Calendarul chinez este uncalendar (astronomic) întocmit dupălună cu toate că ia în considerare un ciclu solar de un an. Ia de asemenea în considerare și ciclurile lunii (ciclurile selenare). Acest calendar (公曆 gōngli) este folosit pentru stabilirea sărbătorilor tradiționale dinChina șiTaiwan, dar au preluat în același timp ca și majoritatea statelor dinAsia,calendarul Gregorian (xili 西曆 xīli) . În Taiwan numerotarea anilor (analog la creștini cu Nașterea lui Hristos) începe din anul1912 anul întemeieriiRepublicii China (Taiwan). Cele 12 animale care alcătuiesc un ciclu calendaristic sunt: șobolanul, bivolul, tigrul, iepurele, dragonul, șarpele, calul, capra, maimuța, cocoșul, câinele și porcul.
Calendarul de azi începe din anul1645 și regulile calendarului se pot preciza într-o perioadă de 5 ani:
- Punctul de referință este meridianul estic 120 (Peking: 116°25'O).
- Ziua începe la miazănoapte
- In prima zi a lunii este întotdeaunaLuna nouă
- Solstițiul de iarnă din emisfera nordică cade totdeauna în luna XI-a
- Când e nevoie de o lună bisectă (analog anului bisect), va fi lună bisectă prima lună dintre două solstiții de iarnă Zhōngqì (chin. 中氣)
Cele 12 Zhōngqì împart orbita eliptică a pământului în 12 părți, fiecare parte având 30°, unde cele 2 solstiții și cele 2 echinocții sunt 4 Zhōngqì din cele 12 Zhōngqì. Perioada medie de timp dintre două Zhōngqì corespunde cu 1/12 dintr-un an tropical, respectiv 30,43685 zile și este ceva mai lung ca luna sinodică mijlocie de 29,53059 zile.
Dificultatea calculării calendarului chinez se datorează faptului că acesta nu ia în considerare valorile medii, ci se bazează pe datele astronomice exacte ale poziției lunii și soarelui.
Perioada de timp între două Zhōngqì variază între 29,44 și 31,44 de zile, iar o lună sinodică variază între 29,27 și 29,84 de zile.
Din această cauză destul de rar dar poate fi lună cu două Zhōngqì, și altă lună fără Zhōngqì.
Ciclul de 60 de ani, lunile și zilele repetându-se în mod ciclic cu 10 elemente cerești (天干tiāngān) și 12 simboluri de animale (地支dìzhī). Ciclul de 60 de ani a fost introdus în timpuldinastiei Han însecolul III, aziCiclul de 60 de ani respectiv ciclul de 12 ani a simbolurilor de animale este important pentruastrologia chineză.
Cele 10 elemente (trunchiuri cerești) sunt combinații a celor 5 forme de transformare cu Yin și Yang (cer și pământ).
- 甲chin.jiă,jap.kinoe (木の兄) oderkō: Lemn și Yáng
- 乙 chin.yĭ, jap.kinoto (木の弟) oderotsu: Lemn și Yīn
- 丙 chin.bĭng, jap.hinoe (火の兄) oderhei: Foc și Yáng
- 丁 chin.dīng, jap.hinoto (火の弟) odertei: Foc și Yīn
- 戊 chin.wù, jap.tsuchinoe (土の兄) oderbo: Pământ și Yáng
- 己 chin.jĭ, jap.tsuchinoto (土の弟) oderki: Pământ și Yīn
- 庚 chin.gēng, jap.kanoe (金の兄) oderkō: Metal și Yáng
- 辛 chin.xīn, jap.kanoto (金の弟) odershin: Metal și Yīn
- 壬 chin.rén, jap.mizunoe (水の兄) oderjin: Apă și Yáng
- 癸 chin.guĭ, jap.mizunoto (水の弟) oderki: Apă și Yīn
- 子zĭ:Șobolan (鼠shŭ), sieheAnul Șobolanului
- 丑chŏu:Bivol (牛niú), sieheAnul Bivolului
- 寅yín:Tigru (虎hŭ), sieheAnul Tigrului
- 卯măo:Iepure (兔tù), sieheAnul Iepurelui
- 辰chén:Dragon (龍lóng), sieheAnul Dragonului
- 巳sì:Șarpe (蛇shé), sieheAnul Șarpelui
- 午wŭ:Cal (馬mă), sieheAnul Calului
- 未wèi:Capră (羊yáng), sieheAnul Caprei
- 申shēn:Maimuță (猴hóu), sieheAnul Maimuței
- 酉yŏu:Cocoș (鷄jī), sieheAnul Cocoșului
- 戌xū:Câine (狗gŏu), sieheAnul Câinelui
- 亥hài:Porc (猪zhū), sieheAnul Porcului
Cele 12 simboluri deanimale sauramuri sunt împărțite pe zile de 2 x 12 ore. Ora 24 fiind 子 iar 12 (prânz) 午, păstrându-se denumireawŭqián (午前, din japonezăgozen = înaintea calului) pentru înainte de masă șiwŭhòu (午後, jap.gogo = după cal) pentru după masă. Simbolurile de animale din horoscopul chinez spre deosebire de cel european care este influențat de poziția soarelui, cel chinez este influențat de poziția lunii. Această credință în horoscop se presupune că ar fi apărut în timpul dinastiei Han.
