Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice,sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsescnotele de subsol. Puteți ajuta introducândcitări mai precise ale surselor.
Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturineolitice (celebra cultură Noua, Tei, Dealu-Melcilor) pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epocabronzului. Nu departe de Brașov s-au găsit bare de aur, cu ștampila oficiului dinSirmium șimonograma lui Crist, emise în a doua jumătate a secolului al IV-lea.[8]
Mai târziu, descoperirilearheologice au atestat existența unor templedacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări șicetăți pe Dealu-Melcilor și în cartierulValea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățilecomuniste, în cadrul programului de sistematizare.
Până spresecolul al XIII-lea al erei noastre, nici un document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Brașovechi.
Inițial, Brașovul era format dinCetatea Brașovului și cele trei suburbii din afara zidurilor „Cetății”:Șchei, locuit de români,Brașovechi, locuit în majoritate de țărani sași șiBlumăna, locuit în majoritate de maghiari.[9]
Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare românească cu numele "Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe Coastă, I. Barac, Valea Morilor și Coastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de pe Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după înălțarea zidurilor și a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei.[10] O altă explicație cu privire la vechea așezare românească era că aceasta era locuită și de slavii bulgari (denumirea ei veche fiindBolgarszeg). Denumirea de „Cutun” pare străină de limba română, fiind bănuită o origine cumană (Kotony).[11]. Totuși, existența cuvântului cătún (cătune) în toate dialectele românești atât la nord cât și la sud de Dunăre (macedo-rom. cătună, megleno-rom. cătun) și prezența sa comună tuturor limbilor balcanice (katun, katunt, katuni) inclusiv in neo-gr. kατοuνα „cort; tabără de corturi” îl determină pe Miklosich să afirme că cel mai probabil este vorba de un cuvânt de origine albaneză, română sau italiană veche. În general se consideră că este cuvânt autentic albanez, adică al vechii limbi ilire, un „balkanwort”.Konstantin Josef Jireček bazându-se fără îndoială pe una din ipotezele lui Miklosich, a propus etimonul italian cantone, care totuși se poate să fi intrat de foarte timpuriu și în greacă.[12]
Conform studiului lui Dragoș Moldovanu, numele orașului Brașov vine de la numele râului local Bârsa (pronunțat și Bărsa), denumire care desemna piesa de lemn (lat.bercium) ce lega, înplugurile de odinioară,cormana șiplazul; preluată și transformată mai târziu deslavi în Baršov, a evoluat în final în Brașov.[13]
1203: Tradiția și cronicile calendarelor brașovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”. Totuși documentele și izvoarele sigure nu confirmă această dată.
1211: Printr-o diplomă a regelui maghiarAndrei al II-lea al Ungariei,Cavalerii Teutoni sunt așezați înȚara Bârsei (Numele apare sub formele Borza în diplomă și Burszam în bula papală care a aprobat-o). Se pare că au întăritCetatea Brassovia de peTâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din oraș,Biserica Sfântul Bartolomeu din cartierul Bartolomeu, o biserică construită însecolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Întreaga construcție este tributară bisericiimănăstirii cisterciene de laCârța. Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul și încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele douăcapele pătrate cu care se închid, spre răsărit, brațeletranseptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârța, numai că acesta dispune de treitravee pătrate. La fațada vestică există două turnuri, din care doar unul este în întregime executat. Turnul de astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi, prăbușit la cutremurul din 1822.
1228: Se întemeiază la Brașov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată lângăBiserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.
1234 -Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat așa-numitul„Catalogus Ninivensis”, care conține o listă a tuturor mănăstirilor premonstratense dinUngaria șiTransilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaște„Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis CumanieCorona”[14].
Biserica românească din BrașovBrașov, așa cum apare într-o gravură din1750Brașov - gravură de Ludwig Rohbock (1883)
1241: Invazietătară, prilej cu care este cucerităcetatea Șprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc (cel mai probabil pe locul unui vechicastru roman). După retragerea tătarilor se construiește la poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatoriiturci.
1252 -Barassu: În acest an, regeleBela al IV-lea donează„tera Zek” comitelui Vincențiu, fiul lui Akadas, proprietate așezată între pământurileromânilor deCârța, cele alesașilor„deBarasu”[15] și cele alesecuilor deSebeș.Fr. Killyen, referindu-se la acest document, arată că numele „Barasu” indică de fapt denumirea unui ținut întreg. După afimația sa, toate cele trei toponime la care face referință documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat și nu la vreunoraș. În acest caz „Brașov” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea.
1271 -Brasu: Acest toponim este atestat într-un documentlatin, aflat în Arhivele Statului dinBudapesta și în fotocopie la Institutul de Istorie dinCluj, act prin careȘtefan, regeleUngariei, aproba contractul dintre„Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” și„Teel, filius Ebl deBrasu cognatus eiusdem”. Într-un alt document emis de regele Ungariei,Venceslav, la10 decembrie1301, se confirmă că Detricus, fiul lui Theel sau Tyl dePrejmer, este în posesiunea localităților Mikofalva și Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum și a altora, privind familia comiților din Prejmer, nu este sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Brașov sau laȚara Bârsei.
