Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Cenușă vulcanică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice,sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsescnotele de subsol.
Puteți ajuta introducândcitări mai precise ale surselor.
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră.
Putețicontribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonulModificare.
Cenușă vulcanică
Cenușă vulcanică

Cenușa vulcanică este denumirea dată devulcanologipiroclastelor cu dimensiuni foarte mici (2 mm - 1/16 mm) și particulelor decenușă sau praf (<1/16 mm).

Caracteristici

[modificare |modificare sursă]

Cenușa vulcanică este de fapt un termen care este definit de mărimea particulelor și în nici un caz decompoziția chimică a particulelor. Ele pot fi fragmente foarte fine delavă sticloasă, particule de roci vulcanice cu o structură amorfă sau cristalină. În general cenușa conține fragmente piroclastice în procent de peste 75 %, fiind denumită șituf vulcanic, cenușa care are sub 75 % particule piroclastice este numitătufit.

Influența asupra mediului înconjurător

[modificare |modificare sursă]

În cazul unei erupții vulcanice însoțite de cantități mare decenușă vulcanică, ca de exemplu vulcanulKrakatau, care se află înIndonezia, între insulaJava șiSumatra. Erupția a avut loc în august 1883, vulcanul a aruncat înatmosferă până la 80 km înălțime o cantitate de 18 km3 cenușă, cenușă care a făcut timp de trei ani înconjurulPământului. În unele regiuni s-a semnalat: *scade intensitatea luminii soarelui, lumina zilei devine crepusculară

  • se schimbă coloritulcerului
  • au loc furtuni cu descărcări electrice și nori de cenușă

Chiar clima Terrei poate fi influențată de cenușă, ca de exemplu în anul 1815, aerosolii produși de explozia vulcanuluiTambora din Indonezia. Cenușa vulcanică din atmosferă a dus la răcirea climei, anul 1816 fiind numit anul fără vară.

Cenușa poate periclita și circulația aeriană

Avioanele prin deplasarea rapidă printr-un nor de cenușă, particulele produc o abraziune a stratului de lac de pe avion, parbrizul bordului devine translucid. Însă cel mai mare pericol îl prezintă particulele de cenușă pentru stricăciunile cauzate motorului avionului, unde cenușa din cauza temperaturii ridicate poate cimenta motorul. Accidente de acest fel au fost notate:

  • în anul 1982, un Boeing 747-200, aparținând companiei British-Airways, a fost nevoit să execute o aterizare forțată în Jakarta.
  • în anul 1989, un avion al liniei aeriene KLM-Flug 867, este nevoit să aterizeze forțat înAlaska.

Asociația "International Civil Aviation Organization" a înființat 9 centre "Volcanic Ash Advisory Center" care au rolul de a controla spațiul aerian și în cazul unei erupții vulcanice de a avertiza circulația aeriană.

Acțiunea cenușii vulcanice asupra solului

Asupra solului prin conținutul bogat în substanțe minerale, cenușa are un rol de îmbunătățire a solului.

Literatură

[modificare |modificare sursă]
  • Roger Walter Le Maitre:Igneous rocks: IUGS classification and glossary; recommendations of the International Union of Geological Sciences, Subcommission on the Systematics of Igneous Rocks. 2. Aufl., 236 S., New York, Cambridge University Press 2002,ISBN 0-521-66215-X
  • Hans Pichler:Italienische Vulkangebiete III, Lipari, Vulcano, Stromboli, Tyrrhenisches Meer. In: Sammlung geologischer Führer (Bd. 69) Gebr. Bornträger, Stuttgart 1981.ISBN 3-443-15028-4

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deCenușă vulcanică
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cenușă_vulcanică&oldid=16352704
Categorie:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2026 Movatter.jp