 | Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Bucătăria moldovenească este denumirea sub care este cunoscută de străini totalitatea tradițiilor, obiceiurilor și gusturilor gastronomice dinRepublica Moldova.Ad litteram, ca sens primar, sintagma „bucătăria moldovenească” ar putea defini și ansamblul de tradiții culinare din spațiul regiunii geografico-istoriceMoldova. Totuși, acestea nu sunt individualizate și diferențiate suficient de mult față debucătăria românească per ansamblu.
Prima carte de bucate în limba română "200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești" a fost tipărită deCostache Negruzzi șiMihail Kogălniceanu în 1841 înIași,Principatul Moldovei.
Bucătăria moldovenească este compusă în principal dinalimente tradiționale europene, cum ar ficarne de vită,carne de porc,cartofi,varză și diferitecereale.
Cel mai cunoscut fel demâncare din bucătăria moldovenească, precum și cea românească per ansamblu, estemămăliga. Aceasta este o fiertură defăină deporumb, servită adesea ca un acompaniament pentrutocănițe și preparate dincarne sau cubrânză de vaci,smântână șișorici de porc.Vinurile locale nu lipsesc de pe cele mai multe mese.
Tradițională pentru bucătăria basarabeană sunt feluri de mâncare care combină diverse legume, cum ar firoșii,ardei gras,vinete,varză,fasole,ceapă,usturoi,praz și altele. Legumele sunt folosite însalate șisosuri, ele sunt coapte, aburite, murate, sărate sau marinate.
Produsele din carne dețin un loc special, mai ales ca primul curs și aperitivă. Supa din carne de pui, cunoscută sub numele deborș (ciorbă) este foarte populară. Friptura de porc la grătar șichiftelele din carne de vită și miel sunt comune. Carnea de pește este de multe ori marinată și apoi pusă lagrătar.
Feluri de mâncare de sărbătoare tradiționale includsarmale umplute cu carne tocată,pilaf (un fel de mâncare de orez),jeleu,fidea,carne de pui, altele. Masa de sărbătoare este, de obicei, decorată cu elemente depatiserie, cum ar fi produse de patiserieprăjituri,role,chifle și o varietate de umpluturi (brânză, fructe, legume, nuci, etc).
În anumite regiuni, bucătăria diferitelor minorități este predominantă. În zonele de est,ucrainenii mănâncăborș; în sud,bulgarii servescmangea tradițională (sos cu carne de pui), în timp cegăgăuzii pregătescsharpa, o supă de carne de oaie foarte condimentată; încomunitățile rusești se gătescpelmeni. De asemenea, populari suntcolțunașii umpluți cubrânză proaspătă, carne, sau cartofi.
O selecție bogată de legume, carne, pește și produse lactate, duce la o gamă largă de gustări în bucătăria moldovenească. Cele mai populare sunt:
Gustările sunt umplute cu ulei vegetal,oțet, smântână,maioneză, sosuri de mușchi, skardol,marinare. Plantele condimentate -leuștean,tarhon,pătrunjel, mărar, țelină,mentă, precum si usturoiul - sunt folosite pentru a da gustarii o aroma savuroasă.
Dintre aperitivele reci, ouăle umplute cu ciuperci și ficat de pui,piftie, carne și pește sunt de asemenea comune.
În 2014, Poșta Moldovei a lansat ștampile de circulație cu desene naționale.[1][2]
Cronologia · Dacia · Evul Mediu timpuriu · Principatul Moldovei · Gubernia Basarabia (Imperiul Rus) · RD Moldovenească · România interbelică · RASS Moldovenească (URSS) · Al doilea război mondial · RSS Moldovenească (URSS) · Mișcările secesioniste din Transnistria șiGăgăuzia · Republica Moldova contemporană |  | |
| Alte subiecte | ||