1288 -Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat înBiblioteca Batthyaneum dinAlba Iulia, iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedește a fi primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă:„Datum inBraso”, fiind emis de regeleLadislau al IV-lea.
Urmează menționarea tot mai frecventă a municipiului:Brașov (1294),Brassov (1295),Brasso (1309),Brassou (1331),Korona (1336) etc.
1377: Se începe construcțiabisericii Sf. Maria (sauBiserica Neagră, cum va fi numită după incendiu) pe locul unei mai vechi bazilici.
1395:Mircea cel Bătrân șiSigismund de Luxemburg semnează un tratat de alianță împotriva puteriiotomane. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Brașovului de a-și construi fortificații de piatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.
1399: O bulă apapei Bonifaciu al IX-lea (1389-1404) vorbește desprebiserica Sf. Nicolae din Șchei și lasă să se întrevadă existența unui locaș de învățătură în jurul ei.
1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În1798 la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari.
1448 -1453:Ioan de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distrugere acetății Brassovia de pe șauaTâmpei, piatra și materialele de construcție ale acesteia fiind folosite la întărirea cetății medievale a Brașovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, 4 (sau 5, în lumina descoperirilor recente) porți fortificate și 32 turnuri de apărare (numite și „de pulbere”). Cetatea avea două sau chiar trei rânduri de ziduri și era înconjurată de un șanț de apărare plin cu apă.
1524: Se construiește în lemnCetățuia, o puternică fortăreață pe Dealul Cetății. Curând, va fi cucerită și distrusă din ordinul luiPetru Rareș, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată în1618, avea să fie refăcută în1625, adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime (1627) și patru bastioane la colțuri (1630). A servit ulterior drept garnizoană pentru armatelehabsburgice și închisoare în perioada anilor1940 -1950.
1628: Protopopul Vasile dinȘcheii Brașovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc.
Harta Brașovului din anul 1897
1688: Brașovenii se răscoală împotriva noilor autoritățihabsburgice. Mișcarea este înăbușită, iar capii ei executați.
168921 aprilie:Un mare incendiu pustiește cetatea. Puține clădiri rămân neatinse. În urma acestei calamități, autoritățile brașovene decid interzicerea construcției caselor din lemn. Refacerea orașului a durat mai bine de un secol, timp în care și-a schimbat aspectul arhitectonic al fațadelor.
1731: Dascălul șcheianPetcu Șoanu tipărește primul calendar-almanah românesc.
1757:Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatică românească. Este perioada de vârf a activității dascălilor șcheieni.
1804: Se introduce iluminatul public în interiorul cetății prin instalarea felinarelor cu ulei.
1889: Brașovul dispunea de o centrală telefonică la care erau conectați 22 de abonați particulari. Exista o legătură telefonică cuZărneștiul.
1891: Se introduce primultramvai cu aburi la Brașov pe itinerarul Gara Bartolomeu - Piața Sfatului - Satulung (Săcele). Ulterior,locomotiva va fi înlocuită cu una pe bază de motorină.
1911: La1 octombrie,Aurel Vlaicu efectuează un zbor cu noul său aparat, decolând din curtea Gimnaziului „Andrei Șaguna”.
1916,16 august:Armata Română intră în Brașov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primulprimar român al Brașovului. Pe8 octombrie garnizoana românească din oraș este înfrântă în așa-numitaTranșee a morții din Bartolomeu. Administrația austro-ungară este repusă în drepturi.
1919: În Brașov este instalată administrația Regatului Român.
1930: Este înființată uzina electrică, cu finanțarea principalelor fabrici brașovene, nevoite până atunci să utilizeze generatoare proprii.
1936, februarie-august:Nicolae Ceaușescu este arestat în închisoarea aferentăPalatului de Justiție din Brașov, după care este condamnat la doi ani și șase luni de închisoare, pentru activitate subversivă și ultraj.
1971: Se înființează „Universitatea din Brașov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic.
1977: Pe4 martie se resimte un cutremur puternic (7,4 grade pe scara Richter). Ulterior au loc consolidări la Casa Sfatului, Poarta Șchei, Liceul Sportiv și la alte clădiri afectate.
1986,31 august: Cutremur de pământ (7,2 grade pe scara Richter).
1987,15 Noiembrie: Brașovenii se revoltă împotrivaregimului comunist.Revolta de la Brașov a pornit de la Întreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulțumiți de neplatasalariilor cuvenite și înăsprirea condițiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte întreprinderi, precum și o mare parte a populației orașului. Revolta a fost înăbușită deforțele comuniste, iar liderii ei întemnițați și supuși latorturi șideportări.
Acest articol are nevoie de atenția unuiexpert în istorie. Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură,ajutați chiar dumneavoastră la îmbunătățirea articolului!
