În anul1348 a fondat Universitatea dinPraga, prima universitate din Europa Centrală și prima universitate în limba germană din lume. Universitatea se numește și astăzi „Universitatea Carolină”.
Carol s-a născut la Praga la 14 mai 1316. A fost fiul regeluiIoan al Boemiei și al soției sale,Elisabeta Přemyslovna. Numele său de botez a fost Venceslau (Václav) numele bunicului să pe linie maternă.
Carol a primit o educație franceză; vorbea fluent cinci limbi:latina,ceha[16]germana,franceza șiitaliana. În 1330 el a părăsit Franța împreună cu soția sa și cu titlul de conte de Luxemburg. În 1331 a acumulat o anumită experiență de război, în Italia cu tatăl său. Din 1333 el a administrat pământurile coroanei Boemia în timpul absențelor frecvente ale tatălui său și mai târziu din cauza deteriorării vederii tatălui său. În 1334 Carol a fost numit margraf de Moravia, titlul tradițional pentru moștenitorul la tron. Doi ani mai târziu a luat sub control guvernarea Tirolului, în numele fratelui său Ioan Henric.
Ca urmare a unei alianțe între tatăl său și pepapa Clement al VI-lea, dușmanul neobosit alîmpăratului Ludovic al IV-lea, Carol a fost ales laRhens, la11 iulie1346, de unii dintre principii electori,rege roman(rex romanorum) în opoziție cu Ludovic; a fost încoronat laBonn la 26 noiembrie 1346. Așa cum a promis anterior să fie subordonat lui Clement, el a făcut concesii extinse papei în 1347. De asemenea, el a promis să anuleze actele lui Ludovic împotriva papei, să nu se amestece în treburile italiene și să apere și să protejeze biserica.
Inițial Carol a avut o poziție foarte slabă în Germania; unii se refereau la el ca "regele preotului" (Pfaffenkönig). Mulți episcopi și aproape toate orașele imperiale au rămas fideli bavarezului Ludovic. ÎnRăzboiul de o Sută de Ani Carol și-a pierdut tatăl și mulți din cei mai buni cavaleri ai lui înBătălia de la Crécy din august 1346, Carol însuși fiind rănit în bătălie. Totuși, războiul civil din Germania a fost împiedicat când Ludovic al IV-lea a murit la 11 octombrie 1347, după ce a suferit un accident vascular cerebral în timpul unei vânători de urși. La 2 septembrie 1347 Carol a fost încoronat rege al Boemiei sub numele de Carol I.
În ianuarie 1349 partizaniiCasei de Wittelsbach au încercat să obțină alegerea lui Günther von Schwarzburg ca rege, însă el avea puțini susținători și a murit neobservat după câteva luni. Ulterior, Carol nu s-a mai confruntat cu nici o amenințare directă pentru pretenția sa asupra tronului imperial. La 17 iulie 1349 a fost ales fără opoziție regele Germaniei și a fost încoronat la Aachen la 25 iulie în același an.
Inițial Carol a încercat să-și consolideze puterea.Praga a devenit capitala lui și a reconstruit orașul după modelul orașului Paris, fondând Orașul Nou din Praga (Nové Město). Domnia sa a fost caracterizată de o transformare profundă a imperiului și este considerată perioada de aur aBoemiei. În 1348 a fondat Universitatea din Praga, numită după el, prima universitate din Europa Centrală. Acest lucru a servit ca un teren de formare pentru birocrați și avocați. Curând Praga a apărut ca centru intelectual și cultural al Europei Centrale. Boemia au rămas neatinsă deciumă. A organizat statele imperiului sub forma unor confederații pacifiste, în care orașele imperiale aveau un rol important. A reușit să obțină dominația imperială asupra frontierelor estice printr-o succesiune de tratate cuHabsburgii, prin cumpărareaBrandenburgului și prin asigurarea vasalității statelor cruciate din Prusia și Livonia.
În timpul domniei sale a fost adoptatăBula de Aur, textul constituțional fundamental al Sfântului Imperiu Roman.
Prin căsătoria cuAna de Bavaria, fiica lui Rudolf al II-lea de Bavaria, conte palatin de Rin, a făcut alianță cu habsburgii.[17] În 1350, regele a fost vizitat la Praga de tribunul roman Cola di Rienzo care l-a îndemnat să meargă înItalia unde poetulFrancesco Petrarca și cetățenii Florenței implorau prezența sa acolo.[18] Surd la rugăminți, Carol l-a ținut prizonier pe Cola timp de un an iar apoi l-a dat ca prizonier Papei Clement la Avignon.
În afară de Praga, Carol a încercat să-și extindă posesiunile coroanei Boemiei, folosind autoritatea sa imperială pentru a obține feude înSilezia,Oberpfalz șiFranconia.
Carol al IV-lea a suferit degută, o boală dureroasă obișnuită în acele vremuri.
.svg)
