Betsaida, scris șiBethsaida,/bɛθˈseɪ.ɪdə/[1] (din ebraică/aramaicăבית צידהbeth-tsaida, lit. „casa vânătorilor” sau „pescarilor”, din rădăcina ebraicăצדה sauצוד) este un loc menționat înNoul Testament. Istoricii au sugerat că acest nume este menționat și în literatura rabinică sub epitetulṢaidan (înebraică:צַידָן).[2]
Potrivit versetului biblic Ioan 1:44, Betsaida era orașul natal al apostolilorPetru,Andrei șiFilip. ÎnEvanghelia după Marcu (8: 22–26), Iisus a vindecat vederea unui orb într-un loc situat chiar în afara vechiului sat Betsaida. În Luca 9: 10-11, Isushrănește în mod miraculoscinci mii de oameni lângă Betsaida.
Deși se crede că Betsaida este situată pe malul nordic al Mării Galileii, există un dezacord în rândul cercetătorilor cu privire la locul exact. Începând din secolul al XIX-lea, trei așezări au fost considerate ca locuri posibile ale Betsaidai Biblice: satul beduinMessadiye; o așezare mică și pustie denumităEl-Araj (Beit Habek); și situl arheologic (tell)Et-Tell.[3] De-a lungul timpului, ultimele două așezări au părut a fi locurile cele mai probabile ale Betsaidei. În timp ce Messadiye și El-Araj sunt mai aproape de Marea Galileii, Et-Tell conține vestigii arheologice semnificative, inclusiv fragmente din echipamente de pescuit.
Grupul de cercetări arheologice Betsaida, condus de Rami Arav, susține că Betsaida este situată în Et-Tell, un sit de pe malul estic al râului Iordan.
Un al doilea grup, condus de Mordechai Aviam, sub egida Centrului de Studii ale Țării Sfinte, propune situl alternativ Al-Araj ca loc al Betsaidei.[4]
Plinius cel Bătrân, înNaturalis Historia, situează Betsaida în partea de est aMării Galileii.[5] IstoriculIosephus Flavius afirmă că orașul Betsaida - care se numea la acea vremeJulias (îngreacăἸουλιάδα) - era situat la 120 destadii de laculSemehonit, nu departe derâul Iordan.[6]De Situ Terrae Sanctae, un ghid de călătorie la Locurile Sfinte scris în secolul al VI-lea dearhidiaconul Theodosius descrie poziția Betsaidei în raport cuCapernaum, afirmând că era la 6 mile (9,7 km) distanță de Capernaum.[7][8] Tot acolo se spune că distanța dintre Betsaida și Paneas era de 50 mile (80 km).[9]
Primele săpături în acest sit arheologic au fost efectuate în perioada 1987-1989 de către Institutul de Cercetări Golan. În perioada 2008–2010 și în 2014 cercetările atrheologice au fost conduse de Rami Arav în numele Universității Nebraska dinOmaha, Nebraska.[10] Potrivit lui Arav, Betsaida s-ar fi aflat laEt-Tell, un sit ruinat situat pe malul estic al Iordanului, pe un teren în rampă, la 2 kilometri (1,2 mi) de lac. Această distanță pune totuși o problemă în cazul unui sat pescăresc, deoarece situl este situat departe de malul Mării Galileii. În încercarea de a remedia această problemă, au fost concepute următoareleipoteze:
Mișcareatectonică a ridicat et-Tell (situl este situat pe Marele Rift Africano-Sirian).
Nivelul apei a scăzut din cauza consumului crescut al populației și airigării terenurilor. De fapt, săpăturile efectuate în zona portului Magdala au dovedit că nivelul apei era mult mai înalt în perioada antică decât în prezent.[11]
Săpăturile au indicat faptul că așezarea a fost fondată în secolul al X-lea î.Hr., în perioada biblică.[12] Et-Tell a fost locuit atât înEpoca Bronzului, cât și înEpoca Fierului. Acel oraș fortificat este asociat de cercetători cu regatul biblic Geshur.
În iulie 2018 un grup de douăzeci de arheologi conduși de Rami Arav au descoperit o structură identificată ca poartă a orașului. Aceștia au identificat provizoriu orașul ca fiind biblicul Zer, un nume folosit în perioadaTemplului lui Solomon.[13]
Arheologii tind să fie de acord că orașul capitală a regatului Geshur era situat la et-Tell, o așezare locuită într-o măsură mai mică în primul secol de dinainte de Hristos și în primul secol de după Hristos și identificată uneori cu orașul Betsaida dinNoul Testament.[14] Săpăturile arheologice din acest sit au scos la iveală uneltele de pescuit, inclusiv greutățile de plumb utilizate pentruplasele de pescuit șiace de cusut pentru repararea plaselor de pescuit. Aceste descoperiri indică faptul că activitateaeconomică principală a orașului era pescuitul pe Marea Galileii. Au fost descoperite în acest loc două monede de argint datând din anul 143 î.Hr., precum și monede de bronz din vremea luiAlexandru Ianai, regeledinastiei hasmonene (a domnit prin perioada 103-76 î.Hr.) și o monedă din vremea luiFilip Tetrarhul (un fiu al luiIrod cel Mare), conducător al regiunii Bashan (a domnit între anii 4 î.Hr. și 34 d.Hr.).[15]
Descoperiri arheologice remarcabile, în principal poarta orașului din Stratum V, datează din secolul al VIII-lea î.Hr., după căderea regatului Geshur, dar existau indicii în 2016 că arheologii erau aproape de a localiza poarta orașului geshurit din secolul al X-lea î.Hr.[14] Situl et-Tell ar fi fost cu ușurință cel mai mare și cel mai puternic oraș de la est de Valea Iordanului în timpul celei de-a doua epoci a fierului.[16]
Julias/Betsaida era un oraș la est derâul Iordan, într-un „loc deșert” (adică un teren necultivat folosit pentru pășunat). Acesta ar putea fi locul către care Isus s-a retras cu barca împreună cuucenicii săi ca să se odihnească un timp. Mulțimea care l-a urmat pe jos de-a lungul țărmului nordic al lacului ar fi traversat Iordanul prinvadul de la vărsarea lui, care este folosită de călători până în prezent. „Deșertul” din această narațiune estebarrighiaarabilor, de unde animalele sunt alungate de păstori. „Iarba verde” din Marcu 6:39 și „multă iarbă” din Ioan 6:10, indică un anumit loc din câmpiael-Bateihah, pe al cărei soliarba este verde și abundentă, spre deosebire de ierburile sărace de pe versanții mai înalți.
În 2017 arheologii au anunțat descoperirea uneibăi romane la el-Araj, ceea ce dovedește că acest sit era unpolis în perioadaImperiului Roman.[18] Baia era situată într-un strat de pământ aflat sub stratul bizantin, cu un strat ulterior denoroi șiargilă, ceea ce indica o întrerupere a locuirii între anii 250 și 350 d.Hr. Arheologii au descoperit, de asemenea, ruinele posibile ale uneiclădiri bisericești bizantine, care corespund descrierii unui călător din anul 750 d.Hr. Ca urmare a acestor descoperiri, arheologii consideră că el-Araj este acum locul cel mai probabil al Betsaidei biblice.
În 2019 echipa de arheologi de la El-araj a dezgropat BisericaApostolilor în timpul celei de-a patra etape de cercetări arheologice din situl Bethsaida-Julias, Beithabbak (El-Araj), în apropierea brațuluirâului Iordan, pe malul nordic alMării Galileii. Săpăturile au fost conduse de prof. univ. Mordechai Aviam și prof. R. Steven Notley. Se crede că această biserică a fost construită înperioada bizantină peste casa fraților apostoli Petru și Andrei. Doar încăperile sudice ale bisericii au fost excavate. O podea din mozaic ornamental bine protejat, obiecte de sticlă aurite și un șanț de marmură, decorat cu o ghirlandă, au fost găsite în unele dintre încăperile excavate.[19][20][21][22][23][24][25]
„Avem un sat roman, în sat avem ceramică, monede, vase de piatră, care sunt tipice vieții evreiești din primul secol, așa că acum ne consolidăm sugestia că El-Araj este un candidat mult mai bun pentru Betsaida decât e-Tell”, a afirmat profesorul R. Steven Notley.[26]
El-Mesydiah, scris, de asemenea, el-Mes‛adīyeh, este al treilea, dar mai puțin probabil, loc posibil al Betsaidei. Este situat pe actualul țărm, dar săpăturile preliminare, inclusiv informațiile oferite prin utilizarea radarului care scanează solul, au dezvăluit inițial doar un număr mic de ruine care datează din perioada anterioarăImperiului Bizantin. Unii cercetători au fost înclinați să favorizeze el-Mes‛adīyeh, care se află pe un dâmb artificial la aproximativ 1,5 mile (2,4 km) de gura de vărsare a râului Iordan. Cu toate acestea, numele locului este complet diferit de cel al Betsaidei. Înlocuirea luisīn cuṣād este ușoară, dar inserarea sunetului gutural‛ain este imposibilă. Nici o urmă a numelui Betsaida nu a fost găsită în acea zonă, dar oricare dintre cele trei situri au suficiente potriviri.
În timpulCruciadei a cincea, armata cruciată bine organizată condusă de regeleAndrei al II-lea al Ungariei l-a învins pe sultanul Al-Adil I în orașul Betsaida de pe râul Iordan, la 10 noiembrie 1217. Forțele musulmane s-au retras către cetățile și orașele lor.[27][28]
^În Talmudul din Ierusalim (Sheḳalim 6:2), după ce au fost amintite lacul Hula șiMarea Galileii, este menționat apoi Saidan ca un loc în care existau un număr mare de specii de pești, așa cum se face referire în Iezechiel 4747:8–10Arhivat în, laWayback Machine., și unde s-a spus despre un anumit râu că „peștele lor va fi după felurile lor”. Samuel Klein a speculat că acest Saidan se referă la Betsaida de-a lungul râului Iordan (Klein 1915:167–168). Cf.Ishtori Haparchi,Kaftor wa-Ferach vol. 2, (ed. a III-a, publicată de ed. Avraham Yosef Havatzelet), cap. 11, Ierusalim, 2007, p. 54 (nota 30) (în ebraică).
^Rami Arav & Richard Freund (eds.),Bethsaida: A City by the North Shore of the Sea of Galilee, vol. 3, Truman State University, 2004, p.xii,ISBN: 1-931112-38-X
^Tsafrir, Yoram (). „The Maps Used by Theodosius: On the Pilgrim Maps of the Holy Land and Jerusalem in the Sixth Century C.E”.Dumbarton Oaks Papers (Trustees for Harvard University).40: 129–145.doi:10.2307/1291534.JSTOR1291534.
^Theodosius the archdeacon ().On the Topography of the Holy Land (în engleză). Londra: Palestine Pilgrims' Text Society. p. 8.
Freund, Richard A. (). „"The Search for the Bethsaida in Rabbinic Literature"”.Bethsaida: A City by the North Shore of the Sea of Galilee (în engleză). Kirksville, Mo.: Thomas Jefferson University Press.1.
Klein, S. (). „Hebräische Ortsnamen bei Josephus”.Monatsschrift für die Geschichte und Wissenschaft des Judenthums (în germană). Breslau.59 (7/9): 167–168.JSTOR23080489.