Brașov este un nume româno-slav[17] „Într-o lucrare din1933,Nicolae Drăganu constata că numele Brașov era foarte răspândit în spațiul țării noastre: într-o comunăIleni, într-o altă comunăRodj înjudețul Timiș înveacul al XV-lea." Înjudețul Neamț se afla o pădure și un hidronimBrașovana. LângăVaslui existau o vale și un sat Brașovenița. LângăBuzău eraIzvorul Brașovului șiPoiana Brașovului. LângăIalomița era toponimul 'Brașovița[18][19]Nicolae Drăganu atribuia toponimului o etimologieslavonă (slava veche) în baza numelui propriuBrașa (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ și Braskov, Brastice Ceho-Bohemia[20]),[21][22].Sextil Pușcariu “Dar de la Bratoslav mai avem o formă hipocoristică,Brașa, care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu”[23]. I. Pătruț, slavist clujean, îl apreciază ca un derivat din antroponimulBraso[19]
ProfesorulPavel Binder, într-un studiu din1964, explică faptul că cele două numiri,Corona șiBrașov, se suprapun în timp:Corona desemna cetatea, iarBrașov împrejurimile.[24] Aceste afirmații atrag replica luiAlexandru Surdu, care apreciază că toponimulBrașov este totuna cu al cetății Brașov. Totodată, el socotește ca fantezistă interpretarea profesorului brașovean F. Philippi, conform căreia cele două denumiri,Corona șiBrașov, se pot explica prin legendaregelui maghiar Solomon, care, îngropându-și coroana lângă un copac ar fi generat expresia slavă„crono na brad tschop-lita”, astfel încât dincrono derivăCorona, iar dinbrad -Bra(d)șov.[necesită citare]
Alți cercetători derivă numele de lacetatea Brașovia de peTâmpa, ideea fiind propusă în1874 de F. Philippi și reluată în1928 de G. Treiber și E. Jekelius. Astfel, ei localizează Brașovul inițial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi așezării din vale.Etimologic, ei considerau numeleBarasu ca provenind din slavonulbaras, însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totuși, G. Kisch încearcă în1929 o nouă derivare a celor două toponime,Corona șiBrașov, după lucrarea lui F. Philippi:krun, care ar fi însemnat „ienupăr” sau „brădișor”, de unde numele deBrașeu >Bră(d)șeor. Dacă se acceptă varianta G. Kisch și F. Philippi, atunci trebuie menționat că bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim [ref?] răspândit și aparține fondului autohton (traco-dac) al limbii române.[25] Brașov poate reprezenta o formă autohtonă[26] Brasus este un antroponim autohton atestat de inscripțiile din Dacia Romană.[27][28]
EtimologistulAlexandru Ciorănescu consideră numele Brașov în legătură cu bîrsă /bârsă, variante bîrță /bârță.[29]
În opinia istoriculuiThomas Nagler, numele Brașov a fost preluat din slavă, însemnand ienupăr. Sașii au preluat acest nume, traducându-l în germana medievală ca Krane, denumire ce a devenit între timp Krone, ducând la numele de Kronstadt.[30]
În general se consideră că, în stadiul în care se află cercetarea etimologiei și a istoriei Brașovului din partea filologilor și istoricilor, problema etimologiei Brașovului este încă deschisă oricăror concluzii.
Conform acestei ipoteze Brașov, în ungurește Brassó provine din Bara-su, și semnifică „apă tulbure”.Fluvium Brassou este atestat într-un document din1360. Chiar cronicarul șcheianRadu Tempea afirma că „Brașovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brașovia”.[24] Pavel Binder plasează râul însă înȚara Bârsei și nu la poaleleTâmpei, probabil râul Ghimbav. Totuși, se pare că râul despre care se vorbește nu e altul decât actualul pârâu Graft, care, până a fi canalizat, venea din Șchei învolburat și mare[19].
Este un fapt istoric, că în secolul IX imperiul bulgarilor turci cuprindea și sudul Transilvaniei (vezi importanța minelor de sare de aici). Cuvântul de origine turcă veche „aszó” s-a păstrat până astăzi în foarte multe toponime din Ardeal și Ungaria (fostul Regat al Ungariei) unde au trăit populații de origine turcă (avari, bulgari turci, pecenegi, cumani). Exemple:
Bondoraszó (Budureasa, Bihor)
Karaszó (Cărăsău, Bihor)
Farkasaszó (Fărcașa, Maramureș)
Feketeaszó (Fântâna Brazilor, Harghita)
Biharhosszúaszó (Husăsău de Tinca, Bihor)
Krasznahosszúaszó (Huseni, Sălaj)
Vaskohaszód (Izbuc, Bihor)
Laszó (Lăsău, Hunedoara)
Naszód (Năsăud)
Aszó (Osoi, Cluj)
Szarvaszó (Sarasău, Maramureș)
Aszóirtás (Sohodol, Bihor)
Sikaszó (Șicasău, Harghita)
Marosaszó (Ususău, Arad)
Hosszúaszó (Valea Lungă, Alba)
Krassó (Karaszó: "apă neagră") (Caraș) (Vezi și „Feketeügy”, adică Râul Negru în jud. Covasna
Aszód (localitate în Ungaria; cu sufixul posesiv -d)
în regiuni locuite deceangăi: Aszó (Asău, Bacău), pârâul Aszó (Asău, jud. Neamț) etc.
