Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Cancer
Tomografia computerizată arată prezența mezotilomului malign Legendă: Mezoteliomul malign (cancer al mezoteliului cutiei toracice) este evidențiat prin săgeți de culoare galbenă; eufusiunea pleurală - prin stea galbenă. Cifrele indică: 1 și 3 plămâni, 2 coloană vertebrală, 4 coaste, 5 aortă, 6 splină, 7 - 8 rinichi, 9 ficat.
Cancerul cunoscut sub denumirea științifică detumoare malignă sauneoplasm malign, este un grup de boli ce implică dezvoltarea anormală a celulelor cu potențial de a invada sau a se răspândi în alte părți ale corpului.[2][3] Nu toate tumorile sunt canceroase; tumorile benigne nu se răspândesc la alte organe.[3] Posibile semne și simptome includ, printre altele: un nodul nou apărut, sângerări anormale, tuse prelungită,pierdere în greutate fără explicație și modificări ale scaunelor.[4] În timp ce aceste simptome pot indica existența cancerului, acestea pot apărea și din cauza altor probleme.[4] Există peste 100 de tipuri diferite de cancer care afectează corpul uman.[3]
Fumatul este cauza a circa 22% din decesele cauzate de cancer.[2] Alte 10% se datoreazăobezității, uneidiete necorespunzătoare, lipsei deactivitate fizică și consumului dealcool.[2] Printre alți factori se numără anumiteinfecții, expunere laradiații ionizante și poluanților de mediu.[5] Înțările în curs de dezvoltare aproape 20% din cancere sunt cauzate de infecții cahepatita B,hepatita C șipapilomavirusului uman.[2] Acești factori acționează, cel puțin parțial, prin modificareagenelor unei celule.[6] În mod obișnuit, multe asemenea modificări genetice sunt necesare până la dezvoltarea sau apariția cancerului.[6] Aproximativ 5–10% din cancere se datorează defectelor genetice moștenite ereditar, de la părinți.[7] Cancerul poate fi detectat prin anumite semne și simptome sau printeste de depistare a cancerului.[2] Apoi, în mod obișnuit, se fac alte analize și investigații prinimagistică medicală și se confirmă prinbiopsie.[8]
Multe tipuri de cancer pot fi prevenite prin menținerea unei greutăți corporale sănătoase, fără fumat și fără consum excesiv dealcool, consumând legume, fructe și cereale integrale din abundență, cuvaccinurile contra anumitor boli infecțioase, fără a consuma prea multă carne roșie și evitând expunerea excesivă la soare.[9][10] Depistarea timpurie printeste de depistare este utilă în cazul cancerului cervical și colorectal.[11] Beneficiile testelor de depistare în cazul cancerului mamar sunt controversate.[11][12] Cancerul este adesea tratat printr-o combinație deradioterapie,operație,chimioterapie șiterapie vizată.[2][13] Managementul durerii și a simptomelor joacă un rol important în îngrijirea bolnavilor.Îngrijirea paliativă este în special importantă în cazul bolnavilor în stadiu avansat.[2] Șansele de supraviețuire depind de tipul de cancer șigradul bolii la începutul tratamentului.[6] La copiii sub 15 ani la momentul diagnozeirata de supraviețuire de cinci ani în țările în curs de dezvoltare este de 80%.[14] În cazurile de cancer în Statele Unite, rata medie de supraviețuire de cinci ani este atinsă de 66% din bolnavi.[15]
Incidența cancerului pulmonar este foarte corelată cu fumatul.
Expunerea la anumite substanțe a fost legată de anumite tipuri de cancer. Aceste substanțe se numesc agenți cancerigeni.
Fumul de tutun, de exemplu provoacă 90% din cancerul pulmonar[21]. De asemenea, provoacă cancer înlaringe,cap,gât,stomac, vezică, rinichi,esofag șipancreas.[22] Fumatul conține peste cincizeci de agenți cancerigeni cunoscuți, inclusiv nitrozamine și hidrocarburi aromatice policiclice[23].
Tutunul este responsabil pentru aproximativ unul din cinci decese cauzate de cancer în întreaga lume[23] și aproximativ unul din trei în lumea dezvoltată.[24]
În Europa de Vest, 10% din cazurile de cancer la bărbați și 3% în cazurile de cancer la femei sunt atribuite expunerii la alcool, în special cancerele hepatice și ale tractului digestiv.[25] Cancerul provenit din expunerea la substanțe legate de locul de muncă poate provoca între 2 și 20% dintre cazuri,[26] cauzând cel puțin 200 000 de decese[27].
Metodele de diagnostic pentru diagnosticul tumorilor - fie ele canceroase sau nu - sunt în special imagistice (ecografia, tomografia, RMN, etc), dar pentru un diagnostic corect este necesară examinarea anatomo-patologică a țesutului afectat, examenul microscopic confirmând și precizând natura cancerului. Fragmentele de țesut pentru analiză se pot obține prinbiopsie sau prin intervenție chirurgicală deschisă sau laparoscopică, în cazul tumorilor solide, prin puncție în cazul țesuturilor moi ce pot fi aspirate în seringă (de exemplu prin puncție medulară, în cazul leucemiilor) sau prin puncție-biopsie cu ace speciale tăietoare cum este cazul biopsiei hepatice efectuată pentru diagnosticul cancerului hepatic.
