| Biserica evanghelică din Herina | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 47°01′56″N 24°25′22″E / 47.032226°N 24.422779°E ({{PAGENAME}})47.032226; 24.422779 |
| Localitate | satHerina; comunaGalații Bistriței |
| Comună | Galații Bistriței |
| Țara | |
| Adresa | 171 |
| Edificare | |
| Stil artistic | romanic |
| Data începerii construcției | 1250 |
| Data finalizării | 1260 |
| Clasificare | |
| Cod LMI | BN-II-m-A-01661 |
| Modificădate / text | |





Biserica evanghelică din Herina este un monument de arhitectură romanică din secolul al XIII-lea aflat în satulHerina, Bistrița-Năsăud; comunaGalații Bistriței.[1] Ea este unul dintre cele mai reprezentative exemple de bazilică cu trei nave și două turnuri existente înTransilvania.
Herina, mai demultHirina (înmaghiarăHarina, îndialectul săsescMinziref, Minzdref, îngermanăMönchsdorf, Münzdorf) este un sat încomuna Galații Bistriței dinjudețul Bistrița-Năsăud,Transilvania,România. Se află la 4 km nord de reședinta de comună și la 16 km sud de orașulBistrița, pe drumul național 15A (Reghin -Bistrița), într-o zonă dedeal. Prima mențiune documentară este din anul1246.
Biserica din Herina a fost construită între anii1250-1260 de cătrecălugării benedictini, fiind inițial un loc de cult monahal. Este amplasată pe versantul dealului aflat deasupra satului, putând fi observată de la mare distanță. Clădirea este o bazilică cu două turnuri vestice, cu trei nave și absidă principală semicirculară, absidele laterale pe exterior fiind încheiate drept. Este construită în întregime dincărămidă, excepție făcând câteva detalii cioplite înpiatră ca ancadramentul portalului vestic și sudic, montantul central al ferestrelor îngemănate sub formă de coloane cu soclu șicapitel.
Biserica este pomenită oficial pentru prima oară în documente de către Johannes Wolf în testamentul său din 1449, prin care face donații, pe lângă altor biserici, și bisericii Sfântul Petru din Herina. În decursulEvului Mediu nu se intervine la clădirea originală a bisericii, decât printr-o nișă detabernacul gotic datată în cea de a doua jumătate a secolului al XV-lea, respectiv o intrare cu lintou pe console din interiorul portalului vestic. În urmaReformei protestante clădirea trece în proprietateaBisericii Evanghelice-Luterane, ceea ce a atras după sine transformări interioare. Referitor la interiorul bisericii sunt disponibile date numai din secolul al XVII-lea, pe unele bănci păstrate până în secolul al XIX-lea erau trecute anii1673 și1692. Această din urmă dată apare și pe o inscripție din apropierea intrării sudice, amplasată în urma unei renovări. Tavanul casetat al bisericii provine din anul1748.
Biserica romanică din Herina are un rol deosebit în istoria arhitecturii din Transilvania, deoarece compoziția spațială originală s-a păstrat nealterată secole de-a rândul. Această biserică este percepută ca antecedent al bisericilor mănăstirești mature din vestulUngariei construite în secolul al XIII-lea (Ják,Lébény,Zsámbék etc). Din punctul de vedere al planimetriei, compoziției și detaliilor se înrudește în primul rând cubiserica din Acâș, dar se pot detecta și unele legături stilistice și cu biserica dinNagykapornok (Ungaria), care însă a suferit transformări radicale. Planul bisericii este asemănător cu planul primei biserici din Ják (Ungaria), iar analogii pentru absidele laterale circulare în interior și drepte în exterior suntBiserica din Toarcla șiBiserica din Drăușeni.