Brașoavă — Balivernă, minciună, scorneală, palavră. Provine de la obiceiul negustorilor brașoveni de a-și lăuda marfa prin târguri, de cele mai multe ori în mod exagerat.
Brașovean — (formă învechită) Negustor care vindea mărfuri de Brașov.
Brașoveancă — Căruță sau trăsură mare cu coviltir. Au fost cunoscute românilor în primul rând cele fabricate aici.
Brașovenește — Cu minciuni, cu palavre. „Nu-mi vorbi brașovenește că nu-mi plac brașoavele!” (V. Alecsandri).
Brașovenie — Marfă produsă în Brașov, ori prăvălie unde se vindea astfel de marfă.
Ladă de Brașov — Ladă produsă în acest oraș, bogat ornamentată în culori și foarte solidă. „...Adevăratul provincial nu merge niciodată la drum decât cu ladă de Brașov” (M. Kogălniceanu).
Steme vechi ale BrașovuluiSteagul Brașovului din anul 1600Steagul actual al Brașovului
În1353 stema Brașovului consta dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoțită de o floare de crin. Din1429 a apărut și trunchiul de copac aflat sub coroană. Împreună, aceste simboluri suntarme vorbitoare, adică sugerează prin desen numele cetății (Corona).Stema Brașovului conține un scut albastru cu o coroană așezată pe un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 comune aleȚării Bârsei. Scutul este timbrat de ocoroană murală de argint, formată din șapte turnuri — însemnul specific pentru municipii reședință de județ. Stema a fost aprobată de Guvernul României în anul2024, după ce a fost avizată de Comisia Națională de Heraldică din cadrul Academiei Române.
Steagul Brașovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie și are pe cele două fețe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripționate cuvintele „MUNICIPIUL BRAȘOV”, iar sub stemă„Deo vindici Patriæ”. Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care, cu litere groase roșii, scrieBRAȘOV. Aceste elemente se întâlnesc doar pe aversul steagului, reversul rămânând alb.
LaPotsdam, înGermania, există un steag brașovean din anul1600.[necesită citare] Acesta a fost un cadou pentru împăratulRudolf al II-lea din partea luiMihai Viteazul.[necesită citare] Pe fundal vișiniu (probabil purpuriu inițial) delimitat, sus și jos, de două benzi galbene, se află, într-un cerc albastru delimitat de o împletitură aurie,stema Brașovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra și de dedesubtul cercului central pornesc panglici galbene către colțuri. Copii ale acestui steag sunt arborate în fața clădirii în care se află Consiliul Județean (respectiv Palatul Justiției), peTurnul Alb și la Belvedere, pe dealul Warthe, deasupraTurnului Negru. Locul din urmă beneficiază și de iluminat festiv pe timp de noapte, în mod similar drapelului național de pe Tâmpa.
Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, la 161 km deBucurești, înDepresiunea Brașovului. Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, fiind delimitat în partea de S și SE de masivul Postăvaru, care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraș, și masivul Piatra Mare. Este accesibil cuautomobilul/autobuzul sau cutrenul. În apropierea sa se găsesc localitățilePredeal,Bușteni,Sinaia,Făgăraș șiSighișoara. Municipiul are o suprafață de 167,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângăTâmpa, municipiul s-a extins înconjurând și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar vârfulPostăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașov a devenit orașul aflat la cea mai mare altitudine din România.
Flora municipiului nu diferă de cea ajudețului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot întâlniurși,lupi sauvulpi. MunteleTâmpa este declaratrezervație naturală (203,4 ha) care protejează câteva specii de plante rare și endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafețe cu vegetație destepă.
În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Clima municipiului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune. Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarnă între -18 °C și -2 °C. Deseori iarna, temperatura înPoiana Brașov ajunge la -15 °C (la soare), în această stațiune putând fi practicate aproape toatesporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentruschiat durează aproximativ 71 de zile la Brașov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Numai pentru ultimele secole, se poate aprecia sporul aproape exponențial:
Calimbă maternă în Brașov dominalimba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată delimba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populația orașului, respectivgermana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Se cuvine menționatălimba idiș, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane, reprezentând 0,9% din populația Brașovului.
Sub aspectconfesional populația Brașovului era alcătuită din:
În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică:Teatrul „Sică Alexandrescu”,Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric),Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există și o serie de organizații culturale, în mare parte înființate după1990. Merită să amintim de Uniunea Artiștilor Plastici, Asociația culturală Musashino (Japonia),Alianța Franceză, Centrul Cultural German,British Council, Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraș, în principal datorită filialelorBibliotecii Județene "George Barițiu".[34] Au fost înființate însă și alte biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Universității „Transilvania”. Cartea este prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o serie de librării și anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George Coșbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundația culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuținat față de perioada comunistă, în principal din cauza apariției sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt:Cinema One din Mall-ul Coresi. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formația rockGrup 74, formația rockConexiuni, formația rock Ăia, formația rock Experimental, grupurile folk Om Bun șiTaine Folk, formația danceHi-Q și formația danceFly Project.
