Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca

46°46′19″N 23°35′46″E (Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca) / 46.772°N 23.596°E46.772; 23.596
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Catedrala Mitropolitan-Ortodoxa din Cluj-Napoca
Informații generale
ConfesiuneOrtodox
Jurisdicție religioasăArhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului Modificați la Wikidata
ȚaraRomâniaModificați la Wikidata
LocalitateCluj-Napoca
județCluj
Coordonate46°46′19″N 23°35′46″E ({{PAGENAME}}) / 46.772°N 23.596°E46.772; 23.596
Date despre construcție
Stil arhitectonicNeoromânesc șineobizantin
ArhitectGeorge Cristinel șiConstantin Pomponiu
Turle8
MaterialePiatră de Baciu și Bompotoc
Istoric
Data începerii Modificați la Wikidata
Data finalizării1930
Localizare
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca, situată înPiața Avram Iancu, a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii religioase din municipiulCluj-Napoca.[1] Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". În anul1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul2006 edificiul servește drept catedrală aArhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și lăcaș alMitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului.[2]

Este în prezent a treia catedrală din România ca înălțime, după ceaCatedrala Mitropolitană din Timișoara șiCatedrala Evanghelică din Sibiu. De asemenea, este clasată ca monument istoric, cu codulCJ-II-m-B-07354.[3]

Ridicarea Catedralei

[modificare |modificare sursă]

Inițiativa ridicării acesteia a aparținut episcopuluiNicolae Ivan. Acesta s-a adresat încă din 1919Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pentru a solicita un ajutor financiar necesar ridicării unei catedrale ortodoxe la Cluj. Consiliul a aprobat cererea episcopului, oferind pentru început suma de 2 milioane de coroane austro-ungare. În 1920 episcopul Nicolae Ivan a solicitat Primăriei clujene ca parcul din fața Teatrului Național să fie cedat pentru zidirea catedralei, cerere care a fost și ea acceptată.

A fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de către arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului de la Mărășești. Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Țării Românești, fiind foarte evidentă influența bizantină.

Sfințirea catedralei s-a făcut într–un cadru festiv la 5 noiembrie 1933, fiind oficiată de Patriarhul României,Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan și episcopul de Cluj, Nicolae Ivan. La festivitate a fost prezent și regeleCarol al II-lea, prințul moștenitorMihai, membri ai guvernului României și numeroase personalități.

Descriere

[modificare |modificare sursă]

Lucrările de construcție au fost inițiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusă piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prințul moștenitorCarol al României și primul ministruIon I. C. Brătianu. Construcția a durat zece ani, în prima fază, între1923-1926 folosindu-se unschelet de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în exterior montându-se piatră de Baciu și Bompotoc. La subsol a fost construită la final o criptă, în care au fost înmormântați ulterior episcopulNicolae Ivan, arhiepiscopulTeofil Herineanu, mitropolitulBartolomeu Anania și episcopulVasile Flueraș.

Au fost efectuate lucrări de o specialitate ridicată pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care înconjoară turla centrală, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate în piatră, arce de piatră pe fațadele laterale. Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, aduse dinUngaria, cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată de profesoriiAnastase Demian șiCatul Bogdan, de la Academia de Artă, în perioada1928-1933.

Galerie de imagini

[modificare |modificare sursă]
  • Vedere din față.
    Vedere din față.
  • Vedere din spate.
    Vedere din spate.
  • Vedere din lateral.
    Vedere din lateral.
  • Construcția catedralei.
    Construcția catedralei.
  • Catedrala în anul 1940.
    Catedrala în anul 1940.

Referințe

[modificare |modificare sursă]
  1. ^Diaconescu, Mihail ().Biserici și mânăstiri ortodoxe. Alcor Edimpex, București. p. 116. 
  2. ^„Catedrala Arhiepiscopala din Cluj”. www.crestinortodox.ro. Accesat în. 
  3. ^Art. 8, alin. 1, lit b allegii 422 / 2001.

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • Lukacs Jozsef,Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
  • Bodea Gheorghe,Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
  • Cluj-Napoca - Claudiopolis, Noi Media Print, bucurești, 2004
  • Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002

Vezi și

[modificare |modificare sursă]
Edificii religioase
Ortodoxe
Romano-Catolice
Greco-catolice
Protestante
Altele
Stema veche a Clujului
Clădiri
Statui și monumente
Muzee
Altele
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Catedrala_Mitropolitană_din_Cluj-Napoca&oldid=16814245
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp