Bioclimatul este un factor terapeutic natural dependent de condițiile locale de relief, altitudine, parametri climatici și vegetație[1], definit de suma caracteristicilor elementelor climaterice ce aparțin unei zone (climatice[2]), ce prin parametri elementelor ei componente influențează organismul uman.[3] Între anumite limite ale parametrilor însă, factorii respectivi nu influențează starea organismului,astfel că ei sunt în raport cu acesta „indiferenți” sau cu caracter „de cruțare”.[2] În același timpBioclimatul, este și obiectul de studiu alBioclimatologiei, ramură aClimatologiei care studiază impactul condițiilor devreme șiclimă asupraorganismelor vii (incluzândomul)[4]
El poate influența în cadrul tratamentelor balneare sau curei balneoclimatice activitatea organismului (fie el sănătos sau bolnav), în sens pozitiv sau negativ.[5] Valorificarea acestei resurse se face în cadrul stațiunilorbalneare, climatice și balneoclimatice.
Indicațiile terapeutice ale bioclimatului depind de mai mulți factori: caracteristicile climatice, indicii bioclimatici și caracteristicile fizico-chimice[6]
Caracteristicile climatice
Sunt: temperatura, umiditatea și presiunea aerului, durata de strălucire a soarelui, dinamica atmosferică,presiunea parțială a oxigenului[6]
Permit reliefarea trăsăturilor bioclimatice ale unui anume regim climatic, stabilirea perioadelor favorabile și/sau nefavorabile activităților umane, determinarea topoclimatelor indicate pentru un anumit tip de cură, precum și evidențierea arealelor climatice și a perioadelor care induc efecte negative su pozitive asupra bilanțului termic uman.[4]
Indicele de confort termic[6] - cuantifică relațiatemperatură-umezeală-vânt.[5] Cea mai confortabilă valoare apare în momentul de maximă încălzire al anului (luna iulie) și în climatul de dealuri. Scade în contextul disconfortului datoratîncălzirii lacâmpie, vântului ce determinărăcire pe litoral și, odată cu creștereaaltitudinii (dispare la peste 1000m.[5]
Stresul bioclimatic[6] - cuantificăefectul relației temperatură-umezeală-vânt. Este de mai multe tipuri[5]:
cutanat: este senzația cutanată percepută în contextul termoreglării, datorită acțiunii temperaturii aerului și vitezei vântului asupra sa
stresul cutanat, pulmonar și global sunt crescute, confortul termic este moderat (chiar scăzut - prin încălzire)
solicitarea brutală și accentuată a termolizei, a sistemelor nervoasecentral șivegetativ, a glandelor endocrine[10][9]
avantaje: datorită gradului crescut de însorire, se produc ameliorarea proceselorimunobiologice de apărare nespecifică și îmbunătățireametabolismuluiCalciului cu favorizarea depunerii înos[10][9]
umezeala, presiunea aerului (valorile cele mai mari), viteza vântului și durata de strălucire a soarelui sunt ↑, precipitațiile sunt ↓
confort termic este relativ ↓ și stresul bioclimatic ↑
efectele fiziologicei sunt în mare aceleași ca cele de mai sus; diferența apare în contextul în care termoliza este înlocuită de procesul de antrenare și călire termică[10]
Bioclimat sedativ-indiferent (de cruțare) de dealuri și podișuri
Temperatură, umezeală, precipitații, nebulozitate, însorire, presiune atmosferică - moderate, viteze mici ale vântului,[9] ierni destul de blânde, veri răcoroase
confort termic cu valori maxime și stres bioclimatic redus (cel mai redus)[9], echilibrat (relaxant)
Solicită foarte slab sistemele nervoase central și vegetativ precum și glandele endocrine, efectele de ansamblu fiind punerea în repaos a funcțiilor neurovegetative și endocrine inițial exacerbate[10][9]
climat relativ rece și umed cu nebulozitate relativ pronunțată - dar și cu perioade de însorire marcată, viteza vântului, cantitățile de precipitații, ionizarea cu ioni negativi și puritatea aerului ↑,[5] presiunea și presiunea parțială aoxigenului și temperatura - în scădere cu altitudinea, intensitatea radiației globale în creștere[9]
