Pălăria: bureții genului au o pălărie netedă și fără luciu de culori diferite, de la alb, peste galben, portocaliu, roșu, maroniu, până la cenușiu. Ea are un diametru de 3– 10 (12) cm, este în tinerețe boltită, apoi adâncită și la maturitate în forma de pâlnie mult adâncită, cu marginea răsfrântă, ondulată neregulat și uneori crăpată. Pe suprafață se ivesc câteodată mici cocoloașe.
Himenoforul: ciuperca nu are lamele ci pseudo-lamele (stinghii), ca niște cute șerpuite bifurcate și ieșite în afară, de aceeași culoare ca pălăria, care adesea oară se trag aproape până la picior.
Piciorul: are aceiași culoare cu pălăria, este robust, tare, neted, cilindric, îngustat la bază, plin și cărnos (la bătrânețe gol), cu o înălțime de 3–8 cm și o grosime de 0,7–2 cm. Ca și pălăria nu este năpădit de viermi.[2][3]
Carnea: este tare, fibroasă, în mod general de culoare alb-galbenă cu un gust ușor piperat și un miros un pic depiersică, un pic decaise precum cu un gust dulceag. Aproape niciodată este atacată de viermi.[4][5][6]
Aceste ciuperci cresc în grupuri sau în cercuri mari, se dezvoltă, depinde de soi, în păduri defoioase (subfagi,stejari) și deconifere, deseori pemușchi și printreafine, dar de asemenea subcastani comestibili sau prin tufișuri dezmeur șimur, la timp potrivit, din mai până în noiembrie.[8]
Cantharellus este un simbiont mykorrhiza (Limba greacă vecheμύκηςmýkēs ‚ciuperca‘ șiῥίζαrhiza ‚rădăcina‘;[9][10], ce înseamnă, că sporele buretelui se leagă cu rădăcinile fine ale unui copac, dându-i apă și minerale, căpătând hrană în formă de asimilate, produse la fotosinteză cu ajutorul de bacterii. De aceea acest tip de ciuperci nu poate fi cultivat până astăzi.[11][12]
GenulCantharellus este mare și are o istorie taxonomică complexă.Index Fungorum enumeră peste 500 de denumiri științifice, care au fost aplicate acestui gen, deși numărul de nume în prezent valabile este mai mic de 100. În plus, față de sinonimie, multe specii au fost mutate în alte genuri cum suntArrhenia,Craterellus,Gomphus,Hygrophoropsis șiPseudocraterellus. Analizele filogenetice moleculare furnizează noi informații cu privire la relațiile dintre populațiile Cantharellus.[13] Următoarele sunt doar câteva exemple ale speciei:
C. amethysteusC. appalachiensisC. CinereusC. cinnabarinusC. friesii
^G. Eyssartier, B. Buyck: „Le genre Cantharellus en Europe - Nomenclature et taxonomie, Bulletin de la Société Mycologique de France, vol. 116, Paris 2000, p. 129
Heinrich Dörfelt, Gottfried Jetschke (Ed.): „Wörterbuch der Mycologie“, ed. a 2-a, Editura Spektrum Akademischer Verlag, Heidelberg/Berlin 2001,ISBN 978-3-827-40920-1
Andreas Gminder, Armin Kaiser, German Josef Krieglsteiner: “Ständerpilze: Blätterpilze 1 (Hellblättler)”, în: G. J. Krieglsteiner (Ed.): Die Großpilze Baden-Württembergs, vol. 3, Editura Eugen Ulmer, Stuttgart 2001,ISBN 978-3-8001-3536-3.
Materiale media legate deBurete galben laWikimedia Commons