Arhitectura brașoveană, este specifică, fiecare casă avându-și pitorescul ei. Ridicarea construcțiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condițiile geografice ale Brașovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.
Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereții exteriori sunt lipsiți de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. ExceptândBiserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII),Biserica Neagră (secolul XIV cu excepția boltei și a acoperișului) șifortificațiile (secolul XV), se pot amintiCasa Jekelius, Biblioteca Honterus și Grânarul orașului, toate datând dinsecolul XVI.
Însecolul al XXI-lea au fost construite clădiri în zona de afaceri a municipiului. Majoritatea adăpostesc birouri,centre comerciale sau sedii ale unor instituții publice. Cea mai mare parte din aceste clădiri respectă stilul cromatic predominant: nuanța de gri specifică blocurilor de locuințe. Se estimează că zona de afaceri va cunoaște o mare extindere în următorii ani.
„Cerbul de Aur” este un festival brașovean de tradiție, care adună pe scena sa tinere talente și valori internaționale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în1968, la dorința expresă a guvernului român , ce voia să demonstreze Vestului căRomânia este o țară deschisă. Patru ani mai târziu,Ceaușescu a desființat Cerbul, prin urmările celebrelor/ faimoaselor sale teze din aprilie. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebrități, atât ca și concurenți (Julio Iglesias,1970;Enrique Iglesias;Christina Aguilera,1997), cât și pentru a susține concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard,Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George,Ray Charles,Kylie Minogue,Diana Ross, Vaya Con Dios,Toto Cutugno,Jerry Lee Lewis,P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzându-se în direct laTeleviziunea Română.
Până în prezent au avut loc 17 ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima ediție a avut loc în 2009, ulterior Televiziunea Română declarând că deocamdată nu dispune de fondurile necesare organizării altor ediții.
Între 29 august și 2 septembrie 2018, a fost organizată o nouă ediție a festivalului.
Juni brașoveni, delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din1918
În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de dupăPaști - a Tomii - atât brașovenii cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi.„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții comune și au fost uniți spațial, înainte de venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea. Abia după1918 li s-a permis revenirea în Șchei a brașovechenilor. Există șapte grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni.
Vasile Oltean in cartea Junii din Șcheii Brașovului - Monografie Istorica - menționează că:"George Barițiu, fără a semna articolul, în primul periodic brașovean, la 26 martie 1839 prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l călușarilor, afirmații care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna desfășurare a acestui obicei, protopopul brașovean Vasile Voina susține în fața studenților teologi din Sibiu o conferință, publicată apoi în puțin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a așezării de la Pietrele lui Solomon, profesorul brașovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini îndepărtate și proveniență geto-dacică, romană și nu slav-bulgară"
Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program normal sau prelungit, 28 de școli generale, 8 colegii naționale, 8 licee, un seminar teologic, 11 grupuri școlare,o universitate de stat cu 18 facultăți[35] și 4 colegii,o academie a forțelor aeriene, precum și 6 universități private și un număr de școli postliceale. De asemenea, în Brașov se organizează periodic cursuri delimbi străine și de (re)calificare de către diferite firme sau de către Oficiul județean al forțelor de muncă.
Avioane IAR801826 - Danga pentru vitele din Brașov
Dezvoltarea industrială a Brașovului a început însecolul al XIX-lea când s-au înființat aici primele două fabrici mari,Fabrica „Scherg” de postav (în1823) - devenită dupănaționalizarea din 1948„Partizanul Roșu”, apoi„Fabrica de stofe Brașov” (ulteriorCarpatex) șiFabrica „Schiel” de mașini (în1880) - după naționalizareFabrica Strungul Brașov și ulteriorHidromecanica.[36] Ulterior s-au adăugat alte fabrici, precum fabrica de scule „Teutsch” (1833) - după naționalizareI.U.S., fabrica de cremă „Nivea”, fabrica de cremă de ghete „Schmollpasta”, o fabrică de parchet, una de ciment și mozaic și altele.[37]
În perioada interbelică, industria brașoveană a luat un avânt puternic atunci când aici a fost înființată fabrica deavioane„I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane românești, folosite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotrivaUniunii Sovietice. O dată cu terminarea războiului și venireaArmatei Roșii în Brașov, fabrica a fost desființată și transformată în uzină detractoare, iar utilajele și echipamentul au fost confiscate, luând integral drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, o altă fabrică de avioane IAR funcționează lângăGhimbav, producândelicopterePuma după standardeleeuropene.
În ceea ce privește industria alimentară, Brașovul are o veche tradiție a fabricilor debere, începând cu cele ale luiWilhlem Czell, cea de la Dârste și terminând cu„Aurora” de azi. Sunt de menționat și vechile fabrici deciocolată șibomboane„Stollwerck” și„Hess”, devenite apoi„Dezrobirea”, ulterior„Poiana” iar după 1989„Kraft Jacobs Suchard”. Mai amintim fabrica de panificație„Postăvarul” și fabrica de produse lactate„Prodlacta”.