confortul termic este redus (peste 1900 – 2000 m altitudine stresul bioclimatic are valori maxime și contraindică climatoterapia), stresul cutanat și pulmonar este ridicat (caracter hipertonic și deshidratant)[9]
apare o acțiune de mobilizare a mecanismelor de adaptare pentru menținerea concentrației optime de O2 în sânge[9] și a celor de termoreglare. Puritatea aerului și aerosolizarea cu ioni negativi au efecte decongestive și antialergice, iarradiațiile UV au cu rol înmetabolismulvitaminei D2 șiCa[5]
normalizează și echilibrează activitățile sistemelor nervos central și vegetativ, stimulează procesele imunobiologice nespecifice șihematopoieza, scade activitatea inițial exagerată atiroidei[10][9]
temperaturile sunt răcoroase dar apropiate deanotimpurile intermediare (9-10-12°C), umezeală este relativ ↓ (60-70 %), curenți de aer sunt practic inexistenți (cu viteza <0.1m/s), ionizare este moderată (700 ioni/cm3) - favorabilă ionilor pozitivi și cu dispersie = 0.5-3µm în cantități de 60-80%, se găsesc cantitați ↑ deCO2 și H2S cuph ușor acid al aerului
disconfortul termic derăcire este slab (ameliorat prin îmbrăcăminte), indice destres cutanat este hipotonic moderat iar cel de stres pulmonar echilibrat
^Art. 61, Op. cit. Bibliografie:Norme tehnice unitare pentru realizarea documentațiilor complexe de atestare a funcționării stațiunilor balneare, climatice și balneoclimatice și de organizare a întregii activități de utilizare a factorilor naturali
^abEnache, L., Cinteză D., Bunescu I.;Bioclimatul - aplicații și implicații, între comfort și discomfort, Op. cit. Bibliografie:Simpozionul Bioclimatologie și sănătate aspecte actuale
^abcdefArt. 63, Op. cit. Bibliografie:Norme tehnice unitare pentru realizarea documentațiilor complexe de atestare a funcționării stațiunilor balneare, climatice și balneoclimatice și de organizare a întregii activități de utilizare a factorilor naturali
^Art. 62, Op. cit. Bibliografie:Norme tehnice unitare pentru realizarea documentațiilor complexe de atestare a funcționării stațiunilor balneare, climatice și balneoclimatice și de organizare a întregii activități de utilizare a factorilor naturali
^abcdeMunteanu, L., Stoicescu,C., Grigore, L.;Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România, Editura Sport-Turism, București, 1978, p. 22-23
^abcdefghijklmnVasilescu, O, Cinteză, D.;Bioclima României ca factor terapeutic, Op. cit. Bibliografie: SimpozionulBioclimatologie și sănătate aspecte actuale
^abcdeAutor colectiv;Cura balneoclimaterică, indicații și contraindicații, Ministerul Sănătății, Editura Medicală, București, 1986, Cap. Factori balneo-climatici din Republica Socialistă România, Subcap. Clima și Bioclima terapeutică
Guvernul României;Norme tehnice unitare pentru realizarea documentațiilor complexe de atestare a funcționării stațiunilor balneare, climatice și balneoclimatice și de organizare a întregii activități de utilizare a factorilor naturali, 23 iulie 2004, M. Of. al României nr. 752 din 18 august 2004
Școala Națională de Meteorologie, Administrația Națională de Meteorologie, Societatea Română de Meteorologie;SimpozionulBioclimatologie și sănătate aspecte actualeArhivat în, laWayback Machine., 21 iunie 2007, Institutul Național de Recuperare Meidicină Fizică și Balneoclimatologie, București (Sala de Consiliu a Facultății de Medicină Generală)
Lectură suplimantară
Ionac, Nicoleta; 2008, Ciulache, Sterie;Atlasul bioclimatic al României
Teodoreanu, E.; 2002, Bioclimatologie umană, Editura Academiei Române, București
Povară, R.; 2001,Biometeorologie și bioclimatologie, Editura du Goeland, București
Teodoreanu, E.; 1996,Caracteristici bioclimatice ale perioadei calde a aerului în România, Rev. Geogr., II-III, serie nouă, Institutul de Geografie
Teodoreanu, E.; 1994,Caracteristici bioclimatice ale perioadei reci a anului, SCG, XLI.
Teodoreanu, Elena; 1984,Bioclima stațiunilor balneoclimaterice din România, Ed. Sport-Turism
Fărcaș, Ion;Harta climato-turistică a Republicii Populare Române, „Studia Universitas”
