Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, înbosniacăBosna i Hercegovinapronunțat [bôsnaixěrtseɡoʋina]; însârbocroataBosna i Hercegovina; abreviată caBiH/БиХ) este o țară înEuropa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori. Țara este patria a trei etnii constituente:bosniacii,sârbii șicroații. Alți locuitori aparținând altor grupuri etnice nu au statutul de „constituenți”. Un cetățean al Bosniei și Herțegovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac, deși acest termen se aplică și etnicilor bosniaci.
Țara se învecinează cuCroația la vest, cuSerbia la est și cuMuntenegru la sud-sud-est. Are ieșire la mare sub forma unei mici fâșii de pământ de circa 20 km laMarea Adriatică, în jurul orașuluiNeum. Interiorul țării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este laSarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.
Bosnia este principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală istorică.Herțegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, și a fost inclusă în numele oficial al țării începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.
Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râulBosna. „Herțegovina” a fost în trecut unducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.[6]
Prima atestare a numelui de „Bosnia” apare înDe Administrando Imperio, un manual geopolitic scris de împăratul bizantinConstantin al VII-lea la jumătatea secolului al X-lea (între anii 948 și 952), în care descria „mica țară” (χωρίον îngreacă) „Bosona” (Βοσώνα).[7]Cronica preotului din Duklja din 1172-1196 a arhiepiscopului romano-catolic deBar, Grgur, amintește și ea Bosnia, și face referire la o sursă anterioară din anul 753 -De Regno Sclavorum („Despre Țara Slavilor”). Numele de „Bosnia” provine probabil de larâul Bosna în jurul căruia se află ea, râu denumit înperioada romană dreptBossina.[8] Rădăcini mai directe ale numelui râului nu sunt cunoscute. Filologul Anton Mayer a propus o legătură cu radicalulindo-european*bos sau*bogh, care înseamnă „apă curgătoare”.[9] Anumite surse romane menționează și eleBathinus flumen ca nume pentruBosonailiră, ambele cu același sens, de „apă curgătoare”.[9] Alte teorii implică rarul termen latinescBosina, cu sensul de „margine”, și alte origini posibil slave.[9]
Originile termenului de „Herțegovina” se pot identifica cu mai multă precizie. ÎnEvul Mediu Timpuriu, regiunea era cunoscută cu numele deHum, de la tribul sud-slavZachlumoi care o locuia. În anii 1440, regiunea era condusă de puternicul nobilStefan Vukčić Kosača. Într-un document trimis luiFrederic al III-lea la 20 ianuarie 1448, Stefan Vukčić Kosača s-a autodenumit „Herzog alSfântului Sava, domn al Humului și Primorjei, Mare Duce al Bosniei”.Herzog este termenulgerman pentru „duce”, și astfel, teritoriul controlat de el a devenit cunoscut sub numele deHerzegovina („Țara Ducelui”, cu sensul de „ducat”, prin adăugarea sufixului slav-ovina, „țara-”).[8] Regiunea a fost administrată de otomani casangeacul, și apoi capașalâcul,Hersek. Numele de Herțegovina a fost inclus pentru prima oară în numele oficial al provinciei otomane pe la jumătatea secolului al XIX-lea.
La prima proclamare a independenței în 1992, numele oficial al țării a fostRepublica Bosniei și Herțegovinei, dar dupăAcordurile de la Dayton din 1995 și noua constituție care le-a însoțit, numele oficial esteBosnia și Herțegovina.
Teritoriul actual al Bosniei-Herțegovina a fost locuit în antichitate de triburi ilire. În perioadaImperiului Roman, procesul de cucerire a acestor teritorii, început în perioada Republicii este finalizat și teritoriul este inclus în provinciile romane Iliricum șiDalmația.
După divizarea Imperiului roman între Est și Vest, linia de demarcație între cele două componente trecea pe teritoriul actual al Bosniei-Herțegovina.
