Pagina „Bayern” trimite aici.Pentru echipa de fotbal vedețiFC Bayern München.
Bavaria (îngermanăBayern, oficialFreistaat Bayern) estelandul federal care se situează în partea de sud-est aGermaniei, cu capitala laMünchen. Populația Bavariei era de 12.538.696 de locuitori la31 decembrie2010.
CuvântulFreistaat (republică; literal „stat liber”) din denumirea oficială a Bavariei reliefează în mod expres faptul că landul Bavaria este membru liber și egal al federației. Denumirea deFreistaat se regăsește și în denumirea oficială aTuringiei, respectiv în cea aSaxoniei. Bavaria nu are o autonomie mai mare decât celelalte landuri. Interesele Bavariei sunt reprezentate de delegații landului înBundesrat (Consiliul Federal al Landurilor), unde sunt discutate interesele specifice ale landurilor în raport cu celelalte landuri, precum și în raport cu federația. Ca o particularitate bavareză,Uniunea Creștin Democrată (CDU) nu activează și nu depune liste de candidați în Bavaria, la fel cumUniunea Creștin Socială (CSU) își limitează activitatea la teritoriul Bavariei. În mod tradițional CDU și CSU sunt parteneri de coaliție la nivel federal.
În limba germanăBayern (Bavaria) se scrie cuy începând de la20 octombrie1825, din timpul regeluiLudovic I al Bavariei; înainte era scrisBaiern. Opțiunea regelui pentru grafia cuy a avut loc pe fondul filoelenismului generat de alegerea fiului săuOtto ca rege al Greciei.
În timpul împăratuluiAugustus romanii au colonizat teritoriul Bavariei din sud deDunăre, unde populația locală eraceltă (îndeosebi celții vindelici). După dezmembrareaImperiului Roman, din populația locală celto-romană șiimigranții germanici veniți din nord precum și din resturile din epocamigrațiilor popoarelor provenite din estulEuropei s-a format populația bavareză, vorbitoare de dialecte germanice și creștinată începând din secolul al VII-lea, în urma misionariatului unor călugăriirlandezi.
Din anul555 este amintit principatul dinastiei de principi zișiAgilolfinger, peste care au venit francii în timpul dinastieimerovingiene. Monarhul merovingian cel mai de seamă,Carol cel Mare, îl înfrânge în788 pe prințul Bavariei Tasilo III, ceea ce înseamnă sfârșitul acestui principat. Dezmembrarea Imperiului carolingian dă din nou posibilitatea prinților bavarezi să devină independenți, procesul fiind grăbit de atacurile ungare începând cu anul862. Principele Bavariei,markgraf-ul (margraf, marchiz)Luitpold von Bayern, cade în Bătălia de la Pressburg (907), fiind învins în lupta cu ungurii. Urmează pe tron fiul lui, Arnulf I. După victoria decisivă în alianță cu monarhulsaxonOtto I cel Mare împotriva ungurilor la Lechfeld, lângăAugsburg (fostul municipiuAugusta vindelicorum), de la10 august955, urmează un val de colonizare bavareză spre est cu obținerea unor teritorii ce aparțin astăzi părții vestice aAustriei,Istria șiCraina. Conflictele cu împărații germani ottoni (dinastia fondată de Otto cel Mare) duce din nou la o dependență a Bavariei față de monarhia germană. În976 Bavaria se separă de principatulCarintia (Kärnten). "Ostarrîchi; prințul de Babenberg" caută să redobândească și reușește în parte să obțină suveranitatea Bavariei prin creareaMarcha orientalis. Începând din1070, în timpul dinastiei Guelfilor (die Welfen), poziția principilor bavarezi se reîntărește. Conflictul dintre Guelfi și dinastia Stauferilor (die Staufer) se termină cu victoria celei din urmă (1180), în timpul împăratul Frederic I Barbarossa, care îl învinge pe Henric Leul (Heinrich der Löwe) (1129-1195) al Bavariei, care făcea parte din ramura saxonă a Guelfilor. Istria și Steiermark nu mai fac parte din Bavaria.