Pentru că 10 și 12 au numitorul comun 2 , există 10•12/2 = 60 de combinații de la trunchi la ramură (干支gānzhī), de asemenea după prima combinație numităjiazi (甲子). În tabel sunt 60 de combinații a anilor ce aparțin de perioada 1864 - 2043. Important de menționat este faptul căAnul Nou alcalendarului Gregorian corespundeAnului Nou chinez,
Un an este împărțit in 24 de stații, cele 24Jiéqì (節氣), care împart anul soarelui in 24 de părți asemănătoare, mai precis elipsa este împărțită în 24 de părți a 15° fiecare, care sunt importante pentru oagricultură tradițională. Din punct de vedereclimatic această împărțire este adecvată pentruChina de nord. Incepând cu Yǔshuǐ (雨水) fiecare a doua stație este un Zhōngqì (中氣). Pe motivul anilor bisecți dincalendarul Gregorian determinat de diferența dintre o orbită circulară față de orbita eliptică a pământului apar diferențe de date care oscilează între două Jiéqì.
- 立春Lìchūn - Inceputul primăverii (3-5 Februarie)
- 雨水Yǔshuǐ - Anotimul ploios (18-20 Februarie)
- 驚蟄Jīngzhé - Apariția insectelor (5-7 Martie)
- 春分Chūnfēn -Echinocțiul de primăvară (20-22 Martie)
- 清明Qīngmíng - Perioada senină luminoasă (4-6 Aprilie) Sărbătoarea curățireamormintelor.
- 穀雨Gǔyǔ - Ploile cerealelor respectiv Ploile semănăturilor (19-21 Aprilie) Perioada semănatului.
- 立夏Lìxià - Inceputul verii (5-7 Mai). începutul iernii calde.
- 小滿Xiǎomǎn - recolta mică (20-22 Mai) formarea spicului, este recoltat grâul de iarnă.
- 芒種Mángzhòng - coacerea cerealelor (5-7 Iunie).
- 夏至Xiàzhì - Sosirea verii (21-22 Iunie),Solstițiul de vară, corespunde cumiezul verii) ziua cea mai lungă anului.
- 小暑Xiǎoshǔ - căldura mică (6-8 Iunie)
- 大暑Dàshǔ - căldura mare (22-24 Iunie)
- 立秋Lìqiū - Inceputul toamnei (7-9 August)
- 處暑Chǔshǔ - Sfârșitul căldurii (22-24 August)
- 白露Baílù - Roua albă (7-9 Septembrie) Începe iarna uscată.
- 秋分Qiūfēn -echinocțiul de toamnă (22-24 September)
- 寒露Hánlù - roua rece (8-9 Octombrie) Cad primele frunze.
- 霜降Shuāngjiàng - căderea brumei (23-24 Octombrie) Primul îngheț.
- 立冬Lìdōng - Începutul iernii (7-8 Noiembrie)
- 小雪Xiǎoxuě - Zăpadă moderată (22-23 Noiembrie)
- 大雪Dàxuě - Zăpadă mare (6-8 Decembrie)
- 冬至Dōngzhì - Sosirea iernii (21-23 Decembrie,Solstițiul de iarnă)
- 小寒Xiǎohán - Frig moderat (5-7 Ianuarie)
- 大寒Dàhán - Frig mare (20-21 Ianuarie)
| [Forma scurtă] | [Forma lungă] | Pinyin | Traducere |
|---|
春节
农历新年
过年 | 春節
農曆新年
過年 | chūn jié (Sărbătoarea de primăvară)
nóng lì xīn nián
gùo nián | Anul nou chinezesc (Anul Nou din calendarul chinez), cade pe a doua mai rar a treialună nouă dupăSolstițiul de iarnă între21 ianuarie și21 februarie. |
元宵节
灯节 | 元宵節
燈節 | yuán xiāo jié
dēng jié | Sărbătoarea lanternei, cade pe ziua de 15-a zi din 1 lună alunii. |
| 清明节 | 清明節 | qīng míng jie (scurt:Qingming) | Ziua morților, cade pe 4, 5 sau mai rar 6 Aprilie. cunoscut și sub numele decurățirea mormintelor. |
| 端午节 | 端午節 | duān wǔ jié | Sărbătoarea dragonului pe apă, cade pe ziua 5 din a 5 lună alunii. In China de Sud este sărbătorit și poetulQu Yuan . |
七夕节
乞巧节
女儿节 | 七夕節
乞巧節
女兒節 | qī xī
qǐ qiǎo jié
nǚ ér jié | Sărbătoarea îndrăgostiților, a 7 zi din a 7 lună alunii. |
中元节
盂兰盆会
鬼节 | 中元節
盂兰盆会
鬼節 | zhōng yuán jié ( Denumire Daoistă )
yú lán pén huì (Denumire budistă)
guǐ jié | Sărbătoarea duhurilor, ziua 15 a lunii duhurilor, sau din a 7 lună alunii. |
| 中秋节 | 中秋節 | zhōng qiū jié | Sărbătoarea lunii, , cade pe ziua de 15 din a 8 lună alunii. se fac daruri cu prăjiturilelunii. |