Stabilirea slavilor pe teritoriul de azi al Bosniei-Herțegovina are loc în secolele V-VII, iar cu timpul se vor amesteca cu populația autohtonă (iliri, celți, traco-daci, vlahi) și cu coloniștii romani rămași aici. Începând din secolul X pe teritoriul de azi al Bosniei Herțegovina devine obiect de dispută între statele feudale ale sârbilor, croaților și, după 1102 șiRegatul Ungariei. Populația locală era în evul mediu majoritar vlahă[10] Vlahii erau organizați în comunități legate de cătunele locuite de aceștia. Karl Kasser a publicat o hartă a familiilor extinse de vlahi din Herțegovina.[11] Prezența vlahilor sârbizați în Bosnia și Herțegovina a fost atestată de John Fine[12], Ilona Czamanska[13], Vuk Karadzic[14]Nenad Moacanin[15] ș.a. Necropolele rămase de la vlahii medievali au fost studiate de Marian Wenzel[16]
Statul feudal bosniac se formează în secolul XII și atinge apogeul în a doua jumătate a secolului XIV, sub regele Tvrtko. După moartea acestuia, în1391, statul bosniac intră în criză, fiind cucerit în secolul XV de către imperiul otoman. Procesul de cucerire este finalizat în anul1481.
Stăpânirea otomană a durat până în anul1878. Semnificativ este faptul că, în această perioadă, mare parte din populația slavă din Bosnia-Herțegovina se convertește la religia islamică. Cu toate acestea pe teritoriul provinciei Bosnia, au rămas populații semnificative creștine, ortodoxe și catolice.
Între1878-1918, Bosnia-Herțegovina intră în componența Imperiului austro-ungar, ca o provincie administrată împreună de către cele două componente ale Monarhiei.
În anul1918, Bosnia-Herțegovina intră în componențaRegatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (devenit ulteriorRegatul Iugoslaviei). În perioada interbelică Bosnia-Herțegovina este obiect al conflictului dintre sârbi și croați, fiind divizată în anul1929 între banovina Croației și restul regatului.
În anul1941 teritoriul Bosniei-Herțegovina este inclus înStatul Independent Croat, creat cu sprijinul Germaniei. Teritoriul Bosniei se transformă într-un spațiu de conflict între forțele germane, croate, monarhiștii sârbi (cetnicii) și partizanii comuniști ai luiIosip Broz Tito.
Destrămarea Iugoslaviei a determinat izbucnirea unui război sângeros în Bosnia-Herțegovina, între1992 -1995. Conflictul a fost finalizat în anul1995, ca urmare a intervenției comunității internaționale prinAcordul de la Dayton. În prezent, Bosnia-Herțegovina a angajat un proces de negocieri cu Uniunea Europeană vizând, pe termen lung integrarea sa în cadrul Uniunii.
Federația Bosnia și Herțegovina (FBiH), Republica Srpska (RS) și districtul Brčko (BD)
În conformitate cu prevederile Acordului de pace de la Dayton, Bosnia și Herțegovina este divizată în două entități teritoriale:Federația Bosnia și Herțegovina reprezentând 51% din teritoriul statului șiRepublica Srpska, reprezentând 49% din teritoriu.
Federația Bosnia și Herțegovina este la rândul său divizată în zece cantoane. Există de asemenea, orașe cu statut administrativ propriu:Sarajevo,Mostar,Tuzla șiBanja Luka.
Districtul federal Brčko a fost creat printr-o decizie arbitrală și reprezintă un teritoriu aflat sub autoritatea guvernului central.
Diferite părți din Bosnia și Herțegovina: Coasta Adriaticii laNeum; munțiiIgman cu pârtia olimpică de schi acoperite de zăpadă; peisaje de lângă muntele Ivan.
Bosnia este situată înBalcanii de Vest, și se învecinează cuCroația (pe 932 km) la nord și sud-vest, cuSerbia (pe 302 km) către est, și cuMuntenegru (pe 225 km) către sud-est. Se încadrează între paralelele de 42° și 46° latitudine nordică, și între meridianele de 15° și 20° longitudine estică.
Numele țării provine de la cele două regiuni istorice,Bosnia șiHerțegovina, limita dintre ele de-a lungul timpului fiind foarte vag definită. Bosnia ocupă zonele nordice, circa patru cincimi din suprafața țării, în vreme ce Herțegovina ocupă colțul sudic.
