Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Emblema credinței unitariene
Biserica Unitariană (dinlatină "unus", unul singur) a apărut în contextulreformei protestante ca o critică la dogma trinitară (credința înSfânta Treime). De aceea adepții acestei religii sunt cunoscuți și caantitrinitarieni.
La mijlocul secolului al XVI-lea, sub influența medicului italianGiorgio Biandrata și sub conducerea luiFrancisc David (în maghiară: Dávid Ferenc), a avut loc înTransilvania o puternică mișcare unitariană, care a dus în final la acceptareaBisericii Unitariene din Transilvania, pentru prima dată în lume, ca religie recunoscută oficial.
Între 1566 și 1716, timp de 150 de ani, principala biserică a orașului Cluj, Sfântul Mihail, avea să fie unitariană; în 1568, după predica lui Dávid Ferenc, majoritatea locuitorilor cetății au îmbrățișat noua confesiune.[1]
Cercul este simbolul completului, perfectului, deplinului, iar stânca sugerează că porumbelul stă pe un fundament solid și tare. Deasupra șarpelui și porumbelului se află o coroană regală, sugerând că după nașterea noii religii chiar regele de atunci al țăriiIoan Sigismund Zápolya a devenit unitarian, singurul rege unitarian din istorie.