În1921 la Brașov se înființa fabrica delocomotive și vagoane[38]„ROMLOC”. După venireacomuniștilor la putere, fabrica a fost redenumită „Steagul Roșu” (ulterior„Roman S.A.”). Aceasta a fabricat numeroase modele decamioane, atât sub licență străină, cât și după design românesc. După1989, firma brașoveană a încercat mereu să țină pasul cu cerințeleeuropene, astfel că astăzi produce o gamă largă deautobuze,autoutilitare șiautocamioane cu design nou și elegant. În prezent „Roman S.A.” aparține firmei „Prescon S.A.” din Brașov.
În perioada comunistă s-au remarcat două mari întreprinderi: Uzina„Tractorul”, ce a produs diferite modele și tonaje detractoare, și Întreprinderea de Produse Cosmetice„Nivea”, firmă care a monopolizat întregOrientul Apropiat șiEuropa estică (blocul comunist) datorită raportului calitate/preț[1]. „Beiersdorf” a fost prezentă în România încă din1906, mai precis, de când compania „Samy Hornstein” dinBucurești devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”. În1949, fabrica „Nivea” din Brașov a fost naționalizată, iar directorul ei, Tarția Vasilică, a suferit tortura aplicată de autoritățile de represiune brașovene, după care a fost trimis în temniță laAiud. Datorită faptului că, dupărăzboi, firmei germane i-a fost confiscatămarca, chestiune reparată abia în1997, în urma unui proces, Nivea Brașov a deținut, o vreme,monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui său. Firma brașoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica „Colgate-Palmolive”. Și alte companii străine și-au deschis laboratoare și centre de producție în Brașov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”).
O importantă parte a economiei brașovene se bazează peservicii,construcții, șiindustria ușoară.
Efectivul salariaților la sfârșitul lunii iulie 2015 a fost de 169.559 persoane, iar câștigul salarial mediu nominal net a fost de 1.761 lei.[39]
Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în județul Brașov de 141.846 persoane, iar valoarea medie a pensiei a fost de 1.061 de lei.[40]
Biserica NeagrăArhitectura caselor de pe Str. RepubliciiPromenadă sub TâmpaAleea După ziduriSchimbarea gărzii
În primele 7 luni ale anului 2015 Brașovul a avut 534.581 de turiști.[41]Locația centrală în cadrul țării de care se bucură municipiul Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru turiștii din țară și străinătate. De aici se pot face excursii către:Biserici fortificate din Transilvania,Marea Neagră,Moldova cu vestitele sale mănăstiri,Maramureș, munții dinlanțul carpatic, zonacetăților dacice din Țara Hațegului etc.
În municipiu, autoritățile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente și de transformare a acestora înpuncte muzeale, în mare parte finalizat.
Cea mai bună vedere asupra orașului se poate obține din vârful munteluiTâmpa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.
Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea desensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor.
În interiorul municipiului Brașov sunt 44 de linii de autobuz și troleibuz[43]. De asemenea, între 1987-2006 a existat și o linie de tramvai, care conecta cartierele Tractorul și Astra. La începutul anului 2021 a intrat în dezbatere ideea de a înființa 2 linii de tramvai, între Rulmentul și Centrul Istoric, respectiv între Bartolomeu și Noua.[44]
Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 8 lei, fiind valabil 50 de minute pe orice mijloc de transport[45], cu excepția liniei20 (6 lei/călătorie), iar pentru pensionari/studenți biletul costă 1 leu. Se oferă posibilitatea procurării de abonament lunar, valabil pe toate liniile (excepție liniile 20 care necesită abonament separat), la prețul de 85 de lei. Pentru turiști, dar nu numai, există posibilitatea procurării unui abonament de zi, valabil pe toate liniile-excepție linia 20, la prețul de 12 lei (aproximativ 2,5 euro).
În Brașov există 7 mari companii de taxi. Tarifele sunt în jur de 2,19 lei/km. Există, de asemenea, și servicii de închirieri auto în oraș.
În Brașov, există un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei, și două telecabine în Poiana Brașov (Kanzel și Capra Neagră), care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai funcționează o telegondolă și 6 teleschiuri. În vederea municipalității se află realizarea unei telegondole care va parcurge traseulGara Centrală -Centrul Vechi -Pietrele lui Solomon -Poiana Brașov.
În2004 au început lucrările laAutostrada Transilvania, pe rutaBucurești -Brașov -Cluj-Napoca -Oradea -Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estulUniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseulPredeal -Râșnov -Cristian -Ghimbav -Codlea - va face joncțiune cuautostrada. În decembrie 2020 s-a dat în folosință prima parte a acestui drum cu o secțiune de drum expres de circa 3 km (de la intrarea in Cristian până la intersecția cu drumul ce leagă Cristianul de Vulcan) ce se continuă cu primii 6 km de autostradă până la ieșirea din Râsnov către Bran.