Țara este predominant muntoasă, cuprinzând zona centrală aAlpilor Dinarici. Părțile nord-estice ajung înCâmpia Panonică, în vreme ce la sud are o mică ieșire laMarea Adriatică. Alpii Dinarici sunt dispuși în general pe direcția est-vest, și sunt mai înalți spre sud. Cel mai înalt vârf din țară esteMaglić, cu o altitudine de 2.386 m, aflat pe frontiera cu Muntenegru. Printre alte culmi muntoase înalte se numărăKozara,Grmeč,Vlašić,Čvrsnica,Prenj,Romanija,Jahorina,Bjelašnica șiTreskavica.
În ansamblu, circa 50% din teritoriul Bosniei și Herțegovinei este împădurit. Majoritatea pădurilor se află în centru, est și vest. Herțegovina are o climă mediteraneană mai uscată, cu un relief predominantcarstic. Nordul Bosniei (Posavina) conține terenuri agricole fertile de-a lungul râului Sava, în zonă practicându-se intensiv agricultura. Aceste zone fac parte din Câmpia Parapanoncă ce se întinde în Croația și Serbia vecine. Țara are doar 20 kilometri de ieșire la mare,[17] în jurul orașuluiNeum din cantonul Herțegovina-Neretva. Deși orașul este înconjurat de peninsule croate, conform legislației internaționale, Bosnia are prin el drept de acces la mare.
Prin Bosnia și Herțegovina curg șapte râuri principale[18]
Sava este cel mai mare curs de apă al țării, formând frontiera naturală nordică cu Croația. Sava drenează 76%[18] din teritoriul țării către Dunăre și Marea Neagră. Bosnia și Herțegovina este, din această cauză, membră a Comisiei Internaționale pentru Protecția Dunării (ICPDR).
Una,Sana șiVrbas sunt afluenți pe dreapta ai Savei. Ei se află în regiunea istorică nord-vestică Bosanska Krajina.
Bosna, de la care provine numele țării, este cel mai lung râu ce curge în întregime în interiorul țării. El curge prin Bosnia centrală, de la izvoarele sale de lângăSarajevo către Sava în nord.
Drina curge prin estul Bosniei și formează mare parte a frontierei naturale cu Serbia.
Neretva este principalul râu al Herțegovinei și singurul care curge spre sud, către Marea Adriatică.
Fitogeografic, Bosnia și Herțegovina aparține regatului Boreal, fiind împărțit între provincia iliră a regiunii circumboreale și provincia adriatică a regiunii Mediteraneene. ConformWWF, teritoriul Bosniei și Herțegovinei poate fi împărțit în trei ecoregiuni: pădurile de amestec panonice, pădurile de amestec din Munții Dinarici și pădurile de foioase ilire.
Cele trei popoare constituente ale statului Bosnia și Herțegovina în 2013: în violet Sârbii, în verde Bosniacii, în portocaliu CroațiiO moschee, o biserică ortodoxă și una romano-catolică înBosanska Krupa
Religia în Bosnia și Herțegovina
religie
procent
Musulmani
45%
Ortodocși sârbi
36%
Catolici
15%
Protestanți
1%
Alții
3%
Bosnia și Herțegovina este locuită de trei popoare constituente:bosniaci,sârbi șicroați. Tensiunile dintre aceste popoare rămân ridicate și adesea provoacă controverse politice. În Herțegovina, trăia în Evul mediu o mare comunitate de vlahi care erau descendenții cetățenilor romani din Imperiul Roman. Ei vorbeau o limbă asemănătoare cu limba română dar urmașii lor vorbesc o limbă slavă.[19] După unii autori, majoritatea sârbilor din Republica Srpska din actuala Bosnie sunt de origine vlahă, la fel ca majoritatea populației din Bosnia și Herțegovina (dar care au fost islamizați și slavizați).[20] O parte a vlahilor au trecut la religia bogomilă/patarenă, iar în timpul ocupației otomane au trecut la religia islamică.[21] O altă parte a rămas la religia ortodoxă dar au fost și vlahi trecuți la religia catolică.
