Bisoca
| ||
 Situl la Mânzălești | ||
  Localizarea sitului pe harta țării | ||
| Poziția |  Județul Buzău România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Râmnicu Sărat | |
| Coordonate | 45°32′08″N 26°40′19″E () / 45.53556°N 26.67194°E45.53556; 26.67194[1] | |
| Suprafață | 1.215,6 ha | |
| Bioregiune | Alpină și continentală | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod Natura 2000 | ROSCI0009 | |
Modificădate / text  | ||
Bisoca este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea nordică aMunteniei, pe teritoriuljudețului Buzău[2].
Aria naturală se află în partea estică a județului Buzău (aproape de limita teritorială cujudețul Vrancea), pe teritoriile administrative ale comunelorBisoca șiMânzălești[3] și este străbătută de drumul județean DJ204C, care leagă localitateaJitia deSărulești[4].
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară (desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate) prinOrdinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 1.215,6 hectare[6].
Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, terenuri arabile cultivate și pășuni) încadrată înbioregiunea alpină și continentală aflată în Subcarpații Vrancei, unitate de relief aCarpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos alCarpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă.
Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri dehabitate (Fânețe montane șiPăduri de fag de tip Asperulo-Fagetum) ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel despecii cât și la nivel deecosisteme terestre[7].
La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a aDirectivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8], alteleendemice sau aflate pe lista roșie aIUCN; astfel: două specii demamifere:lup cenușiu (Canis lupus)[9] șidihor (Mustela putorius), o reptilă din speciaVipera berus, treiamfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[10], broasca mare de lac (Rana ridibunda) șisalamandra de foc (Salamandra salamandra); precum și două nevertebrate:melcul de livadă (Helix pomatia) și un fluture din speciaEuphydryas aurinia.
.JPG)
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele protejate la nivel european prin aceeașiDirectivă CE 92/43 din 21 mai 1992[8]); astfel: capul-șarpelui (Echium russicum), clopoțelul de munte (Campanula serrata), clopoțelul cu frunze de crin (Adenophora liliifolia), coșaci (Astragalus onobrychis), albăstriță (Centaurea jacea), dioc (Centaurea phrygia), clopoței (din speciile:Campanula rotundifolia, Campanula patula ssp. abietina, Campanula persicifolia), ciucure (Campanula glomerata), fierea-pământului (Centaurium erythraea ssp. erythraea), garoafe (din speciile:Dianthus viscidus, Dianthus superbus, Dianthus carthusianorum), degețel galben (Digitalis grandiflora),frag (Fragaria vesca), fratele-priboiului (Geranium sylvaticum), anghinarea oilor (Hypochoeris uniflora), ghizdei (Lotus corniculatus), nalbă moșată (Malva moschata),sparcetă (Onobrychis viciifolia), busuioc sălbatic (Prunella grandiflora), scrântitoare (Potentilla argentea), cimbrișor (Thymus pulcherrimus),panseluță (Viola tricolor), trestioară (Calamagrostis arundinacea), morcov sălbatic (Daucus carota), mălaiul cucului (Luzula campestris), ovăscior argintiu (Trisetum flavescens), trifoi roșu (Trifolium pratense), timoftică (Phleum pratense), păiuș (din speciile:Deschampsia flexuosa șiFestuca amethystina) sau golomăț (Dactylis glomerata)[11].
În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, arii naturale protejate); astfel:
.jpg)