În ceea ce privește distanța rutieră față de principalele centre urbane din România, Brașov este situat la 182.1 km de București, 269.5 km de Cluj-Napoca, 319.7 km de Iași, 396.1 km de Constanța și 411.4 km de Timișoara.[46]
În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial a existat la Brașov un aeroport militar, lângă fabricaIAR, desființat însă de cătreautoritățile de ocupație sovietice. Toate utilajele șiavioanele au fost trimise înUniunea Sovietică, în cadrul despăgubirilor de război. Pe locul pistelor de aterizare se află astăzi Gara Centrală, din vechiul aeroport nu a mai rămas decât turnul de control.
Lucrările de construcție a terminalului de pasageri alAeroportului Internațional Brașov-Ghimbav au început la 17 martie 2020. În aprilie 2020 a început să se toarne fundațiile viitoarei clădiri a terminalului. Terminalul are o suprafață de cca 11.000 de metri pătrați. Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a anunțat, la 8 mai 2020, că s-au terminat lucrările de turnare a fundației terminalului de călători.
În august 2020 se montau ferestrele fațadei terminalului de pasageri, iar în luna septembrie a fost montat acoperișul acestuia. În interiorul terminalului au fost montateescalatoarele, instalațiile de transport albagajelor călătorilor etc. În decembrie 2020 erau încheiate lucrările exterioare și se continuau amenajările interioare proiectul aflânduse în avans față de graficul inițial. Simultan au fost efectuate lucrările necesare pentru amenajarea pistei si căilor de rulare (semnalizare, balizaj, etc.).
Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a fost inaugurat și a devenit operațional la15 iunie2023.[47]
Căile Ferate Române au anunțat un studiu de fezabilitate pentru construcția unei căi ferate, cu lungimea de 8 km, care să lege viitorul aeroport cuGara Brașov.[48]
Din1918 au fost aleși primari aflați sub administrație românească. Primul a fost Dr.Carol Schnell, primar delegat până în1926, când s-a început practica administrației locale în limba română. Pe durata celui de-Al Doilea Război Mondial, Brașovul a avut o administrație militară numită de autoritățile de laBucurești. După1945 s-a revenit la vechea formă a conducerii orașului, cu rezerva schimbării titulaturii în timpul conducerii comuniste. După1990 în fruntea Brașovului s-au aflat primari delegați (Cornel Sălăjan în 1990, Marius Costin 1990 - 1991, Vasile Chiosa 1991, Ion Gonțea 1991 - februarie 1992). Din1992 până în1996 primar ales al Brașovului a fostAdrian Moruzi, candidatul Convenției Democrate, iar din1996 până în2004liberalulIoan Ghișe. Din2004 până în2020, primar al Brașovului a fostGeorge Scripcaru. Actualul primar al municipiuluiBrașov esteAllen Coliban, membru alUniunii Salvați România.
Aceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici, subcartiere, cu denumire consacrată, unele dintre ele fiind cunoscute după numele unor intersecții, obiective culturale sau industriale din zonă sau alte denumiri celebre (Onix, Ceasu' Rău, Gemenii, Făget, Mielul Alb, Patria, Metrom, Rulmentul, Avantgarden, Trei alimentare, Livada Poștei, Sanitas etc).[60]
Constantin Lecca (1807-1887), profesor, pictor, tipograf, editor, scriitor și traducător român din secolul al XIX-lea, care s-a remarcat în domeniul picturii cu tematică istorică, picturii religioase și al portretisticii
Începând cu1992, Primăria municipiului Brașov a acordat titlul de cetățean de onoare al municipiului, uneori post-mortem, acelor brașoveni care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care și-au adus contribuția la dezvoltarea orașului și promovarea sa.
Presa brașoveană își are începuturile în ziarele secolelor XVIII-XIX. În 1838 a apărut,„cu prea înaltă voe”, primul ziar românesc din Brașov, „Gazeta Transilvaniei”, la doi ani după „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Dintre publicațiile scrise sunt de remarcatKronstadter Zeitung,Brassói Lapok,Bună ziua Brașov, revista Chip,Dacia Jurnal Brașov,Gazeta de Transilvania,Monitorul Expres,Transilvania Expres, revista Zile și Nopți. Televiziunile și posturile de radio locale au apărut după1990. În mare parte sunt studiouri teritoriale ale posturilor naționale.