În perioada dintre anii1180-1918 dinastia domnitoare în Bavaria a fost cea a familieiWittelsbach. Perioada dntre 1255-1503 a fost o perioadă tulbure de fărâmițări a Bavariei în principate mai mici. Pentru o perioadă scurtă împăratul Ludovic al IV-lea de Bavaria reușește să reunească teritoriile separate, în 1328 el devenind chiar rege al Germaniei. Prin înțelegerea din Pavia (1329) Bavariei i-au fost alipite provinciile Oberpfalz (franconă), Tirol (din Austria) șiBrandenburg (din jurulBerlinului), precum și ținuturi dinOlanda. Ulterior (1363) Bavaria pierde Tirolul în favoarea Habsburgilor, iar Brandenburg trece în posesia principatuluiLuxemburg. PrinBula de Aur (1356) principele Bavariei a pierdut demnitatea de principe elector, aceasta fiind preluată de principii din Palatinat (Pfalz).
În timpul luiNapoleon Bonaparte Bavaria a fost de parteaFranței, primindTirolul șiSalzburgul, prin schimbarea la timp a frontului. După înfrângerea lui Napoleon reușește să mențină unele din teritoriile dobândite (1814). Regele Ludovic I dispune înființarea laMünchen a unei "Universități pentru artă". Din cauza unei afaceri amoroase cu dansatoareaLola Montez este silit să abdice. L-a urmat pe tronLudovic al II-lea al Bavariei, care a avut inițiativa construirii unora dintre cele mai frumoase castele dinGermania, așa cum este castelulNeuschwanstein. Acest monarh, care avea o afecțiune psihică, a murit (1866) înecat în condiții neelucidate deplin înLacul Starnberg de lângăMünchen. În1866 Bavaria suferă o înfrângere militară, de partea Austriei, în războiul dintrePrusia șiAustria. Bavaria a fost din nou recunoscută în 1871, în cadrul noului stat german,Imperiul German (Deutsches Kaiserreich), rezultat din unificarea multor state germane dar fără Austria. După detronarea familiei Wittelsbach, în1918, este proclamată republica Bavaria (Freistaat Bayern). În primăvara lui1919 Bavaria, mai precis capitala München, a fost pentru puține zile „republică sovietică”. Încercarea forțelor comuniste a fost zădărnicită de guvernarea centrală (federală) social-democrată cu ajutorul unor trupe paramilitare formate din foști combatanți pe front și în mare măsură de orientare ultraconservatoare sau naționalistă.
Patru ani mai târziu, în1923, în capitala Bavariei a avut loc o nouă tentativă de puci, așa-zisulpuci al berii, prin care forțe naționaliste, între carenaziștii luiHitler, au încercat să acapareze puterea în Bavaria și chiar în toată Germania.
În1933 naziștii au ajuns la putere în Germania, iar Bavaria a devenit și a rămas provincie a celui de-al treilea Reich până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial (1945). Bavaria a devenit apoi zonă de ocupație a armateiamericane. În1949 Bavaria a pierdut regiuni în favoarea landului Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz). S-a integrat în noul stat german,Republica Federală Germania, menținându-și altminteri teritoriile pe care le avea în posesie încă din timpul luiNapoleon. În anii 1945-1946 și ulterior, o parte mare dintre germanii din teritoriile estice pierdute (îndeosebi germanii dinsilezieni șisudeți) s-au refugiat în Bavaria, unde și-au găsit domiciliu definitiv. Bavaria se consideră un fel de „sponsor” al germanilor izgoniți din fostaCehoslovacie,despre care se spune că[formulare evazivă] sunt „al patrulea trib”, pe lângă populațiile autohtone din Bavaria:bavarezii,franconii (francii) șișvabii.
După greutățile financiare de după război Bavaria a devenit dintr-o regiune preponderent agricolă o regiune industrializată, cu nivel economic ridicat. Progresul s-a datorat în măsură considerabilă programului național al RFG de realocare a fondurilor federale în beneficiul preponderent al zonelor defavorizate și în curs de dezvoltare - program care a stat drept model și politicii desfășurate deUniunea Europeană față de țările cooptate recent. O mare parte a marilor fonduri de dezvoltare au fost furnizate de-a lungul câtorva decenii de principala regiune industrializată a RFG, landulRenania de Nord - Westfalia (Nordrhein-Westfalen), unde se află concentrate industria extracției de cărbune și industriile metalurgică,siderurgică, chimică și energetică.
