Astăzi locuiesc în lume aproximativ 18 milioane de basci, dintre care 2,6 milioane în Țara Bascilor (Franța și Spania), aproximativ 5 milioane de persoane cu origini basce în alte regiuni ale Spaniei și Franței, precum și în jur de 8 milioane în America Latină (preponderent în Chile și Argentina).
Mulți istorici consideră că bascii sunt descendenții primelor populații din Europa de Vest, în special cele din regiunea Cantabria. Triburile basce fuseseră menționate de Strabon și Pliniu, fiind numiți Vasconi și Aquitani. Există suficiente dovezi că aceste populații vorbeau o limbă asemănătoare cu basca.
În Evul Mediu timpuriu, teritoriul dintre Ebro și Garonne a fost cunoscut sub numele de Vasconia, fiind parte a regatului spaniol sub stăpânirea vizigoților. După invaziile musulmane și expansiunea francilor sub Carol cel Mare, teritoriul Spaniei a fost fragmentat, Regatul de Castilia și Regatul Pamplona fiind singurele state spaniole independente cu populație bască în secolul IX.
Acesta din urmă, cunoscut mai târziu ca Navarra, a fost sub influența vecinilor săi mai puternici,Regatul Castiliei anexând numeroase teritorii în secolele XI, XII și XVI. RestulRegatului Navarrei a fost anexat de Franța.
Însă provinciile basce s-au bucurat de o autonomie extinsă până laRevoluția Franceză în Nord și războaiele civile carliste în sud (Spania). De atunci, în ciuda statului autonom al Țării Bascilor, stabilită de Constituția spaniolă, unii basci mai încearcă să stabilească un stat complet independent.
Limba bască, sau Euskara, este vorbită astăzi de 25% -30% din populația din regiunea bască. O idee centrală promovată de politicienii naționaliști basci este faptul că, în bască, bascii se identifică prin termenuleuskaldun și își numesc țaraEuskal Herria, adică "vorbitor de bască" și respectiv "Țara Limbii basce". Limba a fost considerată drept o problemă politică de către politicile oficiale spaniolă și franceză, fiindu-i restricționată utilizarea; cu toate acestea, acest lucru nu a oprit predarea, vorbirea, scrierea și cultivarea acestei limbi minoritare din ce în ce mai vibrante.
Ca urmare a promovării limbii de stat, politicilor educaționale, a impactului mass-media, precum și a efectelor migrației, astăzi aproape toți bascii (cu excepția unor copii sub vârsta școlară) vorbesc limba oficială a statului lor (spaniolă sau franceză). Prin urmare, există foarte puțini basci ce vorbesc doar o limbă, toți bascii fiind bilingvi. Această realitate, împreună cu faptul că spaniola sau franceza sunt limbile materne a cetățenilor din alte regiuni, care de multe ori nu doresc să învețe basca, menține poziția dominantă a limbilor de stat, atât în Franța, cât și în Spania. Politica oficială a guvernului autonom basc este de a schimba această situație, privind starea actuală ca o amenințare potențială la adresa utilizării de către majoritatea bascilor a limbii materne.
Limba bască este considerat a fi o limbă izolată genetic. Astfel, limba bască contrastează cu alte limbi europene, majoritatea fiind limbi indo-europene. O altă particularitate a limbii basce este că aceasta a fost vorbită continuuin situ în jurul locației sale teritoriale din prezent mai mult decât alte limbi europene moderne, care au fost toate introduse în vremuri istorice sau preistorice, prin migrații ale populațiilor sau alte procese.
Cu toate acestea, mulți consideră în mod eronat limba bască ca fiind "cea mai veche limbă din Europa" și "unică printre limbile din lume". De-a lungul secolelor, basca a rămas în contact permanent cu limbile vecine, împrumutând numeroase elemente lexicale și caracteristici tipologice. Bască este de asemenea o limbă modernă, fiind utilizată în toate contextele sociale și culturale.
.svg)
.svg)