Brașovul are o veche tradiție în domeniulsportului, încă de la sfârșitulsecolului XIX înființându-se aici primele organizații sportive (Asociația de Tir, Școala de Gimnastică și Cântări).Muzeul Sportului Transilvănean este printre cele mai vechi de acest gen din țară, și prezintă evoluția unor sporturi consacrate în oraș. Înperioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura Brașovului permite practicarea unor sporturi diverse precum:fotbal,rugby,tenis,ciclism,handbal,planorism,schi,patinaj,alpinism,paintball,bowling,înot,tir,baschet,arte marțiale,echitație,volei saugimnastică de întreținere. Nici sporturile la masă nu au fost uitate:ruletă,cărți (mai ales în cazinouri),biliard sautenis de masă. În fiecare an, în preajma zilei de15 Noiembrie, la Brașov se organizează uncross în memoria victimelor autorităților comuniste din1987. Tot anual, la Baza Sportivă „Olimpia”, se desfășoară competiția detenis „Brașov Challenge Cup”. Merită amintite o serie de instituții și locații de practicare a sportului:
^cf. Mommsen, Coldbarren aus Sirmium, în Zeitschrift fur Numismatik, XVI, 1888, p. 351 citat în “Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman” de Vasile Pârvan București, Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate anonimă, 1911
^Șuluțiu, Octav;Brașov; Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”; București; 1937
^Junii Brașoveni și troițele lor din Șcheii Brașovului de Vasile Oltean
^Miklosics Ferenc,Die Bildung der Ortsnamen aus Personennamen im Slavischen, Brassó 1897
^Dragoș Moldovanu,Toponimie de origine romană în Transilvania și în sud-vestul Moldovei, în: Anuarul de lingvistică și istorie literară, XLIX-L, București 2009-2010, p. 59.
^abJakó, Zsigmond Pál ().Erdélyi okmánytár I - 1023–1300. Budapest: Akadémiai kiadó. p. 180.
^DECRET pentru schimbarea numelui orașului Brasov în acela de ORAȘUL STALIN: "Art. unic. — Cu începere dela data publicării prezentului Decret, orașul Brașov va purta numele de orașul Stalin, în cinstea marelui geniu al omenirii muncitoare, conducătorul poporului sovietic, eliberatorul și prietenul iubit al poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin. Dat în București, la 22 august 1950". (semnat:)C. I. Parhon, Marin Florea Ionescu
^Istoria Românilor: Din cele mai vechi timpuri pînă la întemeierea statelor românești, Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1974
^Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei și onomasticei, Nicolae Drâganu, 1933
^abc“Vasile Oltean, cartea Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului"
^Die Bildung der Ortsnamen aus Personennamen im Slavischen de Franz Miklosich (Ritter von)
^“Dar de la Bratoslav mai avem o formă hipocoristică, Brașa, care e la baza numelui Brasov, precum a presupus N. Drăganu” vezi Sextil Pușcariu Brașovul de altădată. Cluj: Ed. Dacia 1977 . OCLC 3446164.
^Al. Cioranescu în Dicționarul etimologic român, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966 spune:"
“
“Brașóv s.m. Numele unui oraș din Trans. Probabil de la numele sl. Braša (Drăganu, Dacor., VII, 236), cf. însă bîrsă. – Der. brașovean, s.m. (locuitor al Brașovului; vînzător de mărunțișuri; trăsură cu acoperiș boltit); brașoveancă, s.f. (prăvălie de mărunțișuri); brașoavă, s.f. (minciună, gogoașă), al cărui semantism se explică desigur prin tendința de a exagera proprie vânzătorilor, cf. fr. boniment (Șeineanu, Semasiol, 173) brașovenește, adv. (în mod exagerat)" Acest citat este preluat dinDictionarul Explicativ al Limbii Romane Online (Copyright (C) 2004-2010). Copierea definițiilor este permisă sub licența GPL, cu condiția păstrării acestei note)
”
”
^“Dar de la Bratoslav mai avem o formă hipocoristică, Brașa, care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu” vezi Sextil Pușcariu Brașovul de altădată. Cluj-Napoca: Ed. Dacia 1977 . OCLC 3446164.
^ab“Vasile Oltean, Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului" carte inclusa la bibliografie
^Latomus, Volume 36, Issues 1-2, Marc Antoine Kugener, Léon Herrmann, 1977, ISSN: 0023-8856
^Sorin Paliga în lucrarea "Etymological Lexicon of the Thracian Elements in Romanian" include numele Trace NP Brazaca, Brais f., Braiades m., Brasais, Brasus etc.
^Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966 / Dicționarul etimologic al limbii române, București : Editura Saeculum I.O., 2002, Alexandre Ciorănescu Tudora Sandru Mehedinți Magdalena Popescu-Marin,ISBN 973-9399-86-X 9789739399869
^Coord. Ioan Aurel Pop,Thomas Nagler, Nagler ().Istoria Transilvaniei. Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei. p. 215-216.
Octav Șuluțiu, "Brașov"; Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II"; București; 1937
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa ().Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti.ISBN978-973-0-11186-6.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
Brașov: monografie, Constantin Catrina, Ion Lupu, Ștefan A. Banaru, Sport-Turism, 1981
Istoria Școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov. Tipografia Ciurcu 7Comp. Brașov, 1902. Lucrarea premiată de Academia Română.
Conform lui O. Mittelstrass,Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter (i.e.,Contribuții la istoria așezărilor Transilvaniei în Evul Mediu), München, 1961.
Sursa 1 - Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului Sursa 2 -Date preluate dinTh.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.svg)