De importanță legislativă și administrativă este constituția bavareză, la respectarea căreia vegheazăCurtea Constituțională a Bavariei (Bayerischer Verfassungsgerichtshof), cu sediul înMünchen.
Relieful Bavariei este variat, având zone muntoase în est (muntele Arber) și îndeosebi în sud (versanții nordici ai lanțurilor de munțiAlpi) - cel mai înalt pisc al GermanieiZugspitze, la 2.962 m, aflându-se în sudul Bavariei, pe granița cu Austria -, zone deluroase și de șes, străbătute de râuri numeroase, dintre care cele mai importante sunt fluviileDunărea (cursul: vest-est) șiMain (est-vest), acesta din urmă străbătând provincia nordică a Bavariei,Franconia. În sudul Bavariei se află numeroase lacuri (între careChiemsee șiLacul Constanța (germanăBodensee)), resturi aleerei glaciare.
În Bavaria este în general o climă continentală relativ echilibrată, cu ierni reci și veri călduroase. Circa 100 de zile pe an sunt temperaturi sub 0 °C. Vânturile de vest aduc precipitații în medie de 70 cm pe an, în partea de nord a Alpilor până la 180 cm pe an. Cerul senin cu soare atinge circa 1.600-1.800 ore pe an. Precipitațiile cad cu precădere în perioada mai - iunie. Temperaturile medii multianuale laMünchen: -5 °C în ianuarie, +23 °C în iulie.
Cu doar o sută de ani în urmă Bavaria mai era considerată o regiune slab dezvoltată. În prezent economia acestei "republici" se bazează nu numai pe un turism intensiv, ci și pe o industrie ultramodernă. Cel mai mare land german deține și cel mai ridicat procent de terenuri arabile (30 %), iar agricultura este o ramură esențială a economiei. Bavaria a devenit un land cu o industrie dezvoltată cu tehnologie înaintată, cu ponderea economică în regiuneaMünchen, unde se poate aminti industria constructoare de mașini cu firme de renume mondial (BMW,MAN, Knorr-Bremse), firme mari din ramuraIT (Siemens,Infineon,Microsoft), posturi TV și edituri importante (Sky - fost Premiere, Kabel Deutschland, Burda Verlag), ca și industria aviatică și de armament (EADS,Krauss-Maffei). Turismul, cu numeroase puncte de atracție: monumente istorice, muzee, grădini de vară (veziOktoberfest), locații pentru congrese și expoziții. În regiuneaAugsburg șiIngolstadt este triunghiul industriei chimice bavareze, pe când în Bavaria de nord se află regiunea metropolitanăNürnberg–Fürth–Erlangen, ca și regiunea Würzburg-Schweinfurt; acestea sunt regiuni cu o economie înfloritoare și un șomaj redus. În Bavaria se află trei reactoare atomice moderne, ca și un reactor pentru cercetări nucleare. Bavaria, care nu a avut de luptat cu ramuri industriale învechite (așa cum s-a întâmplat cu zona bazinului râuluiRuhr), a putut să se axeze de la bun început pe direcții noi de dezvoltare: de aici provine peste jumătate din producția germană a industriei aviatice și cosmice. München, Nürnberg și Augsburg sunt în prezent mari centre ale industriei electronice și de utilaje. Industria de automobile este concentrată în Ingolstadt (Audi),Dingolfing șiRegensburg. Berea și brânzeturile bavareze sunt apreciate în lumea întreagă pentru calitatea lor deosebită.
PartidulCSU activează numai în Bavaria, partidul corespunzător din restul Germaniei fiind Uniunea Creștin-Democrată (CDU), care nu poate fi aleasă în Bavaria. Cele două formațiuni formează în bundestag fracțiuneaCDU/CSU.
Obiceiurile și dialectele vorbite diferă substanțial de la o regiune la alta.
În plus în Bavaria există și 7 unități administrative omonime dar de tipBezirk (în traducere liberă: circumscripție), care coincid ca întindere cu cele 7Regierungsbezirk de mai sus dar au atribuții diferite:Bezirk Oberfranken,Bezirk Mittelfranken ș.a.m.d.
Cele 7 regiuni administrative de mai sus sunt subdivizate în districte rurale (Landkreis) și orașe cu statut de district urban (kreisfreie Stadt):
.svg)
.jpg)