Conform recensământului din 1991, Bosnia și Herțegovina aveau o populație de 4.377.000 de locuitori. În timpul războaielor din Iugoslavia din anii 1990, au avut loc în toată țara migrații semnificative. Din 1991 nu s-a efectuat niciun recensământ, iar controversele politice au dus la imposibilitatea organizării unuia. Cu toate acestea, pentru 2012 existau intenții de organizare a unui recensământ.[22] Acesta a fost amânat și în cele din urmăa avut loc în 2013(en)[traduceți], populația totală raportată de acesta fiind de 3.791.622 de locuitori în 1,16 milioane de gospodării; adică cu 585.411 mai puține persoane decât la recensământul din 1991.[23]
Din punct de vedere etnic, conform datelor din 2000 citate de CIA, bosniacii reprezintă 48% din populație, sârbi 37,1%, croații 14,3%, și alte grupuri 0,6%, inclusivevrei,romi șialbanezi.[24] Cele trei limbi oficiale din Bosnia și Herțegovina (bosniaca,croata șisârba) sunt din punct de vederelingvistic aceiași limbă: graiul Ștokavian (штокавски дијалекат sauštokavsko narječje) al limbiisârbo-croate. Diferențierea între cele trei etnii conlocuitoare din Bosnia și Herțegovina se face pe bază istorică și religioasă,Bosniacii fiindmusulmani,Croațiicatolici (alfabetul lor istoric fiind cel romanic) iarSârbiiortodocși (alfabetul lor istoric fiind cel chirilic). Conform unor estimări neoficiale ale BHAS citate de Departamentul de Stat al SUA în 2008, 45% din populație se identifică din punct de vedere religios camusulmani, 36% caortodocși sârbi, 15% caromano-catolici, 1% ca protestanți, și 3% ca aparținând altor culte sau ca atei.[25] Bosniaca, croata și sârba sunt limbi oficiale, dar toate trei sunt standarde reciproc inteligibile alesârbo-croatei.
Prezentare grafică a exporturilor Bosniei și Herțegovinei în 28 de categorii.Sarajevska Pivara, fabrică istorică de bere din Sarajevo
Bosnia se confruntă cu o dublă problemă: reconstruirea unei țări devastate de război și introducerea economiei de piață în locul celei centralizate comuniste. Una din grelele moșteniri ale regimului comunist o constituie industria militară în care lucrează un număr de oameni mai mare decât este necesar; în timpul luiJosip Broz Tito, industria militară a fost promovată la nivelul republicii, ceea ce a dus la dezvoltarea aici unei mari părți din industria de apărare a Iugoslaviei, dar cu mult mai puține organizații viabile pe o piață liberă.
Mare parte din istoria Bosniei, agricultura s-a bazat pe ferme private mici și ineficiente; alimentele au fost prin tradiție în principal marfă de import.[26]
Războiul din anii 1990 a produs o schimbare dramatică a economiei bosniace.[27] PIB-ul a scăzut cu 75% decât PIB-ul avut pe timpulIugoslaviei și distrugerea infrastructurii fizice a dus la devastarea economiei.[28] Deși mare parte din capacitatea de producție a fost recuperată, economia bosniacă se confruntă încă cu dificulăți considerabile. Cifrele arată că PIB și venitul pe cap de locuitor au crescut cu 10% din 2003 în 2004; împreună cu datoria publică în scădere erau la acea vreme semne bune, deși șomajul ridicat și deficitul comercial rămâneau problematice.
Moneda națională estemarca convertibilă (konvertibla mark KM), ținuta în curs fix față de euro și controlată de comisia monetară. Inflația anuală era în 2004 cea mai mică în raport cu alte țări din zonă, 1,9% în 2004.[29] Datoria externă era de 3,1 miliarde de dolari (în 2005) – cea mai mică din toate fostele republici iugoslave. PIB-ul real a crescut în 2004 cu 5% conform Băncii Centrale a Bosniei și Herțegovinei și Biroului Statistic.
