De asemenea, în trecut, înainte dereunificarea Germaniei, Uniunea Creștin Democrată (CDU) a fost principalul partid de guvernământ înGermania de Vest (RFG/BDR) mult timp după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind sub conducerea fostului lider marcant al acesteia,cancelarulKonrad Adenauer, de-a lungulanilor 1950 precum și începutulanilor 1960.CDU desfășoară activități politice în toată Germania, cu excepția landuluiBavaria, din sud-estul țării, unde formațiunea parteneră esteChristlich-Soziale Union in Bayern sauUniunea Creștin-Socială din Bavaria (CSU). Cele două partide cooperează strâns la nivel federal ca (candidând comun în alegerile federale caUnion) precum și înBundestag, unde împreună formează fracțiunea parlamentarăCDU/CSU, numită „die Union” (i.e., Uniunea). Totodată, Uniunea Creștin Democrată (CDU), ca die Union (i.e., împreună cu partidul soră CSU din Bavaria), a fost primul sau al doilea partid politic ca mărime din parlamentul german în urma alegerilor federale atât din Germania de Vest (RFG/BDR) cât și în urma reunificării Germaniei din 1990 până în prezent.
Conform unui studiu realizat în 2005 deUniversitatea Berlin, 51% din membriiCDU/CSU erau deconfesiunecatolică, 33% erauluterani (evanghelici, EKD), iar 15,7% nu aparțineau nici unei confesiuni religioase. Mai mult, circa 10% din populația musulmană cu drept de vot sunt orientați cătreCDU/CSU. Din totalul de 247 de parlamentari creștin-democrați ai celui de-al XV-leaBundestag (ales în 2002), 143 s-au declarat catolici (57,89%), 95 evanghelici (38,46%), 8 nu au făcut precizări, iar unul s-a declarat fără confesiune. Pentru amănunte vezi:PaginaBundestag-uluiArhivat în, laWayback Machine.
.jpg)