Multe tipuri de cancer pot fi prevenite prin menținerea unei greutăți corporale sănătoase, fărăfumat și fără consum excesiv dealcool, consumândlegume, fructe și cereale integrale din abundență, cuvaccinele contra anumitor boli infecțioase, fără a consuma prea multă carne roșie și evitând expunerea excesivă la soare.[9][28] Depistarea timpurie printeste de depistare este utilă în cazul cancerului cervical și colorectal.[11] Beneficiile testelor de depistare în cazul cancerului mamar sunt controversate.[11][12] Cancerul este adesea tratat printr-o combinație deradio terapie,operație,chemoterapie, șiterapie vizată.[2][29] Managementul durerii și a simptomelor joacă un rol important în îngrijirea bolnavilor.Îngrijirea paliativă este în special importantă în cazul bolnavilor în stadiu avansat.[2] Șansele de supraviețuire depind de tipul de cancer șigradul bolii la începutul tratamentului.[6] La copiii sub 15 ani la momentul diagnozeirata de supraviețuire de cinci ani în țările în curs de dezvoltare este de 80%.[14] În cazurile de cancer dinStatele Unite, rata medie de supraviețuire de cinci ani este atinsă de 66% din bolnavi.[30]
Profilaxia primară în cancer vizează cauza bolii, atunci când aceasta este cunoscută, și eliminarea factorilor de risc.
Unele cancere sunt provocate de virusuri oncogene, și ar putea fi prevenite prinvaccinare împotriva virusului respectiv. Este cazul carcinomului hepatocelular[31], apărut pe fondul infecției cronice cu virusul hepatitei B și al cancerului de col uterin[32], care s-a dovedit că apare numai în prezența infecției cronice cu tipurile oncogene depapilomavirus uman (HPV). Vaccinul împotriva hepatitei B a intrat în uz la începutul anilor 1980, fiind introdus în Programul Național de Imunizare din România în 1995. În ceea ce privește HPV, există vaccinuri împotriva a 2 din tipurile oncogene de papilomavirus (16 și 18), responsabile de majoritatea cancerelor de col uterin (aprox. 70%). S-a dovedit că vaccinarea înainte ca organismul să vină în contact cu aceste tipuri de virus (adică înainte de începutul vieții sexuale) împiedică infecția ulterioară și previne apariția leziunilor precanceroase produse de aceste tipuri virale la nivelul colului uterin. Pe termen lung, se estimează că vaccinarea sistematică a fetelor va duce la o scădere importantă a incidenței cancerului de col uterin, prin eliminarea cazurilor datorate acestor 2 tipuri virale cancerigene. Totuși, deoarece vaccinul nu conferă protecție față de toate tulpinile virale oncogene, este necesar ca și femeile vaccinate să efectuezescreening-ul periodic pentru depistarea precoce a cancerului de col. În România, vaccinurile împotriva HPV sunt disponibile pentru vaccinare opțională din anul 2007, iar vaccinarea gratuită împotriva HPV, finanțată din Programul Național de Oncologie, a fost introdusă în campanii școlare în toamna anului 2008 și s-a efectuat la fetele de 9-10 ani, în clasa a IV-a, numai cu acordul scris al părinților sau tutorilor. Ulterior, grupa de vârstă vizată a fost cea de 12-14 ani (clasa a VI-a și a VII-a), cu posibilitatea de vaccinare gratuită și a femeilor în vârstă de până la 24 de ani, la indicația medicului ginecolog.
Multe forme de cancer sunt asociate cu factori de mediu și pot fi prevenite. Dintre factorii de risc pentru apariția cancerului, care ar putea fi evitați, fac parte radiațiile ionizante (prin exces de proceduri de radiodiagnostic sau radioterapie), fumatul, diverse substanțe chimice sau medicamente implicate în carcinogeneză.
Profilaxia secundară vizează depistarea bolii prin metode descreening în stadiile incipiente, precanceroase, care sunt curabile prin tratament specific. Metoda de screening depinde de tipul de cancer vizat. De exemplu screeningul pentru cancerul pulmonar se realizează prin efectuarea anuală a examenului radiologic pulmonar. Metoda de screening pentru cancerul de col uterin este examenul citologic Babeș-Papanicolau, care în mod ideal ar trebui efectuat la toate femeile active sexual de 2 ori pe an sau măcar anual. Pentru cancerul de sân, pe lângă autopalpare sau palparea sistematică a sânului cu ocazia oricărui consult medical, există screeningul prin mamografie.
Există 3 posibilități de tratament curativ al unui cancer: cură chirurgicală,chimioterapie și radioterapie. Fiecare din aceste metode poate fi aplicată singură sau, de regulă, în diverse combinații cu celelalte. Cura chirurgicală vizează îndepărtarea tumorii maligne și a țesuturilor invadate tumoral. Chimioterapia și radioterapia vizează distrugerea celulelor canceroase, atât din tumora primară, cât și de la nivelul metastazelor.
Cancerele depistate în stadii avansate nu sunt curabile. În aceste situații se aplică tratamente paliative, cu scopul de a controla simptomele supărătoare și a ameliora calitatea vieții pacienților aflați în stadii avansate de boală. Cel mai cunoscut simptom al cancerului care beneficiază de tratament paliativ este durerea canceroasă. Un alt exemplu este icterul mecanic prin compresie tumorală din cadrul neoplasmului de cap de pancreas, care beneficiază de tratament paliativ chirurgical.
Cancerele depistate și tratate în stadiile incipiente pot fi vindecate, iar cancerele depistate în stadii avansate sau netratate evoluează invariabil către deces. Potrivit OMS, cancerul este una dintre cauzele principale de deces în întreaga lume.[33]
În anul2008, cancerul a cauzat 7,7 milioane de decese la nivel mondial, iar 1,5 milioane dintre acestea au fost provocate de infecții care ar fi putut fi prevenite sau tratate.[34]Un raport al Agenției Internaționale pentru Studiul Cancerului (IARC) - agenție a Organizației Mondiale a Sănătățtii – arată că, în2030, vor ajunge să moara de cancer circa 13,2 milioane de oameni în fiecare an – aproape de două ori mai mulți decât în 2008.[35]
ÎnSUA, cancerul ucide aproximativ 1.500 de oameni pe zi și este a doua cea mai răspândită boală, după afecțiunile de inimă.[36]ÎnRomânia, ultimele statistici monitorizau 420.000 de bolnavi, iar anual sunt diagnosticate alte 95.000-96.000 de persoane, din care peste jumătate - în fază incurabilă.[36]
^abKushi LH, Doyle C, McCullough M; et al. (). „American Cancer Society Guidelines on nutrition and physical activity for cancer prevention: reducing the risk of cancer with healthy food choices and physical activity”.CA Cancer J Clin.62 (1): 30–67.doi:10.3322/caac.20140.PMID22237782.Mentenanță CS1: Utilizare explicită a lui et al. (link) Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
^Parkin, DM; Boyd, L; Walker, LC (). „16. The fraction of cancer attributable to lifestyle and environmental factors in the UK in 2010”.British journal of cancer. 105 Suppl 2: S77–81.doi:10.1038/bjc.2011.489.PMID22158327.
^abcdWorld Cancer Report 2014. World Health Organization.. pp. Chapter 4.7.ISBN9283204298.
^Cakir, BÖ; Adamson, P; Cingi, C (). „Epidemiology and economic burden of nonmelanoma skin cancer”.Facial plastic surgery clinics of North America.20 (4): 419–22.doi:10.1016/j.fsc.2012.07.004.PMID23084294.
^Jemal A, Bray, F, Center, MM, Ferlay, J, Ward, E, Forman, D (februarie 2011). „Global cancer statistics”.CA: a cancer journal for clinicians.61 (2): 69–90.doi:10.3322/caac.20107.PMID21296855.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
^World Cancer Report 2014. World Health Organization.. pp. Chapter 6.7.ISBN9283204298.
^Biesalski HK, Bueno de Mesquita B, Chesson A, Chytil F, Grimble R, Hermus RJ, Köhrle J, Lotan R, Norpoth K, Pastorino U, Thurnham D (). „European Consensus Statement on Lung Cancer: risk factors and prevention. Lung Cancer Panel”.Ca.48 (3): 167–76; discussion 164–6.doi:10.3322/canjclin.48.3.167.PMID9594919.
^Kuper H, Boffetta P, Adami HO (septembrie 2002). „Tobacco use and cancer causation: association by tumour type”.Journal of Internal Medicine.252 (3): 206–24.doi:10.1046/j.1365-2796.2002.01022.x.PMID12270001.
^abKuper H, Adami HO, Boffetta P (iunie 2002). „Tobacco use, cancer causation and public health impact”.Journal of Internal Medicine.251 (6): 455–66.doi:10.1046/j.1365-2796.2002.00993.x.PMID12028500.
^Sasco AJ, Secretan MB, Straif K (august 2004). „Tobacco smoking and cancer: a brief review of recent epidemiological evidence”.Lung Cancer. 45 Suppl 2: S3–9.doi:10.1016/j.lungcan.2004.07.998.PMID15552776.
^Parkin, DM; Boyd, L; Walker, LC (). „16. The fraction of cancer attributable to lifestyle and environmental factors in the UK in 2010”.British journal of cancer. 105 Suppl 2: S77–81.doi:10.1038/bjc.2011.489.PMID22158327.
^Dumitru Matei, Adela Iancu, Rodica Matei, Eliza Cinteză, Florina Comănici:Tendințe actuale privind folosirea vaccinurilor în România, revistaPractica medicală, pag. 236-245, Vol. 4, Nr. 4(16)/2009 (ediție online accesată la 4 septembrie 2010)
