| Biserica reformată cu turnul-clopotniță | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 46°40′N 24°38′E ({{PAGENAME}}) / 46.67°N 24.64°E46.67; 24.64 |
| Localitate | satGornești; comunaGornești |
| Țara | |
| Edificare | |
| Data finalizării | biserica sec. XV - XIX, turn 1797 |
| Clasificare | |
| Cod LMI | MS-II-m-A-15688 |
| Cod RAN | 117186.08 |
| Modificădate / text | |

Biserica reformată din Gornești este un monument istoric aflat pe teritoriul satuluiGornești, comunaGornești.[1] ÎnRepertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 117186.08.[2]
Gornești, mai demultGhernesig, (înmaghiarăGernyeszeg, îndialectul săsescKärzign, îngermanăKertzing) este satul de reședință alcomunei cu același nume dinjudețul Mureș,Transilvania,România. Prima menționare documentară a satului Gornești este din anul1319.
A fost construită înainte deReformă, însecolul XV. Altarul său intact poartă caracterul distinctiv al stiluluigotic transilvănean. Deasupra intrării principale se află stema fostei familii nobiliare transilvănene Somkereki. Până în1638 a fost biserică romano-catolică, an în care reformații au primit biserica pe baza principiului majorității.
Biserica a fost renovată de mai multe ori:1796,1868,1910-1913,1996-1997. Cea mai importantă dintre acestea este reparația făcută între 1910 și 1913, când nava a fost reconstruită (s-a păstrat ancadramentul de la ușa gotică a intrării și ramele ferestrelor gotice), biserica primind înfățișarea sa actuală[3].
Turnul bisericii a fost construit între1795-1797 de către József Teleki și soția sa Johanna Roth. Vechiulclopot este turnat în anul1456.
Școala reformată din curtea bisericii datează probabil dinsecolul al XVII-lea. Pe fațada clădirii se afla inscripția „néppel a népért" („Cu oamenii pentru popor”) scrisă de Domokos Teleki.
Pastorii care au slujit în biserica reformată din Gornești: Huszti Mátéfi Péter (1569-?), Vásárhelyi György (1689), Ercsei Zsigmond (1696), Gidófalvi Péter (1706), Dési Ferenc (1707–1716), Unyami[?] István (1718), Zabolai F. László (1728), Zágoni Ferenc József (1730–1731), Vajna Miklós (?-1736), Madocsa Pál (1736-1741), Zabolai F. László (1742-1753), Kibédi Péterfi Márton (1754-1783), Sófalvi János (1785-1807), Tolvally Zsigmond (1808-1820), Zabolai Kiss Sámuel (1821-1828), Szentkirályi János (1829-1864), Elekes Kálmán (1866-1886), Zabolai Csekme Ferenc(1887-1932), Nemes Árpád (1933-1945), Pálffy Károly (1945-1973), Domján László (1974-1979), Rákossy Károly (1979-1992), Szabó András (1992-1997), Fehér Dániel (1997-2004), Veress Róbert Gyula (2004-).