.
Din 1949 în municipiu circulătroleibuzele, cel mai ieftin mijloc de transport din oraș.[55] În 2014 pe străzile Chișinăului circulau 268 de unități,[56][57] existând 3 parcuri[55] și 25 de rute.[58] De asemenea, în 2014 înmunicipiul Chișinău circulă 96 de autobuze[56] pe 28 de rute.[59]
Troleibuzele de la Regia Transport din Chișinău, în anul 1974 - ruta 8, anul 1979 - ruta 10, anul 1986 - ruta 22, anul 1988 - ruta nr. 24, anul 1996 - 1997 - ruta nr. 18, anul 1984 - ruta 21, anul 2000 - ruta 25, anul 1985 - ruta 4.
Chișinăul găzduiește anual festivalul de operă și balet „Invită Maria Bieșu”. Prima ediție a fost organizată în1990 sub auspiciile cântăreței de opere moldoveneMaria Bieșu. În fiecare an cei mai buni cântăreți de operă și soliști de balet dinRomânia,Rusia,Ucraina,Bulgaria,Italia,Franța,Austria,SUA și alte țări vin la Chișinău pentru a lua parte la acest festival.
Din1993 la Chișinău se desfășoară Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”, primul festival-concurs lansat de societatea civilă îndată după ruinareaURSS, spre a diminua golul ce se crease în educația tinerei generații. Festivalul e un proiect al Organizației Mondiale a Tinerelor Talente condusă de poeta Renata Verejanu.[60] Din2001 se desfășoarăfestivalul internațional de film documentar „Cronograf”. În cadrul festivalului se proiectează și premiază filme documentare realizate de regizori din diverse părți ale lumii. Festivalul este unicul festival de film documentar din Moldova, organizat de OWH Studio și susținut de canalul „TV5 Monde”, Alianța Franceză și Uniunea Cineaștilor. Statul nu oferă nici un fel de suport, deși la fiecare ediție sunt prezenți unii edili cu discursuri și declarații.
Totodată, începând cu anul2000, „TV 5 Monde” și ambasadaFranței organizează „Festivalul Filmului Francez”, în cadrul zilelor culturii franceze în Moldova.
„Orașul improvizat al etniilor își deschide larg ușile”A fost la 19 septembrie 2010, Biroul Relații Interetnice în colaborare cu Ministerul Culturii și Primăria municipiului Chișinău a organizat tradiționalul Festival al etniilor, cu genericul „Unitate prin diversitate”, ediția a X-a jubiliară.În acest an, circa 48 etnii conlocuitoare în Republica Moldova au transformat Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din capitală, într-o citadelă multinațională doldora de cântec și dans, expoziții de arte plastice și cărți, lucrări de artizanat și altele.
În Chișinău există mai multe muzee. Cele trei muzee naționale sunt Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Național de Arte și Muzeul Național de Arheologie și Istorie.
Există trei cluburi profesioniste defotbal în Chișinău:Zimbru șiAcademia dinDivizia Națională a Moldovei (nivelul I) și Real Succes dinDivizia „A” Moldovenească (nivelul doi). Dintre cele mai mari stadioane publice multifuncționale din oraș se numără Stadionul Dinamo, care are o capacitate de 2.692.Stadionul Zimbru, deschis în mai 2006, cu o capacitate de 10.500 de locuri, îndeplinește toate cerințele pentru desfășurarea meciurilor internaționale oficiale și a fost locul de desfășurare a tuturor jocurilor de calificare a echipei naționale aMoldovei pentruEuro 2008 .Există discuții pentru construirea unui nou stadion olimpic cu o capacitate de circa 25.000 de locuri, care să îndeplinească toate cerințele internaționale. Din 2011CS Femina-Sport Chișinău a organizat competiții feminine în șapte sporturi.
Turnul de Televiziune din Chișinău pe timp de noapte
La30 aprilie1958 este fondată la Chișinău compania publică de televiziune dinMoldova, acum „Teleradio Moldova”. În martie1988 s-a dat în exploatare releul de laStrășeni, de unde se face și astăzi retransmiterea programelor pentru Chișinău și zonele adiacente capitalei. În prezent programele TV pot fi recepționate pe o rază de 100 - 120 de km de la amplasamentul acestuia.
În octombrie 1990 începe transmiterea în Chișinău a primului canalromânesc de televiziune, „TVR 1”. La1 ianuarie1992 se întrerupe transmiterea programelor televiziune ruse (fostul canal secund al televiziunii pan-sovietice). Pe1 februarie același an, „TVR 1” înlocuiește canalul „Ostankino 1”, în vreme ce programului „Оstankino 1” îi este atribuit spațiul rezervat anterior fostului canal doi al televiziunii pan-sovietice. În martie1993, începe la Chișinău transmiterea canalului francez „TV5 Europe”.