Bosnia și Herțegovina se clasează pe un loc de frunte la capitolul egalității veniturilor, fiind a opta din 193 de țări în 2006.[30]
Conform datelorEurostat, PIB-ul în termenii parității puterii de cumărare din Bosnia și Herțegovina se afla la 31% din media UE în 2010.[31]
Piața de telecomunicații din Bosnia a fost complet liberalizată în ianuarie 2006. Există trei furnizori de telefonie fixă. Sunt disponibile și servicii mobile de date, inclusivEDGE și3G.[32]
Oslobođenje („Eliberarea”), fondat în 1943, este unul dintre cele mai vechi ziare cu circulație continuă. Există multe publicații naționale, dintre care câteva suntDnevni Avaz („Vocea Zilnică”), fondat în 1995, șiJutarnje Novine („Știrile Dimineții”) care circulă la Sarajevo.[33] Alte periodice locale sunt ziarul croatHrvatska riječ și revista bosniacăStart, și săptămânaleleSlobodna Bosna (Bosnia Liberă) șiBH Dani (Zilele BH). Postul internaționalAl Jazeera întreține un canal de televiziune subsidiar pentru regiunea Balcanilor,Al Jazeera Balkans, cu sediul la Sarajevo.[34]
În termenii libertății presei, țara este cea mai liberă din regiune, clasându-se pe locul 43 în lume la indicele libertății presei, conform organizațieiReporteri Fără Frontiere.[35]
Conform unei estimări aOrganizației Mondiale a Turismului, Bosnia și Herțegovina vor avea a treia creștere ca mărime a turismului din lume între 1995 și 2020.[36]
Mai recent, Sarajevo a fost nominalizat în 2010 drept unul dintre cele mai bune 10 orașe din lume de vizitat.[38] În martie 2012, Sarajevo a câștigat competiția blogului de călătorii Foxnomad pentru cel mai bun oraș de vizitat, depășind peste o sută de orașe din întreaga lume.[39]
Bosnia și Herțegovina rămâne una dintre ultimele regiuni naturale nedescoperite din Alpii Dinarici, cu zone sălbatice vaste. Se presupune că ultima pădure virgină din Europa se află în Bosnia.Revista National Geographic a denumit Bosnia și Herțegovina „cea mai bună destinație pentru aventuri și mountain biking în 2012”.[40]Alpii Dinarici bosniaci sunt căutați și pentru drumeție și alpinism, având atât climat mediteranean, cât și alpin.Raftingul este un sport foarte popular, fiind practicat pe trei râuri, inclusiv pe cele mai adâncichei din Europa,cheile râului Tara.[36]
Arta Bosniei și Herțegovinei a evoluat de la pietrele funerare medievale denumiteStećci la picturile dincurtea Kotromanić. Doar odată cu ocupația austro-ungară a înflorit cu adevărat pictura bosniacă. Primii artiști educați în academiile europene de artă au apărut la începutul secolului al XX-lea. Câteva exemple sunt:Gabrijel Jurkić, Petar Tiješić, Karlo Mijić, Špiro Bocarić, Petar Šain, Đoko Mazalić, Roman Petrović și Lazar Drljača. După al Doilea Război Mondial, s-au remarcat artiști ca Virgilije Nevjestić, Bekir Misirlić, Ljubo Lah, Meho Sefić, Franjo Likar,Mersad Berber, Ibrahim Ljubović, Dževad Hozo, Afan Ramić, Safet Zec, Ismar Mujezinović și Mehmed Zaimović. În 2007, s-a inaugurat la SarajevoArs Aevi, un muzeu de artă contemporană cu lucrări ale artiștilor renumiți din toată lumea.
Bosnia și Herțegovina a dat lumii numeroși sportivi. Mulți dintre ei au devenit cunoscuți înainte de independența țării, reprezentând Iugoslavia.
Cel mai important eveniment sportiv găzduit pe teritoriul actual al țării a fostOlimpiada de Iarnă din 1984, de laSarajevo, desfășurată între 7 și 19 februarie.Printre sportivii olimpici autohtoni se numără:
Clubul de handbalBorac a câștigat patru titluri naționale în Iugoslavia, precum și Cupa Campionilor Europeni în 1976 și Cupa Federației Internaționale de Handbal în 1991.
Clubul de baschetBosna din Sarajevo a fost campion european în 1979.Echipa națională de baschet a Iugoslaviei, care a câștigat medalii la toate campionatele mondiale din 1963 până în 1990, a inclus în rândurile sale jucători bosniaci, caDražen Dalipagić șiMirza Delibašić. Bosnia și Herțegovina se califică în mod constant la campionatele europene de baschet. Clubul femininJedinstvo Aida, din Tuzla, a câștigat Campionatele Europene din 1989 de la Florența.