La10 iunie1994 în Chișinău a fost fondată întreprinderea moldo-română „Eurocablu” cu capital străin, primul operator de televiziune prin cablu din republică. De la sfârșitul anului1995 la Chișinău există un sistem TV multicanal MMDS în bandă S (2,5-2,7 GHz) al întreprinderii moldo-americane „SUN TV”. În decembrie1996, întreprinderea „Eurocablu” a fost achiziționată de firma „SUN TV”. La ora actuală Sun TV oferă pachete de programe de 21, 24, 42, 63 și 68 canale de televiziune, în cea mai mare parte a lor românești sau rusești.
Din mai 1995, la Chișinău se înființează studioul de televiziune „VTV”, care în septembrie același an începe retransmiterea programului „TV6 Moscova”. La14 octombrie 1997 începe producția programelor proprii sub marca „NIT” („Noile Idei Televizate”).
În iunie 1998, la Chișinău, a fost lansat Radio Contact Chișinău, primul post de radio din România reluat în spațiul basarabean, având peste 50% de emisiuni proprii. Ulterior, acest post de radio a devenit KISS FM.
În1999, trustul românMEDIAPRO înființează la Chișinău o stație locală a canalului său de televiziune, lider de piață în România, sub denumireaPro TV Chișinău, care va transmite programul de la București, cu buletine de știri locale zilnice în limbile română și rusă.
În august 1999 din transmițătorul amplasat pe cea mai înaltă clădire dinBotanica începe transmiterea canalului de limbă rusă „TV 26”. La sfârșitul anului 2001 în Chișinău, și alte trei orașe moldovenești începe retransmiterea canalului rusesc de muzică Muz TV în format localMuz-TV Moldova.
În prezent în Chișinău se recepționează terestru canalele de televiziune: „Moldova 1”, „Jurnal TV”, TV8, „Publika TV”, „TV-5 Europe”, „TVR 1”, „PRO TV”, „TV N4”, „MUZ TV”. Sunt prezente 2 multiplexuri digitale (DVB-T): TV8, Jurnal TV, PRO TV, NTV, Primul în Moldova, TV6.
După alte surse bazate pe publicațiile de presă ale vremii, primele semnale și emisiuni ale postului de radio "Basarabia" la Chișinău au răsunat în 1927, în scurt timp în municipiu apărând încă trei stații de radio, incluzând în limbile rusă și idiș, toate fiind reprimate însă după invazia sovietică din 1940.
În anii "90 ai sec. 20, la Chișinău au apărut mai multe posturi de radio retransmise de la Moscova, care au denaturat și continuă până astăzi să denatureze spațiul mediatic radio din acest municipiu. Recent, Consiliul Coordonator al Audiovizualului din R. Moldova a decis ca aceste posturi să transmită nu mai puțin de 30% de emisiuni de producție autohtonă.
În iunie 1998, la Chișinău, a fost lansat Radio Contact Chișinău, primul post de radio din România reluat în spațiul basarabean, având peste 50% de emisiuni proprii. Ulterior, acest post de radio a devenit KISS FM.
Chișinăul a ajuns să fie utilizat și ca marcă de produse comerciale. Astfel, în Republica Moldova este foarte populară bereaChișinău, produsă deEfes Vitanta Moldova Brewery. Mai mult, unul dintre sortimentele de bomboane ale celebrei fabrici moldoveneștiBucuria se numeșteChișinăul de seară.
^Gyula Kristó, Pál Engel și Ferenc Makk:Korai magyar történeti lexikon (9-14. század) (Enciclopedia primelor veacuri ale istoriei maghiarilor, sec. 9-14), ed. Akadémiai, Budapesta
^Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XIV, XV. Volumul I (1384-1475).București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954, pp. 130, 131.
^Ilie Boian.Cele mai intense răciri masive ale aerului din ultimii 60 de ani În Republica Moldova. Mediul ambiant,nr. 2(62), 2012Arhivat în, laWayback Machine., p. 44-47.
^Anatolie Puțuntică. Vulnerabilitatea teritoriului Republicii Moldova față de depunerile complexe de gheață. Mediul Ambiant,nr. 1 (37), 2008Arhivat în, laWayback Machine., p. 11-12.
^Încă 20 de troleibuze noi vor fi scoase pe linie în ChișinăuArhivat în, laWayback Machine., publika.md, 16 septembrie 2013. (Precizare: citare - ”Până la sfârșitul anului, în capitală vor fi puse pe linie 20 de troleibuze noi.” + ”Până în prezent, pe străzile capitalei, circulă peste 250 de troleibuze, dintre care 112 sunt noi.”. Deducere: 250+20 - cifră aproximativă cu datele de pe site-ul primăriei)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.svg)
._(11532139524).jpg)
.jpg)
._(12102531673).jpg)
._(11354813964).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(1).jpg)
._(22106884315).jpg)
![[icon]](/mt/?noimg=&dark=on&url=https%3a%2f%2fro.wikipedia.org%2fwiki%2fFi%25C8%2599ier%3aWiki_letter_w_cropped.svg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