Clubul dekarate Tuzla-Sinalco a câștigat cele mai multe titluri iugoslave, precum și patru campionate europene și unul mondial.
Boxerul de categorie mijlocieMarijan Beneš a câștigat mai multe campionate ale Bosniei și Herțegovinei, campionate iugoslave și Campionatul European.[41] În 1978 a câștigat titlul mondial contra luiElisha Obed din Bahamas. Un alt boxer de categorie mijlocie,Anton Josipović a câștigat aurul în Los Angeles, 1984. A câștigat și titlul Iugoslaviei în 1982, Campionatul Balcanic în 1983, și Trofeul Belgrad în 1985.
Bosnia și Herțegovina a fost campioană mondială la volei laJocurile Paralimpice din 2004. Mulți dintre sportivii participanți își pierduseră picioarele în timpul războiului.
Bucătăria bosniacă utilizează multiple condimente, în cantități moderate. Majoritatea felurilor de mâncare sunt ușoare, gătite în multă apă; sosurile constau în principal din sucurile naturale ale legumelor. Ingredientele tipice sunt tomatele, cartofii, ceapa, usturoiul, ardeii grași, castraveții, morcovii, varza, ciupercile, spanacul, dovleceii, fasolea uscată sau proaspătă, prunele, laptele, ardeiul iute și smântâna. Bucătăria bosniacă este influențată atât de cea occidentală cât și de cea orientală. Ca urmare a dominației turcești de aproape 500 de ani, mâncarea bosniacă este strâns apropiată de cea turcească, grecească și a altor culturi culinare otomane și mediteraneene. Datorită anilor de dominație austriacă, au apărut și câteva influențe central-europene.
Câteva specialități locale suntćevapi,burek,dolma,sarmalele,pilaful,gulașul,ajvar și diferite dulciuri orientale. Vinurile locale provin dinHerțegovina, unde clima este potrivită viticulturii. Loza herțegovineană (similară cuGrappa din Italia, dar mai puțin dulce) este foarte populară. Rachiul de prune (rakija) sau de mere (jabukovača) se produc în nord. În sud, distileriile produceau mari cantități deconiac și erau furnizori pentru toate fabricile de alcool iugoslave.
Cafenelele, unde se servește cafea turcească înibric, curahat și cuburi de gheață, sunt numeroase în Sarajevo și în toate orașele din țară. Băutul cafelei este o activitate preferată a bosniacilor și face parte din cultura locală.[42]
^John V. A. Fine,John Van Antwerp Fine, The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century, University of Michigan Press, 1994 p.19
^Ilona Czamańska, Vlachs and Slavs in the Middle Ages and Modern Era, RES HISTORICA 41, 2016, p.19
^Isidor Ieșan, Secta patarenă în Balcani și în Dacia Traiană. Institutul de arte grafice C. Sfetea, București, 1912.
Puteți găsi mai multe informații despreBosnia and Herzegovina prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de„proiecte surori”:
1 Întinde granița convențională dintre Europa și un alt continent.2 Este considerat european din motive culturale, politice și istorice, dar se află geografic în Asia de Vest.3 Insulele oceanice aflate în apropierea Europei sunt de obicei incluse în cadrul continentului, chiar dacă nu se află pe platforma sa continentală.4 Este guvernat deSfântul Scaun, care are suveranitate asupraVaticanului. Țări după continent:Africa·America de Nord·America de Sud·Asia·Europa·Oceania
![Stema Bosniei și Herțegovinei[*]](/mt/?noimg=&dark=on&url=https%3a%2f%2fro.wikipedia.org%2fwiki%2fFi%25C8%2599ier%3aCoat_of_arms_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg)
_-_colored.svg)
.svg)
![[1]](/mt/?noimg=&dark=on&url=http%3a%2f%2fadventure.nationalgeographic.com%2fadventure%2ftrips%2fbest-adventure-destinations-2012%2f%23%2fbike-bosnia-herzegovina_45406_600x450.jpg){kind=link}
